553,290 matches
-
asigură continuitatea vechiului sistem (nici măcar nu-i spun ”comunist”) în România. Așa cum s-a desfășurat confruntarea, ca un turnir între expresivități, și nu între esențe, nu sunt sigur că foarte mulți privitori au deslușit pozițiile apărate de cei doi. Din informații indirecte, am aflat că două zile mai târziu, la „Întâlnirile României literare” de la Clubul Prometheus, având tema „Scriitorii și Securitatea”, turnirul dinesciano-popescian a continuat cu și mai mult aplomb. Nu are importanță cine a învins, pentru că eu cred că de
Procesul comunismului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13316_a_14641]
-
el însuși a devenit una, o întrupare canonică. Discursurile canonice ale profesorului se împart în două tipuri: unele exprimă convingeri în primul rînd intelectuale (cu pandant etic) și, în consecință, devin interpretări ale lumii. Celelalte rămîn la nivelul reproducerii, transmit informații, copiază idei, fără a deveni sinteze personale, fără a fi străbătute niciodată de firul roșu al identității unei raportări la lume. Receptorul intervine tot mai des asupra activității mediumului, sau, după caz, pentru că poate vedea aici o obligație iar nu
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
care participanții ar fi luat în derîdere Ziua Națională. Ca să vezi! Mai nou, dl Agathon ne predă lecții de istorie. Îmi închipuiam că PSD, guvernul ori alte instituții și persoane își pot folosi dreptul la replică atunci cînd jurnaliștii furnizează informații greșite ori false și care se cuvin corectate, dar, în nici un caz, ca să critice interpretarea de către jurnaliști a evenimentelor. Ineditul scandalos al intervenției dlui Agathon de aici provine. D-sa nu avea de îndreptat informațiile ca atare. D-sa crede
„Europa liberă“ nu mai este by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13308_a_14633]
-
replică atunci cînd jurnaliștii furnizează informații greșite ori false și care se cuvin corectate, dar, în nici un caz, ca să critice interpretarea de către jurnaliști a evenimentelor. Ineditul scandalos al intervenției dlui Agathon de aici provine. D-sa nu avea de îndreptat informațiile ca atare. D-sa crede pur și simplu că talk-show-ul cu pricina a oferit despre Ziua Națională o altă imagine decît aceea oficială a PSD. Ca partid politic, PSD nu deține însă adevărul istoric și nu poate pretinde ca noi
„Europa liberă“ nu mai este by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13308_a_14633]
-
doar votcă atît cît încape în degetarul mătușii mele/ eu?! zvonuri lansate/ de fostele mele amante/ vă înșelați profund/ iarna nu port chipiu cel mult/ ha-ha-ha am glumit/ nu dețin Premiul Pulitzer/ sînt doar un poet înghesuit la colțul mesei/ informații false localnicii/ mă apreciază doar pentru că uneori/ le compun petiții și scurte scrisori/ nu mă ascund după deget într-adevăr/ îmi place varza murată/ da da deocamdată/ ce să comunicați Europei?/ că într-o zi voi trece cu trotineta/ sub
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
marinărești de automobile, așadar te trezești între cărți gata consumat nervos. Avantaj și pentru că, dacă iei taxiul și-ți cheltuiești banii pentru un volum de mult dorit, poți face, în schimb, lobby pentru carte. Cum taximetriștii sînt buni conducători de informație, sacrificiul merită. Poți lua autobuzul, chiar și pe cel gratuit, din Romană, numai că, dacă trebuie să sosești la oră fixă, la o lansare, îți asumi riscurile. Noroc că sîmbătă, cînd era o chestiune de onoare să ajungem la ora
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
în stare să administreze relațiile publice, organizarea, corespondența, comunicatele de presă și agenda personală. Dacă o asemenea companie poate să gestioneze imaginea unui președinte și a unui partid politic, de ce nu s-ar ocupa și de un rege? Gîndește-te cîte informații au! În relațiile externe, politica lor nu se sprijină pe cine știe ce funcționar public dezinteresat, ci pe încheierea unei afaceri cît mai profitabile cu oficialitatea în cauză. Și ce agenție ar fi mai abilă și mai inteligentă decît una ale cărei
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
servește la cunoașterea ei și aduce elemente pentru înțelegere, atât a operei, cât și a autorului ei. Mă voi referi la „notele asupra ediției” pentru că ele îndeplinesc aici oficiul de clarificare și cumpănire. Ele se remarcă prin bogăția și calitatea informației, prin obiectivitatea și subtilitatea interpretării. Ele cuprind adnotări substanțiale, ordonate, explicative. Rolul lor este de veghe și de verificare. Să nu uităm că în alte cazuri, ineditele sunt reproduse în „Anexe”, ori aici alta este situația. Fiind vorba numai de
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
