851 matches
-
se termină în formă de con. A treia situație este disecția în planul muscularei proprii a rectului; mezorectul este subțire și prezintă defecte profunde care ajung până la musculară; marginea radială de rezecție este neregulată, pe alocuri apărând musculara rectului. Prezervarea inervației pelvine este posibilă în stadiile T1-T3 ale cancerului rectal; în funcție de satisfacerea acestui obiectiv se descriu patru tipuri de operații (80-81): cu păstrarea completă a nervilor autonomi; cu păstrarea unilaterală a inervației autonome; cu rezecția plezului hipogastric superior și păstrarea plexurilor
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
rezecție este neregulată, pe alocuri apărând musculara rectului. Prezervarea inervației pelvine este posibilă în stadiile T1-T3 ale cancerului rectal; în funcție de satisfacerea acestui obiectiv se descriu patru tipuri de operații (80-81): cu păstrarea completă a nervilor autonomi; cu păstrarea unilaterală a inervației autonome; cu rezecția plezului hipogastric superior și păstrarea plexurilor pelvine; cu rezecția plexului superior și a unui plex inferior și păstrarea unui plex pelvin În desfășurarea operației pot fi identificate câteva momente cu risc de lezare a nervilor pelvini: în
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
punct de vedere anatomic și trebuie acceptat ca o convenție lingvistică. Disecția de-a lungul planului anatomic avascular mezorectal și excizia totală a mezorectului conciliază obiectivul oncologic (de extirpare a întregului compartiment rectal și perirectal) cu obiectivul funcțional al menajării inervației autonome. Gradul invaziei mezorectului, dar și gradul exciziei mezorectului au valoare prognostică. Excizia pe cale laparoscopică a mezorectului, deși dificilă tehnic, este fezabilă; rezultatele oncologice sunt similare cu ale chirurgiei deschise, complicațiile urinare și genitale sunt mai frecvente. Rolul limfadenectomiei pelvine
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
artera toracică laterală) ram din artera axilară și din arterele intercostale. Venele urmează în sens invers același traiect cu arterele. Limfaticele. Vasele limfatice se împart în 3 grupuri: extern, intern și inferior, care se îndreaptă spre limfonodulii axilari și subclaviculari. Inervația glandei mamare provine din nervii intercostali, perechile a II-a până la a IV-a, din ramura supraclaviculară a plexului cervical și din ramurile toracice ale plexului brahial. Inervația vegetativă este constituită din fibre, care merg de-a lungul vaselor. Revista
Sân () [Corola-website/Science/317353_a_318682]
-
extern, intern și inferior, care se îndreaptă spre limfonodulii axilari și subclaviculari. Inervația glandei mamare provine din nervii intercostali, perechile a II-a până la a IV-a, din ramura supraclaviculară a plexului cervical și din ramurile toracice ale plexului brahial. Inervația vegetativă este constituită din fibre, care merg de-a lungul vaselor. Revista germană Bild a întocmit o ″hartă a sânilor″, în care arată ce măsură medie poartă la sutien femeile din țările lumii, pe regiuni, relatează Huffington Post. Nu este
Sân () [Corola-website/Science/317353_a_318682]
-
care este constantă și comunică adesea cu bursa subacromială ("Bursa subacromialis"), aflată între acromion și ligamentul coracoacromial, pe de o parte, și capsula articulației, pe de altă parte. Inflamația acestor două burse (bursită) poate duce la o limitare a mișcărilor. Inervația este asigurată de nervul axilar ("Nervus axillaris"), ramură din trunchiul secundar posterior al plexului brahial (neuromerul C—C). Are o acțiune complexă. Sunt posibile contracții separate ale celor trei grupe de porțiuni a deltoidului, precum și ale mușchiului în ansamblu. Porțiunea
Mușchiul deltoid () [Corola-website/Science/316877_a_318206]
-
și determină o reducere a eliberării GABA. Sunt localizați și în alte regiuni ale corpului. De exemplu, în ficat, se știe că activarea receptorilor CB1 crește lipogeneza de novo.[10] Activarea receptorilor CB1 presinaptici este de asemenea cunoscută a inhiba inervație simpatică a vaselor de sânge și contribuie la supresia răspunsului vasopresor neurogen în șoc septic.[11] Un studiu realizat pe șoareci CB1 knock-out a arătat o creștere a ratei mortalității. Adițional, au prezentat suprimarea activității locomotorii precum și hipoalgezie. Șoarecii CB1
Receptori canabinoizi () [Corola-website/Science/323505_a_324834]
-
mandibular, antero-medial, proemină ridicăturile linguale anterioare sau mugurii linguali, între care median este prezentă o proeminentă numită tuberculul impar. Aceste trei formațiuni vor intra mai târziu în constituția limbii, formând vârful și corpul limbii, adica 2/3 din volumul ei. Inervația arcului mandibular este asigurată de ramurile nervului trigemen: Arcul branhial II sau arcul hial, arcul visceral II, . Din mezenchimul acestui arc se va dezvolta deasemenea o tija cartilaginoasă numită „cartilajul lui Reichert”. Din acesta se dezvoltă: Partea mijlocie a cartilajului
