1,132 matches
-
o fermitate ieșită din comun, o blândețe pe aceeași măsură. Fruntea înaltă, gura frumos creionată, cu buze cărnoase, cu dinți puternici de om trăit la munte și hrănit cu brânză de oi. Glasul îi era puternic dar stăpânit, baritonal, cu inflexiuni molcome.. După încruntarea sprincenelor și cutelor frunții, dădea impresia unui om cu o voință de neclintit. Când vorbea de străbunii lui, cu glasul grav și molcom, al omului de la munte, era cu totul fascinant. A văzut lumina zilei, la poalele
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
apropie de sfârșit. Chinul îndoielii Trăiesc în așteptarea acelui unic semnal cotidian, cu ajutorul căruia-mi justific, în fiece clipă, existența. Dacă nu vine o confirmare din direcția ei, mă simt inutil. E de ajuns ca Aia să mă cheme cu inflexiunea aceea aparte a vocii, că imediat mă simt încărcat cu o nouă energie. Simt instantaneu fluxul unor puternice impulsuri ce-mi străbat trupul și sufletul. Dacă uneori îmi surâde în felul ei plin de mister, pe când discutăm despre Medeea sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sonori tip click-uri filtrate, ½ sinusoidă, administrați repetitiv de 100 - 2000 de ori la 10 Hz. Amplitudinea undei N1 este direct proporțională cu intensitatea sonoră, iar latența este invers proporțională cu ea, dar ambele variază neliniar cu prezența unui punct de inflexiune situat la 80 dB. Porțiunea bazală a cohleii răspunde la frecvențe de peste 8 kHz și intensități ridicate de 95 dB, iar porțiunea medie și vârful răspunde la frecvențe medii de 2-4 kHz și intensități sub 75 dB SPL. Frecvențele sub
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Nelson, 2007, 169), conform căruia identitatea socială este exprimată prin intermediul bunurilor și comodităților pe care economia le lansează pe piață. Astfel, renumitul analist al psihologiei kitschului, Abraham Moles (1976/1980, 162) susținea că moda poate fi definită ca "zona de inflexiune a densităților de repetare a gusturilor sau motivația cumpărării", adeziunea la curentele modei ilustrând un comportament conformist (Keep up with the Joneses!) și dorința de posesie a unor bunuri materiale deținute de indivizii poziționați superior în ierarhia socială. Pornind de la
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
În trecut, două treimi au dispărut sau sunt cunoscute În prezent numai de câțiva oameni În vârstă; dintre celelalte, 20 sunt Încă vorbite curent și transmise activ copiilor, În timp ce 70 sunt pe cale de dispariție 193. Limbile vorbite de băștinași au inflexiuni armonioase, sunt plăcute urechii și pe harta Australiei vom găsi, alături de denumiri legate de tânăra istorie a țării, altele care reproduc - bineînțeles În ortografia engleză deloc fonetică - străvechile denumiri ale locurilor colindate odinioară de aborigeni; Queanbeyan („apă limpede”), Murrumbidgee („apă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
întâlnesc situații când un grup de cercetători folosesc exact același termen ca un alt grup de cercetători, dar cu altă definiție. De exemplu, pragul lactatului a fost definit de unii cercetători ca fiind VO2 (rata lucrului) asociat cu punctul de inflexiune a concentrației lactatului sanguin. Alți cercetători consideră pragul lactatului ca fiind concentrația de lactat cu 1mM peste linia de bază, în timp ce alții l-au definit ca fiind VO2 asociat cu o concentrație a lactatului sanguin de 2,5mM observată în timpul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
parte din definițiile curent folosite pentru descrierea răspunsului lactatului sanguin la exercițiu sunt prezentate în continuare: - concentrația lactatului sanguin - orice concentrație dată a lactatului sanguin (CLS) utilizată pentru a descrie răspunsul acestuia la exercițiu - pragul lactatului - definit ca punct de inflexiune - cel mai mare VO2 care poate fi atins în timpul exercițiului incremental înainte de apariția unei creșteri a lactatului sanguin. Apare chiar înaintea creșterii curbilinii a lactatului sanguin observate când acesta este măsurat față de VO2, în testele de efort în care subiecții
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
curbilinii a lactatului sanguin observate când acesta este măsurat față de VO2, în testele de efort în care subiecții efectuează o serie de exerciții cu intensități sporite, timp de cel puțin 3 minute fiecare. Fenomenul a fost supranumit și punct de inflexiune al lactatului, declanșarea acumulării lactatului plasmatic, prag anaerob și prag aerob. - definit ca D 1mM - VO2 observat în timpul exercițiului incremental, asociat cu o concentrație a lactatului sanguin aflată cu 1mM deasupra concentrației de bază a acestuia; - definit ca 2,5mM
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