distinguo al pastelului contemporan). Cunoscător atent al realităților (de toate felurile) din Canada și România, călătorind În multe țări, cu precădere În America de Nord, În descifrarea vieții materiale și spirituale a oamenilor, indiferent de rasă și religie, ziaristul Alex Cetățeanu transferă informația frustă găsită la români poetului neliniștit. Din asemenea impresii, s-a alcătuit poezia De la Herodot cetire, care dă și titlul Întregului volum. Cuvântul dezbinare ar fi cel care sintetizează variațiile ideilor din toate patru catrene: „Herodot a scris cândva / Că
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
niciodată să învăț româna atît de bine pe cît a reușit el să învețe italiana. Cum mi-a schimbat călătoria mea în România imaginea pe care mi-o formasem despre Eliade? În primul rînd prin faptul că mi-a oferit informații pe care nu le aveam înainte și care m-au ajutat să înțeleg lumea în care s-a născut și a trăit. Încă mai învăț, recitind ceea ce a scris în anii î20-î30, cît și despre condițiile politice și sociale ale
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
nuvele Maddalena a apărut doar în limba română, în „Jurnalul literar”, exprimînd opiniile mărturisite mai sus. Îți mulțumesc pentru lista de nuvele care au constituit subiecte de filme realizate în România (nu știam că sînt atît de multe, de unde ai informații despre ele? Lista e completă?) 9) Filme cu o distribuție internațională? Ar fi nemaipomenit! Prima întrebare care îmi vine, însă, în minte este: în ce limbă? Spaniolă? Franceză? Germană? Engleză? Astfel de filme, însoțite de un comentariu, făcut de aceeași
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
ediția DEX 1996. Prezent azi în titluri de reviste, pagini de Internet, emisiuni de televiziune - constituie un domeniu (și comercial) înfloritor. Din punct de vedere etimologic și în uzul său principal, cuvîntul este un adjectiv: „revistă cu apariție lunară cu informații din domeniul paranormal” (dmoz.org), ”lumea fenomenelor paranormale” (dol.ro). Exemplele recente arată că paranormală poate fi: capacitatea, însușirea, puterea, „priceperea și înzestrarea”, o activitate, o trăire, o experiență, dar și o familie („familie paranormală din Iași”); o întîmplare, o
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
unor autori străini și români, fresca unui oraș în bună măsură dispărut. Din acest punct de vedere cartea Ioanei Pîrvulescu are, indiscutabil, mai mult farmec, în vreme ce Dan C. Mihăilescu mizează mai puțin pe componenta sentimentală și mai mult pe precizia informațiilor și a surselor. Într-un fel, el este modestul om „care aduce cartea” despre Bucureștiul aflat la cumpăna secolelor al XIX-lea și al XX-lea, lăsînd autorilor respectivi întreaga glorie a regăsirii farmecului Capitalei de acum mai bine de
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
Mustață o înjură birjărește pe Nicoleta Franck. Birjarul este redactorul revistei Românul elvețian de la Geneva. Înjurătura i-a ajuns la cunoștință dlui Șuțu prin revista Căminul românesc, tot din diasporă. Cum nu citim decît accidental aceste publicații, ne bizuim pe informațiile dlui Șuțu, care notează simpatiile lui Ion Mustață pentru România Mare a lui Vadim. Se pare că din această afinitate electivă provine și turnura amenințătoare a mitocăniei românești fără frontiere: „Vezi-ți de bătrînețile dumitale, Madam’, și ciocu’ mic, că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
-o la temelia cărții lui. A citi Despre îngeri înseamnă deci a redescoperi adevăratul sens al unui cuvînt pe care toată lumea îl rostește, deși nu-l cunoaște, adevăratul conținut al unei noțiuni ce pare oricui la îndemînă, deși nu e. Informația bibliografică, aflată la subsolul paginii, în note și trimiteri destinate specialiștilor, dă greutatea discursului. Harul lui face ca lectura să fie, cu toate acestea, nu numai plăcută, dar de-a dreptul pasionantă. Cartea este vie, îngerii din ea sînt vii
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
a Ioanei Pârvulescu, oferindu-ne o lectură pe cât de antrenantă, pe atât de instructivă. Scrisă cu talent, cu o vervă a comentariului care ne ține mereu în priză, cu o reală înzestrare de psiholog, de portretist și evocator, cu o informație uneori uluitoare, cvasicompletă, ea reconstituie nu numai imaginea complexă a Bucureștiului dintre războaie, dar, în mare, însăși viața normală a României din acea epocă, distrusă în modul cel mai brutal de comunism, și azi, încă departe de a fi recuperată
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
scriitorilor (Gala Galaction, E. Lovinescu, Mihail Sebastian, Octav Șuluțiu, Arșavir și Jeni Acterian), memoriile, corespondența, volume de interviuri și anchete literare, albume fotografice, înregistrări radio. Ea consultă cu pasiune cataloagele, anuarele, ca acela editat de Socec în 1925, doldora de informații, care-i pun la dispoziție date și adrese dintre cele mai insolite. Comentarea faptelor, a evenimentelor este raportată mereu la literatură, scriitorii ocupând locul central al scenei. Ioana Pârvulescu nu exclude imaginarul, închipuindu-și, de pildă, cum ar fi arătat
