966 matches
-
perioadă de asimilare) e confirmată astăzi de majoritatea împrumuturilor lexicale noi. Specialist recunoscut în albanologie, profesorul Brâncuș a urmărit permanent concordanțele gramaticale, lexicale și mai ales semantice dintre română și albaneză (de pildă, între supinul românesc și un tip de infinitiv albanez; între expesii și locuțiuni cu structură asemănătoare; în evoluții paralele ale sensurilor cuvintelor etc.). Sprijină contactele culturale și științifice româno-albaneze, bucurîndu-se de prestigiu în cercuri largi. Studiile sale intră în aria balcanisticii, dar vizează și reconstituirea cu prudență științifică
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
cauzele și împrejurimile producerii evenimentului asigurat” (rcaauto.cabananova.ro). Sperând că o asemenea confuzie nu se va extinde, merită să readucem în actualitate câteva momente din istoria celor două cuvinte. Din adverbul compus împrejur derivă atât verbul a împrejura, cu infinitivul său lung substantivizat împrejurare, cât și substantivul împrejurime (format cu sufixul -ime). Verbul a împrejura e atestat încă din secolul al XVII-lea; împrejurare și-a consolidat însă uzul în secolul al XIX-lea, când a fost folosit ca echivalent
Împrejurimi și împrejurări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4694_a_6019]
-
Cronicar Protejarea limbii române Presa cotidiană a reprodus, nu demult, dezbaterile din Senat pe tema unui proiect de lege referitor la protecția limbii române. (Cronicarului i se pare, în paranteză fie zis, că infinitivul lung - protejarea - ar fi mai energic și mai potrivit în context). Proiectul este propus de dl George Pruteanu și se intitulează Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice. El urmărește dublarea în românește a oricărui text
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
i, numai la: - imperativ afirmativ: Fii cuminte! - conjunctiv prezent, forma afirmativă și forma negativă: Vreau să fii cuminte. Vreau să nu fii obraznic. - viitorul format de la conjunctiv: o să fii, nu o să fii. În rest e „fi”, cu un singur i: - infinitiv: a fi; - imperativ negativ: Nu fi obraznic!; - condițional prezent: aș fi, ai fi; - condițional perfect: aș fi fost, ai fi fost, ai fi spus, ai fi făcut; - conjunctiv perfect: să fi știut, să fi fost, să fi avut; - viitor: voi
Școala se mută pe Facebook: ora de gramatică by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/78467_a_79792]
-
corectură. Astfel apar formulări confuze ("Romanul modern, cel care după părerea mea începe pe la începutul secolului, cu un Stendhal și Balzac" - care secol? - și stângăcii stilistice greu de digerat (cacofonii, repetiții deranjante, ca să nu mai vorbesc de generalizata utilizare a infinitivului în locul conjunctivului: "le dă curaj de a continua", "are dreptul de a urma" grafia mai mult decât ciudată a adverbului "abia", care la Nicolae Breban apare constant în forma "abea"). Stilul nu a fost însă niciodată punctul forte al scrisului
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
mic copil am vrut să banez, căci toți copiii mai mari mă banau! ..." (lumeacealalta.0forum.biz); "Compilație cu piese banate de către BBC" (beatfactor.ro), "CNA-ul îl banează pe Becali" (times.ro) etc. Din uz nu lipsesc, cum se vede, infinitivele lungi și participiile adjectivale, chiar substativizate (,o exista oare cineva acolo sus care iubește banații?", forum.acasa.ro). Izolat, apare și ortografia cu n dublu, influențată în mod evident de forma participială din engleză, banned: "iar mă bannează la sugestia
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]
-
acestea, un caz caracteristic - destul de recent și cu frecvență în creștere - îl constituie verbul a downloada: adaptare tipică a formei englezești (to download) la morfologia românească, prin încadrare în clasa de conjugare cea mai productivă și cea mai regulată: cu infinitivul în -a, cu infixul -ez la prezent indicativ și conjunctiv. Verbul e totuși destul de șocant: nu are justificarea unor înrudiri latine (că a accesa), nici simplitatea pronunției și a scrierii (că a printă); dimpotrivă, apare că un element evident străin
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
a parcurs drumul obișnuit al atestărilor scrise, acceptate după un timp de lexicografi; pe de altă parte, structura să e atît de simplă încît pare transparență pentru cei care o cunosc deja. De altfel, acest tipar - imposibil de trecut la infinitiv și care nu e exact cel al frazelor, al propozițiilor și al sintagmelor din proverbe și zicători, înzestrate cu o anumită autonomie sintactica și semantica - e mai rar cuprins ca atare în dicționare. Dificultățile tratării lexicografice se văd în DEX
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