1992; Weltman 1978, 1992; Yoshida 1981a, 1981b, 1987, 1990). A fost descris răspunsul lactatului sanguin la exercițiul fizic folosindu-se o varietate de termeni cum ar fi: pragul lactatului, stare maximă de echilibru, prag anaerob, prag anaerob individual, punctul de inflexiune al lactatului și începutul acumulării lactatului sanguin. Diversele concentrații ale lactatului sanguin sunt considerate indicatori exacți ai performanței de anduranță, indici ai „pregătirii submaximale” și mijloace utile în prescrierea exercițiilor. S-a sugerat că intensitatea antrenamentului să se bazeze pe
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sanguin (în unele cazuri concentrația poate scădea în timpul efortului de intensitate mică pe măsura utilizării lactatului ca substrat energetic). Pe măsură ce intensitatea exercițiului crește, este atinsă o viteză sau o putere dincolo de care răspunsul lactatului la intensitate crescătoare este curbiliniu. Pentru inflexiunea lactatului sanguin observată la creșterea intensității efortului, au fost sugerate mai multe mecanisme posibile. Sistemul b - adrenergic, în particular A, este un stimulator puternic al glicogenolizei musculare (Ahlborg - 1985; Spriet - 1988; Stainsby și Brooks - 1990; Stainsby - 1984). La om, infuzia
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
al catecolaminelor în timpul unui efort progresiv crescător (Mazzeo și Marshall, 1989; Podolin, 1991). Ca urmare a acestor descoperiri, autorii au sugerat că răspunsul pragului catecolaminelor la exercițiul muscular poate fi responsabil pentru creșterea acumulării lactatului sanguin și pentru punctul de inflexiune al lactatului sanguin observat în timpul efortului constant crescător. Mazzeo și Marshall (1989), au examinat relația dintre pragurile lactatului și catecolaminelor la 6 alergători profesioniști și 6 cicliști profesioniști. Fiecare subiect a fost testat atât pe covorul rulant cât și pe
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
au examinat relația dintre pragurile lactatului și catecolaminelor la 6 alergători profesioniști și 6 cicliști profesioniști. Fiecare subiect a fost testat atât pe covorul rulant cât și pe cicloergometru, astfel încât să se poată examina specificitatea antrenamentului. Autorii au găsit că inflexiunea adrenalinei plasmatice (pragul adrenalinei) s-a modificat în același mod și în același timp cu cel al lactatului, indiferent de protocolul de testare folosit sau de starea de antrenament. Mazzeo și Marshall (1989), au raportat de asemenea că, deși există
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
testare folosit sau de starea de antrenament. Mazzeo și Marshall (1989), au raportat de asemenea că, deși există o relație între pragul lactatului și cel ventilator, ea nu este una puternică. Ei au conchis că există o relație cauzală între inflexiunea adrenalinei plasmatice și pragul lactatului în timpul unei testări cu exerciții progresive. Podolin (1991), a extins cercetările efectuate de Mazzeo și Marshall în 1989, prin examinarea relației dintre pragurile lactatului și punctele de inflexiune pentru adrenalina plasmatică și noradrenalina, în stările
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
conchis că există o relație cauzală între inflexiunea adrenalinei plasmatice și pragul lactatului în timpul unei testări cu exerciții progresive. Podolin (1991), a extins cercetările efectuate de Mazzeo și Marshall în 1989, prin examinarea relației dintre pragurile lactatului și punctele de inflexiune pentru adrenalina plasmatică și noradrenalina, în stările cu glicogen normal (GN) și în cele cu lipsă de glicogen (GL). El a observat că, deși starea lipsită de glicogen a dus la o modificare a PL, la o rată mai mare
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și noradrenalina, în stările cu glicogen normal (GN) și în cele cu lipsă de glicogen (GL). El a observat că, deși starea lipsită de glicogen a dus la o modificare a PL, la o rată mai mare a travaliului muscular, inflexiunile adrenalinei și noradrenalinei au apărut între PL și PV, în starea de lipsă de glicogen. Autorul a sugerat că adrenalina joacă un rol determinant în răspunsul lactatului în timpul exercițiului gradat. Totuși, un raport făcut de Schneider (1992), citat de Spriet
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de Clutter în 1980 și sugerează că A (și nu NA) este principala catecolamină ce influențează răspunsul lactatului sanguin în efortul incremental. Astfel, datele prezentate, susțin ipoteza conform căreia o A critică plasmatică, mai degrabă decât un PA (punctul de inflexiune), poate avea o legătură corectă cu creșterea lactatului sanguin în timpul exercițiului fizic gradat. S-a arătat că în anumite circumstanțe, blocajul b - adrenergic poate să nu aibă nici un efect asupra lactatului sanguin în timpul exercițiului, la o încărcătură constantă (Jensen- Urstad
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
PL, deși apare la o rată metabolică semnificativ mai mică decât PA, a fost considerabil abia la o A de 200 - 250 pg/ml. Se pare, că o A critică plasmatică, mai degrabă decât un prag sau un punct de inflexiune per se ar putea fi elementul de corelație cel mai puternic dintre catecolamine și creșterea lactatului sanguin în timpul exercițiului incremental. Deși A plasmatică critică poate fi atinsă înainte de PA, o disociere între PA și PL, nu subminează neapărat ipoteza că
