9,551 matches
-
câteva (foarte puține într-un volum de 100 de poezii) veritabile insule de azur esențial. Datorez domnu lui Arghezi să citez una cel puțin din aceste trei sau patru foarte ridicate bucăți. (Niciodată toamna, Psalm 21, In-scripție pe un portret, Inscripție pe un pahar.) " Niciodată toamna nu fu mai frumoasă Sufletului nostru bucuros de moarte. Palid așternut e cerul cu mătasă. Norilor copacii le urzesc brocarte. Casele-adunate ca niște urcioare Cu vin îngroșat în fundul lor de lut, Stau pe țărmu-albastru-al râului
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
virginitate, haosul fără șanse? Câți pricep valoarea de simplă convențiune a unui semn, vor înțelege că singure nevoi de conciziune mă hotărăsc să arunc, pe infama descompunere ideologică, nume respectat. Voi zice acestei cenuși de Vînt: Lovinescu. Sunt obligat de inscripția pustiei de cărți: Evoluția poeziei lirice, de curând apărută. Anunț însă a nu recunoaște în plicticosul element stagnant pe aceste pagini, în silă răsfoite, nimic din înflorirea, ușurința, rotunda cordialitate a unuia din rarii europeni de la Dunăre: domnul și omul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cu înmulțire complexă. * Am pomenit de ermetismul memoriilor lui Gauss, în general, și al faimoasei secțiuni a cincea, în particular. El derivă dintr-o anumită concepție a artei teoremei, pe care Gauss o vedea ca un text august, ca o inscripție, al cărei laconism e însăși garanția durabilității ei. Redactarea îi lua un timp considerabil, nu prin poleirea frazelor, ceea ce ar fi fost zădărnicie, dar prin munca de eliminare a prisosurilor, de organizare internă a ideilor: de captare a lor, la
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
căsători cu Constanția - sora lui Constantin. Această întâlnire a fost urmată imediat și de binecunoscutul edict de toleranță de la Milan. Cu toate acestea Licinius era un păgân convins și la scurt timp nu va mai accepta edictul, fapt atestat de inscripția de la Salsovia. Textul acestei inscripții amintește și de un dux Scythia: "Dei Sanctis Solis/Simulacrum consecratum/die XIV kalendis Decembribus/debet singulis annis/ iusso sacro Dominorum Nostrorum Licini Augusti et Licini Caesaris / ture cercisis et profu/sionibus eodem die/a
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
Constantin. Această întâlnire a fost urmată imediat și de binecunoscutul edict de toleranță de la Milan. Cu toate acestea Licinius era un păgân convins și la scurt timp nu va mai accepta edictul, fapt atestat de inscripția de la Salsovia. Textul acestei inscripții amintește și de un dux Scythia: "Dei Sanctis Solis/Simulacrum consecratum/die XIV kalendis Decembribus/debet singulis annis/ iusso sacro Dominorum Nostrorum Licini Augusti et Licini Caesaris / ture cercisis et profu/sionibus eodem die/a praepositis et vexillationibus dux/secutus
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
a produs convertirea sa. Istoricii bisericești Eusebiu de Cezareea și Lactanțiu afirmă că în ajunul bătăliei de la Pons Milvius (Podul Vulturului) din 28 octombrie 312, împotriva lui Maxențiu, Constantin a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă, deasupra soarelui, cu inscripția „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei învinge). Noaptea, în vis, i s-a arătat Mântuitorul Iisus Hristos cerându-i să pună pe steagurile armatei sale Sfânta Cruce, ca semn protector în lupte. Steagul cu monograma creștină s-a
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
Victoria miraculoasă a armatei sale de numai 20.000 de soldați, contra celei a lui Maxențiu, de 150.000 de soldați, Împăratul Constantin a considerat-o ca ajutor de la Dumnezeu. Dovada acestei convingeri a Împăratului Constantin în ajutorul dumnezeesc este inscripția de pe Arcul lui Constantin din Roma, păstrat până astăzi, prin care mărturisește că a câștigat lupta „instinctu divinitatis” (prin inspirație divină). Apoi i-a mărturisit lui Eusebiu, sub jurământ, că semnele care i s-au arătat l-au făcut să
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
de piatră din Europa. Înălțimea sa este de cincizeci și cinci de metri și lățimea, de douăzeci și cinci de metri. După cei zece ani de muncă grea, o mare operă de artă răsărea din munți. Pe ,,gâtul" lui Decebal este scrisă inscripția latină Decebalus Rex-Drăgan Fecit, ceea ce înseamnă Regele Decebal - făcută de Drăgan, ca semn de recunoștință față de omul de afaceri și pasionat de istorie. Al doilea punct de atracție pentru turiști, este tabla de ciment, montată pe un caldarâm pietros, de pe
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
pe cât este de ispititor”, după spusele scriitorul Albert Camus. Ecourile evoluției din Ungaria au fost auzite și de studenții din țara noastră, de la Timișoara, Cluj, București, Brașov și Iași, ei solidarizându-se cu cei din Ungaria. Apăruseră foi volante și inscripții de solidaritate în anumite orașe ale țării, apoi s-a trecut la inițierea unor adunări și mitinguri, dintre care cel mai mare s-a organizat la Timișoara. Au fost arestați în țară mii de studenți, anchetați, unii și condamnați. Oamenii