Comunicarea Business to Business este mereu în căutarea unor noi modalități de a targetare a publicului." (p. 46) Nu-i nici o greșeală, e vorba de modalități de "a targetare a publicului", și chiar dacă îi concedem redactorului că vrînd să înlocuiască infinitivul scurt cu cel lung, le-a lăsat pînă la urmă pe amîndouă, ne e greu să înțelegem ce va să zică "modalități de targetare a publicului". Le tragi oamenilor în cap cu reclamele? Sau îi preschimbi în ținte vii? Încă un exemplu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9872_a_11197]
-
Ťtag-uieștiť? Orice. Articole, fotografii, fișiere download-abile, topicuri de discuții, fișiere video/audio" (mariusbalaci.ro). Ca și în alte cazuri (blogging-bloguire-blogare etc.), circulă, ca nume de acțiune, atât anglicismul tagging ("De ce a devenit Ťtagging-ulť atât de popular?, mariusbalaci.ro), cât și infinitivul lung tăguire ("Răspund fără ezitare tăguirii lui E K", hoinar-pe-web.blogspot.com) sau derivatul tăguială. Punerea de taguri a devenit în blogosferă și un joc (comparat de utilizatori cu leapșa) prin care se creează legături și care nu prea mai
Taguri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7409_a_8734]
-
fi considerate (cum s-a făcut multă vreme) pur și simplu greșeli, devieri față de o normă unică. Dacă uzul oral ar fi descris în felul în care sînt redactate gramaticile clasice, s-ar înregistra omisuni stabile (ar lipsi de pildă infinitivul perfect sau relativele cu pronume în dativ și mai ales în genitiv: ,omul a cărui pălărie..."), dar ar putea apărea și reguli inedite, privind combinații devenite în vorbire aproape obligatorii. Una dintre acestea s-ar baza pe observația că în
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
hai ca marcă pragmatică; am comentat cîndva, în această rubrică, noua formulă de salut din limbajul tinerilor: hai pa. În același timp, tendința poate să fie legată de prezența foarte puternică a conjunctivului în limba română: trăsătura balcanică a înlocuirii infinitivului prin conjunctiv (tiparul ,știe să citească", în loc de ,știe citi") a condus probabil la necesitatea de a marca mai clar funcțiile speciale ale conjunctivului. Particula hai - rostită fără pauză, formând o unitate de grup fonetic cu verbul care îi urmează - a
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
sale deja existente, singurele pe care le cunosc unii dintre vorbitori. Aceștia sînt derutați de enunțuri de tipul "discul va fi promovat printr-un turneu" (EZ 1938, 1998, 2). Termenului englezesc promotion îi corespunde în română actuala derivatul de la verb (infinitivul lung) promovare - care are același risc de ambiguitate. Poate și de aceea stilul publicistic colocvial adopta o abreviere (mai ales cu sensul "material publicitar", "campanie publicitară") - "Va mai amintiți promo-ul de la Antenă 1...?" ("22", 22, 4) sau chiar, cu intenții
Promo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17661_a_18986]
-
la societatea de contraceptive". Poemele de iubire au o "arie de acoperire" sentimentală extrem de largă. De la melodrama de mahala, cu duduci superbe sau femei de plastic până la cele mai rafinate "japonezării" lirice, totul într-un limbaj poetic adaptat milimetric, cu infinitive lungi arhaizante și eufonice (balada lui dan cipariu cuprins la grea îndrăgostire povestită de el însuși cu izmeneală parodică și umor): "și nu-și găsea-n cuvânt cerneala/ nici în trupul lui sminteala/ era-nalt suferitor/ de dalila iubitor, (...toți
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
V), adjective (A). Frapează numărul foarte mare de S (26-27) și de Adj. care le însoțesc (15, plus un adverb care întărește: profund umanist), comparativ cu V (4 subjonctive, care au și valoare de imperative - să creăm etc. -, plus un infinitiv - a asigura - și gerunziul cu valoare verbală - cinstind). Din cele 26 de S, izbesc cele 6 nominalizări (Nmzi), acele "abstracte verbale" caracteristice limbii române, frecvente în Ll a "Epocii", și în al căror statut ambiguu, bivalent (S și V) prevalează
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
vă mulțumesc". În texte domină, cum spuneam mai sus, stilul administrativ-birocratic, ilustrat de formule fixe ("pe cale de consecință", 14.04), de grupurile nominale proliferante ("acceptarea amendamentelor la apendicele anexei la Protocolul..." 14.04), de frecvența mai mare în uz a infinitivului ("acest proiect de lege urmează a fi dezbătut", 14.04; un "Consiliu... propus a se înființa", ib.; "reasigurările în România, care se propun a fi adoptate", ib.), de construcții prepoziționale atipice ("cad din incidența acestei propuneri", 10.02), de o
Parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12908_a_14233]
-
că mai bine se Ťrupe pisicať direct, fără Ťetapeť, Ťtrepteť, altoiri ș.a.m.d." (forum.edu.ro, 28.07.2006). Construcția cu participiul apare chiar într-un titlu de carte, Pisica ruptă (1997), a lui Mircea Daneliuc; alteori, se folosește infinitivul lung substantivizat: "prin rezilierea contractului ilegal de arendă încheiat cu baronul PSD, C.T., s-a încercat ruperea pisicii-n două" (Ziua, 10.02.2006); "restructurarea Guvernului fiind metoda gen Ťruperea pisicii în douăť prin care miniștrii incomozi (...) sunt înlocuiți" (Cotidianul