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
exercițiu fizic este o măsurătoare de rutină în multe metode de laborator și de teren. Totuși, înaintea dezvoltării unor analizoare pentru determinări rapide, și din cauza naturii invazive a prelevării sângelui, au fost folosite diferite protocoale de estimare a punctului de inflexiune a lactatului sanguin, utilizându-se protocoale neinvazive. Aceasta a dus la numeroase controverse privind denumirea fenomenului, cea mai bună tehnică de măsurare și dacă așa numitul punct de inflexiune al lactatului este sau nu rezultatul unei lipse de oxigen în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sângelui, au fost folosite diferite protocoale de estimare a punctului de inflexiune a lactatului sanguin, utilizându-se protocoale neinvazive. Aceasta a dus la numeroase controverse privind denumirea fenomenului, cea mai bună tehnică de măsurare și dacă așa numitul punct de inflexiune al lactatului este sau nu rezultatul unei lipse de oxigen în mușchi (hipoxie musculară), ce duce la activarea metabolismului anaerob (așa- numitul prag anaerob). Între anii 1957 - 1963 Hollman și colaboratorii săi au introdus conceptul de “activarea metabolismului anaerob ca
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
la fiecare 3 minute), se atinge un punct în care ventilația pulmonară crește într-o mai mare măsură decât consumul de oxigen. Din cauză că se credea că modificările de ventilație și de lactat sanguin coincid, Hollman a definit acest punct de inflexiune a ventilației ca fiind “punctul eficienței ventilatorii optime” și a sugerat că acesta corespunde “limitei performanței de rezistență aerobe”. În 1964 Wasserman și Mcllroy au introdus termenul de “prag anaerob” și au sugerat că schimbul de gaze pulmonar poate fi
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
eficienței ventilatorii optime” și a sugerat că acesta corespunde “limitei performanței de rezistență aerobe”. În 1964 Wasserman și Mcllroy au introdus termenul de “prag anaerob” și au sugerat că schimbul de gaze pulmonar poate fi folosit pentru estimarea punctului de inflexiune al lactatului sau ceea ce se numea declanșarea “acidozei metabolice (lactice)”. În condiții fiziologice, acidul lactic disociază rapid în ioni lactat și hidrogen, din care cauză sunt folosiți mai degrabă termenii de lactat muscular și lactat sanguin decât cei de acid
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
ventilația parametri valizi ai estimării pragului lactatului? Un test al conceptului de prag anaerob a comparat acumularea lactatului sanguin în timpul exercițiului incremental cu modificările parametrilor ventilatori. Deși lucrările anterioare ale lui Wasserman (1973) au susținut relația dintre un punct de inflexiune al lactatului sanguin și un prag ventilator, cercetările recente au contrazis aceste descoperiri. Constatări ce susțin o relație tip coincidență între punctul de inflexiune al lactatului și pragul ventilator Wasserman în 1973 a examinat modificările apărute în schimbul gazos în timpul efortului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
parametrilor ventilatori. Deși lucrările anterioare ale lui Wasserman (1973) au susținut relația dintre un punct de inflexiune al lactatului sanguin și un prag ventilator, cercetările recente au contrazis aceste descoperiri. Constatări ce susțin o relație tip coincidență între punctul de inflexiune al lactatului și pragul ventilator Wasserman în 1973 a examinat modificările apărute în schimbul gazos în timpul efortului incremental la 85 de bărbați sănătoși, folosind un protocol pe cicloergometru, cu creșteri ale încărcăturii de 15 W la fiecare minut. Rezultatele lor au
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
cicloergometru. Totuși, deși corelația dintre PAN și PL a fost bună, a apărut o diferență de aproximativ 10% între VO2 și rata lucrului la care PAN a fost comparat cu PL. Constatări ce contrazic relația tip coincidență între punctul de inflexiune al lactatului și pragul ventilator În contradicție cu informațiile prezentate până acum, mai multe studii au indicat că pragul anaerob și pragul lactatului nu coincid. Simon (1983) comparând PAN cu PL la 5 subiecți de sex masculin, au descoperit că
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
același sens. Se observă că la atleții cu o scădere a rezervei de glicogen muscular, pragul lactic se deplasează odată cu creșterea încărcăturii. În aceste condiții creșterea adrenalinemiei începe de asemeni odată cu creșterea încărcăturilor, iar corelația între cele două puncte de inflexiune (de reper) rămâne excelentă. Aceste rezultate sugerează o relație de tip cauză efect între apariția pragului lactic și creșterea secreției de adrenalină. Atât una cât și cealaltă par să fie influențate de conținutul mușchiului în glicogen. De fapt, nu există
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]