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
asupra brațului: prin capul scurt contribuie la adducția brațului (ca și mușchiul coracobrahial); iar prin capul lung, care ia capul humeral drept hipomohlion, este un abductor a brațului. Când ia punct fix pe antebraț, prin capul lung flectează secundar brațul. Inervația este dată de nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"), care provine din plexul brahial (neuromer C—C). Vascularizația este asigurată de artera circumflexă humerală anterioară ("Arteria circumflexa humeri anterior"), artera colaterală ulnară inferioară ("Arteria collateralis ulnaris inferior"), artera colaterală ulnară superioară ("Arteria
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
rotund mare vine în raport tot cu mușchiul dorsal mare care înconjură marginea inferioară a lui și se așază pe fața lui anterioară; apoi cu mușchiul subscapular ("Musculus subscapularis") și mușchiul coracobrahial ("Musculus coracobrachialis"); ea este încrucișată de vasele axilare. Inervația este asigurată de nervul toracodorsal ("Nervus thoracodorsalis"), ramură colaterală a plexului brahial (neuromer C—C). Este un adductor, extensor și rotator medial al brațului. Când brațul atârnă de-a lungul corpului, atunci produce extensia lui. Acțiunea sa principală este adducția
Mușchiul rotund mare () [Corola-website/Science/331695_a_333024]
-
medială de nervul musculocutanat, care vine dinapoi, iar după ce a perforat mușchiul coracobrahial pătrunde între acesta și mușchiul biceps. Între tendonul de inserție al mușchiului coracobrahial și mușchiul subscapular se găsește o bursa, numită bursa mușchiului coracobrahial ("Bursa musculi coracobrachialis"). Inervația este asigurată de nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"), ramură terminală a trunchiului secundar extern al plexului brahial (neuromerul cervical C—C). Este flexor al brațului, proiectându-l înainte. Este și un adductor slab al brațului. Luându-și punctul fix pe inserția
Mușchiul coracobrahial () [Corola-website/Science/331714_a_333043]
-
mușchi multiarticular) falanga proximală pe metacarp, mâna pe antebraț și antebrațul pe braț. Extensia falangei proximale este puternică, iar extensia celorlalte falange este insuficientă, ea fiind completată de mușchii interosoși. Mușchiul este și adductor al mâinii și abductor al degetelor. Inervația este asigurată de nervul antebrahial interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior"), o ramură profundă a nervului radial (neuromer C- C). Vascularizația este asigurată de artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior") și artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis").
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
șanțul osului trapez, unde prezintă o bursă seroasă. Este un puternic flexor al mâinii pe antebraț și slab flexor al antebrațului pe braț. Este de asemenea, un slab abductor al mâinii și pronator al antebrațului, când mâna este în extensie. Inervația este dată de o ramură a nervului median [neuromer C-C (C)]. Vascularizația este asigurată de artera recurentă ulnară ("Arteria recurrens ulnaris") și artera radială ("Arteria radialis").
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
II-a (falanga medie), iar în mod secundar a II-a pe falanga I (falanga proximală), degetele pe mână, mâna pe antebraț. Această acțiune multiplă se datorește faptului că este un mușchi multiarticular. Este și adductor al degetelor și mâinii. Inervația este asigurată de nervul antebrahial interosos anterior ("Nervus interosseus antebrachii anterior") ce provine din nervul median și de ramuri din nervul ulnar. Primul inervează fasciculele sale laterale, iar ramurile din nervul ulnar inervează fasciculele sale mediale. Aceste ramuri aparțin neuromerelor
Mușchiul flexor profund al degetelor () [Corola-website/Science/331772_a_333101]
-
sa anterioară. Mușchiul acoperă posterior radiusul, ulna, membrana interosoasă și articulația radio-ulnară distală. Este acoperit anterior de tendoanele mușchilor flexor ulnar al carpului, flexor profund al degetelor și flexor lung al policelui. Contracția lui determină pronația antebrațului și a mâinii. Inervația este asigurată de nervul antebrahial interosos anterior ("Nervus interosseus antebrachii anterior"), ramură din nervul median (neuromer C—C). Vascularizația este asigurată de artera interosoasă anterioară ("Arteria interossea anterior").
Mușchiul pătrat pronator () [Corola-website/Science/331778_a_333107]
-
situat pe fata posterioara a capului ulnei. Este extensor al degetului mic, extinzând falanga a III-a a degetului mic pe a II-a, a II-a falanga pe I și I falanga pe mâna. Contribuie și la extensia mâinii. Inervația este asigurată de nervul antebrahial interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior"), o ramură profundă a nervului radial (neuromer C- C). Vascularizația este asigurată de arteră interosoasa posterioara ("Arteria interossea posterior") și arteră recurenta radiala ("Arteria recurrens radialis").