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
of the USSR: Papers from the Fourth Conference, Howard I. Aronson (ed.), 1994; „Russian and Romanian Intertwined: The Legacy That Is Moldavian,” Non-Slavic Languages of the USSR: Linguistic Studies II, Howard I. Aronson (ed.), 1994; „The Interplay of Subjunctive and Infinitive Complements in Romanian,” Da, Ná, Sa, Të, Te: Constructions with Subordinating Complementizers in the Balkans (Folia Slavica 7:3), 1985. Este redactor șef al revistelor Balkanistica și Romance Monographs și membru activ în mai multe organizații internaționale de studii est-europene
Donald Leroy Dyer - Mă interesează studiile românești by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/14317_a_15642]
-
internă: „am pierdut un ditamai postul de vreo pagină” (FanClub Forum, 2002), încredințînd exclusiv contextului rolul de a restrînge interpretările. Anglicismul post are deja în română o familie lexicală: alcătuită din verbul a posta și din substantivul cu sufix de infinitiv lung postare. Verbul englezesc to post devine, în mod regulat și previzibil (prin încadrare la clasa cea mai productivă, cu infinitivul -a și cu sufixul în conjugare -ez) a posta: „Cum pot să postez un topic în cadrul forumului?” (bizarnet.ro
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
post are deja în română o familie lexicală: alcătuită din verbul a posta și din substantivul cu sufix de infinitiv lung postare. Verbul englezesc to post devine, în mod regulat și previzibil (prin încadrare la clasa cea mai productivă, cu infinitivul -a și cu sufixul în conjugare -ez) a posta: „Cum pot să postez un topic în cadrul forumului?” (bizarnet.ro); „să postezi pe un forum deschis cu munca și banii altora idioțenii și înjurături nu e un drept al omului!” (Ciberplai
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
trebui să faci pentru a deveni și tu un brand " (cu subîntrebările-cheie: "cum vorbești? cum te îmbraci? ce faci?", ele.ro). Verbul englezesc to brand a fost adaptat în română după tiparul popular, azi tot mai productiv, cu sufixul de infinitiv -ui și sufixul de prezent -esc; el apare cu sensul "a produce, a construi un brand" - "A te brandui înseamnă să construiești încredere în valoarea care se poate primi dacă se investește în tine" (ele.ro); "Spionii branduiesc țara" (Cotidianul
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
mai este atît de netă: pot fi urîte deopotrivă persoane, obiecte personificate, sau obiecte prezentate ca atare, în materialitatea lor. Și mai nefirească în româna actuală este construcția lui a iubi cu un al doilea verb, la conjunctiv sau la infinitiv: iubește să doarmă, iubește a dormi. În Dicționarul academic (Dicționarul limbii române, coordonat de Sextil Pușcariu), construcția este totuși înregistrată: ,Complementul nu e o persoană; construit adesea cu să + conjunctiv, mai rar cu a + infinitiv, în parte după fr. aimer
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
verb, la conjunctiv sau la infinitiv: iubește să doarmă, iubește a dormi. În Dicționarul academic (Dicționarul limbii române, coordonat de Sextil Pușcariu), construcția este totuși înregistrată: ,Complementul nu e o persoană; construit adesea cu să + conjunctiv, mai rar cu a + infinitiv, în parte după fr. aimer ŕ)". Exemplele cele mai vechi nu conțin însă nici verbe la conjunctiv, nici verbe la infinitiv, ci substantive abstracte - ,Dereptatea iubeaște", ,iubiiu legea ta" etc. Doar la sfîrșitul secolului al XIX-lea par să circule
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
Pușcariu), construcția este totuși înregistrată: ,Complementul nu e o persoană; construit adesea cu să + conjunctiv, mai rar cu a + infinitiv, în parte după fr. aimer ŕ)". Exemplele cele mai vechi nu conțin însă nici verbe la conjunctiv, nici verbe la infinitiv, ci substantive abstracte - ,Dereptatea iubeaște", ,iubiiu legea ta" etc. Doar la sfîrșitul secolului al XIX-lea par să circule construcțiile în cauză: atestate la Alexandrescu - ,În copilărie iubeam să mă opresc / Pe murii mănăstirei" și chiar la Creangă - ,Nu iubesc
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
md) etc. Cel mai probabil e ca aceste construcții să provină din calchiere, în traduceri stîngace din limbile romanice (verbele care continuă latinescul amare, de exemplu fr. aimer, au și sensul ,a plăcea", construindu-se cu un alt verb la infinitiv) și în ultima vreme, desigur, din engleză (copiindu-se construcțiile verbului love). Antonimul a urî se construiește mult mai ușor cu un complement direct non-animat și concret și cu un al doilea verb. Exemplele culese din Internet par mult mai
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]