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
este Dicționarul de opere, coordonat de profesorul Mircea Anghelescu. Lucrarea este concepută pentru uzul aproape exclusiv al școlarilor, fapt sugerat de publicarea ei într-o colecție denumită Biblioteca școlarului. Ea permite elevilor grăbiți (mă exprim delicat) accesul instantaneu la unele informații minimale despre operele din programa școlară, fără a-i mai obliga să umble la bibliografie sau să-și încarce memoria cu numele autorilor acestora. Așa cum pe Internet, folosind un motor de căutare poți ajunge în același loc folosind diverse cuvinte
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
majore. Pînă la urmă, un astfel de Dicționar ajunge să fie util nu atît elevilor care vor să păcălească manualele școlare și să ocolească sălile de bibliotecă, ci specialiștilor. Aceștia pot să verifice imediat, fără multă alergătură o serie de informații, uzuale. Așa cum spune coordonatorul lucrării: „...dicționarul poate funcționa și ca un memento pentru diferite tipuri de informație factuală de care are nevoie, la un moment dat, orice intelectual, chiar specialist în domeniu: anul și locul de apariție, titlul exact al
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
să păcălească manualele școlare și să ocolească sălile de bibliotecă, ci specialiștilor. Aceștia pot să verifice imediat, fără multă alergătură o serie de informații, uzuale. Așa cum spune coordonatorul lucrării: „...dicționarul poate funcționa și ca un memento pentru diferite tipuri de informație factuală de care are nevoie, la un moment dat, orice intelectual, chiar specialist în domeniu: anul și locul de apariție, titlul exact al operei (la prima apariție, eventualele modificări ulterioare), numele personajelor principale etc”. Altfel spus, Dicționarul este o lucrare
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
elul lui este revanșa asupra adversarului declarat Miru Rozeta, autor al unei doctrine de mântuire a "craterienilor", vizionară și totodată științifică. Grila zoologică aplicată în relațiile lui interpersonale, îl face să fie mereu pe picior de război (deținerea exclusivă a informației ca premisă a puterii discreționare). Versatil, proteic până la perversiune, sardanapalic rob al multor păcate (nu întâmplător coperta I reproduce tabloul lui Delacroix "Moartea lui Sardanapal"), Plagamat, exponent al unui bestiar de sorginte totalitară, este aliatul firesc al fundamentalismului paramilitar. Colaborase
Un roman cu cheie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12026_a_13351]
-
nisipoasă, bunul Mitică îl binecuvântă pe loc - ca ori de cîte ori îl revedea, ca și cum cine știe de unde s-ar fi întors, - cu o plecăciune, zicând rar, bisericește, însă pe un ton prozaic de toate zilele, ca o știre, veste, informație sfântă, eveniment pe cale să se producă, dacă nu s-a și produs: împarte o bucată în șapte și chiar în opt, căci nu știi ce nenorocire se poate întâmpla în țară... și era cazul. Sărăcie... Un domn care venise la
Asfințit cu ghioc (VI) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12029_a_13354]
-
întregul județ Bihor: Este nevoie să aducem la nivel doctrinar un suport pentru o reconfigurare a suportului nostru electoral, care nu mai poate rămâne pentru mult timp majoritar rural, deși prin dependență accentuată față de statul asistențial, având vârstă înaintată și informație politică monocromă". Care-ar fi, atunci, concluzia? Cum se explică atracția pentru uciderea violentă a animalelor de către sus-zișii - dar și de către victime colaterale precum Ilie Sârbu sau alți înalți pesedei? O fi elementul de fascinație reprezentat de către bietele animale incapabile
Apa și țarcul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12018_a_13343]
-
de a fi socotit un istoric, prezentându-se drept "scriitorul care depune mărturie", caracterul istoric al sintezei țintind dualitatea atât a Europei, cât și a țării noastre este evident, servit de o compactă, largă, uimitoare în straturile ei, masă de informații, de o inestimabilă valoare, venind de la un martor - și anume al vieții social-culturale, politice, din România pe eșichierul a șase decenii, trăite de insul lucid. Dări de seamă, cu caracter memorialistic, despre starea de lucruri din România interbelică s-au
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
divagații (p. 373-424). O anexă cuprinde o critică meticuloasă a ediției din 1978 Petroveanu-Botez a operei bacoviene (p. 426-450). Notele, comentariile și indicele de nume se întind pe ultima treime a volumului (p. 452-644), unde anumite observații rezervă surprize de informație, pe care le poate face numai un familiar al bibliotecii, al arhivelor și al culiselor de istorie literară. Dacă descrierea operei are un supravegheat caracter sistematic, glosele au un vădit aspect de exercițiu autoimpus pe anumite subiecte de detaliu, iar
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]