Mușchiul extensor al degetului mic () [Corola-website/Science/331781_a_333110]
-
-a (falanga medie) pe falanga I (falanga proximală) a degetelor II-V și, indirect (fiind mușchi multiarticular), flectează degetele pe palmă, mâna pe antebraț și antebrațul pe braț. Este un slab adductor al mâinii și al degetelor (apropie degetele depărtate) Inervația este asigurată de ramuri care provin din nervul median (neuromer C—C și Th). Vascularizația este asigurată de artera ulnară ("Arteria ulnaris"), artera radială ("Arteria radialis") și artera recurentă ulnară ("Arteria recurrens ulnaris").
Mușchiul flexor superficial al degetelor () [Corola-website/Science/331765_a_333094]
-
a policelui, înclinând lateral și extinzând slab întreaga mână pe antebraț. În acțiunea continuă, ca o consecință a oblicității tendonului său, mușchiul are însă o acțiune de adducție a policelui extins sau pus în abducție și î-l rotește lateral. Inervația provine din nervul interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior"), ramură a nervului radial (neuromer C-C). Vascularizația este asigurată de artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior").
Mușchiul extensor lung al policelui () [Corola-website/Science/331796_a_333125]
-
dorsală a metacarpianului al doilea tendonul său se află medial de tendonul mușchiului extensor al degetelor ("Musculus extensor digitorum"). Mușchiul este extensor al indexului (întărind acțiunea de extensiune a mușchiului extensor al degetelor asupra indexului) și ajută la extensia mâinii. Inervația este asigurată de nervul interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior"), ramură a nervului radial (neuromer C-C). Vascularizația este asigurată de artera interosoasă posterioară ("Arteria interossea posterior").
Mușchiul extensor al indexului () [Corola-website/Science/331799_a_333128]
-
care îl încrucișează se află burse seroase. Este un puternic extensor al mâinii pe antebraț și abductor al mâinii. Este sinergic și are aceleași acțiuni cu cele ale mușchiului lung extensor radial al carpului, abducția fiind însă mult mai redusă. Inervația este asigurată de nervul interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior") o ramură profundă a nervului radial (neuromer C7-C8). Vascularizația este asigurată de artera radială ("Arteria radialis") și artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis").
Mușchiul scurt extensor radial al carpului () [Corola-website/Science/331813_a_333142]
-
cea de flexor puternic al antebrațului pe braț în articulația cotului. Este și un pronator, dar numai în cazul când antebrațul se găsește în supinație completă forțată. El devine și supinator, dar numai atunci când antebrațul se găsește în pronație forțată. Inervația este asigurată de ramuri ce provin din nervul radial (neuromer C—C). Vascularizația este asigurată de artera radială ("Arteria radialis"), artera colaterală radială ("Arteria collateralis radiali"), artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis").
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
mușchiul extensor al degetelor, mușchiul extensor al degetului mic, apoi de mușchiul extensor ulnar al carpului. Fața lui profundă medială acoperă articulația cotului. Este cel mai puternic și mai constant supinator al antebrațului (rotește antebrațul în afară) și al mâinii. Inervația este asigurată de nervul interosos posterior ("Nervus interosseus antebrachii posterior") care este porțiunea terminală a ramurii profunde a nervului radial (neuromer C-C). Vascularizația este asigurată de artera radială ("Arteria radialis"), artera interosoasă recurentă ("Arteria interossea recurrens"), artera interosoasă posterioară
Mușchiul supinator () [Corola-website/Science/331814_a_333143]
-
realizarea ei. La sugari, controlul voluntar al sfincterului extern lipsește, defecația apărând automat ca un răspuns reflex la prezența fecalelor în rect. Rectul are un aparat sfincterian propriu format din sfincterul anal intern și sfincterul anal extern (striat) cu o inervație complexă, prin care se reglează, pe de o parte, continența fecală (reținerea scaunelor și a gazelor intestinale, chiar și în condiții deosebite - diaree, efort fizic, lipsa toaletei) și pe de alta, evacuarea materiilor fecale din rect, prin actul defecației. Sfincterul
Defecație () [Corola-website/Science/335751_a_337080]
-
defecației) și determină contracția sfincterului intern. Sfincterul anal extern, voluntar, este format din fibre musculare striate, care înconjoară sfincterul intern și se extinde distal de acesta, fiind sub control nervos somatic și, prin urmare, se află sub control voluntar, conștient; inervația lui este dată de nervii rectali inferiori, ramuri din nervul rușinos (pudendal), format de fibre din ramurile anterioare S-S ale nervilor spinali sacrați; relaxarea sfincterului anal extern permite expulsia materiilor fecale. Vezi și fecalom.
Defecație () [Corola-website/Science/335751_a_337080]
-
de inserții capsuloligamentare. Este acoperit pe o suprafață de 60 % de cartilaj și are o vascularizație deficitară (asigurată de ramuri provenite din cele 3 artere principale ale gambei: tibialele posterioară și anterioară și artera peronieră), ceea ce-i conferă praticularități speciale. Inervația sa este asigurată prin ramuri ale nervilor fibular profund, tibial, safen și "sural. Osificarea sa începe din luna a 6-a vieții intrauterine. Privind din punct de vedere al anatomiei comparate, talusul este un os care se găsește la vertebratele
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]