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
Domnului nostrum Iisus Hristos. Cu privire la la acest eveniment epifanic și teofanic există și relatarea lui Eusebiu de Cezareea, din Viața închinată Sfântului Împărat Constantin cel Mare, în care ne este descrisă arătarea Sfintei Cruci pe cerul amiezii, deasupra căreia era inscripția „Întru acest semn vei învinge” ( In hoc signo vinces). La scurt timp după acest eveniment providențial, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos, împăratul Constantin a promulgat în anul 313, la Mediolan (Milano), un Edict prin care creștinismul era
CUVÂNT DUHOVNICESC, FOLOSITOR, DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/362964_a_364293]
-
luciul clapelor reinventez propriul cântec îmi place când tac e un deliciu al simțurilor când sunt lăsată în pace pot auzi mai bine copacii mâinele de azi e încă o trapă în scena perfidiei umane și-atunci mi se relevă inscripția de pe piatra de hotar dintre singurătate și singurătate hieroglifele dansează în ochi tocul zdrobește sticla gândul se aruncă de la etajul șapte al unei clădiri în formă de pi pescărușul e de piatră vopsit cu alb valul visului a înțepenit între
SCULPTURĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363317_a_364646]
-
de pe lună, deși suntem aici dintotdeauna! Chiar dinaintea venirii noastre! După cum susțin unii. Dacii, cei mai... dacii au făcut, dacii au dres! Despre daci, observ că unii știu mai multe decât însuși dacii! Ce aflăm din documente? Din textul de pe inscripția de la Dionysopolis și de la Iordanes&Co, aflăm că sub Burebista, ajutat de marele preot Deceneu, s-a format primul stat geto-dac. Pe teritoriul dintre Carpații Păduroși - Nistru - Munții Balcani - Marea Neagră. Regatul lui Burebista era recunoscut la anul 49 î.H.
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
inversă). Kuri, clădirea principală a templului abia se zărește printre copacii din afara perimetrului artistic. Mi-a plăcut să explorez vecinătățile vegetale și așa l-am găsit pe Tsukubai, un bazinuț din piatră, unde te poți spăla pe mâini și descifra inscripția hieroglifică, folosind versiunea englezească din prospect: I learn only to be contented (Învăț doar pentru a fi mulțumit)! Kyoto este considerat “leagănul gheișelor”, iar “Gheișa” lui Arthur Golden este una dintre lecturile de căpătâi pentru masculii din lumea cititoare. Tastând
GHEIŞELE DIN KYOTO – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “JAPONIA 1999”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362498_a_363827]
-
epigramă-am constatat, Ca niște căței în cușcă; E-o bombă cu efect întârziat, Trei se gudură la tine, Aprinzi fitilu-n primul vers al ei, Dar al patrulea te mușcă!” Și explodează după versul trei. „Epigrama însemna, la început, o inscripție sau o dedicație pe pietrele funarare, pe soclurile unor statui sau monumente, pe alte opere de artă, numite și epitaf. Mai târziu, desenează o creație poetică remarcabilă prin conciziune, având un caracter politic, liric, didactic.Cu timpul, inscripțiile, dedicațiile au
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
început, o inscripție sau o dedicație pe pietrele funarare, pe soclurile unor statui sau monumente, pe alte opere de artă, numite și epitaf. Mai târziu, desenează o creație poetică remarcabilă prin conciziune, având un caracter politic, liric, didactic.Cu timpul, inscripțiile, dedicațiile au luat întorsătură satirică, ironizând diverse manii, apucături, vicii. In epoca modernă, epigrama a devenit formă a poeziei lirice de dimensiunile unui catren, în care se satirizează trăsăturile negative ale unei categorii socilale sau profesionale, ale ființei umane, în
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
uși au fost însemnate. Tot mai pierdute, sleite, cuvintele pulsau epilogul secundelor stinse. O ultimă respirație, un vuiet adânc, un geamăt prelung... Și totul ESTE durere, ocean de durere! Sufocate, într-un salt disperat, cuvintele au țâșnit din cărți, din inscripții, din gânduri, din lume, spre Tabernacolul din Muntele Luminii, Lăsând o întindere albă, uitată-n pustiu... Și astfel o lume albastră împietri în tăcere! Doar zborul de păsări și fluturi luceau semne vagi în priviri, Speranța unei, cândva, viitoare lumini
EXODUL CUVINTELOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361193_a_362522]
-
din acest motiv, unul dintre cei care au îndurat temnița comunistă afirmă: Brățara mea de drum și de popas,/ Slăvite fie negrele-ți carate!/ În țara-n care gândul n-are glas,/ Mai liber sunt cu mâinile legate. (Ion Omescu, „Inscripție pe o cătușă”, p. 544). Volumul Poeți după gratii adună între copertele sale biografii de mucenici și de mari eroi, care au înfruntat o lume mai absurdă decât absurdul din literatura kafkiană. Au fost hăituiți, torturați, tratați ca niște obiecte
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
cu amintiri mistice. Limitarea unic-umană nu putea uita motivul pentru care ele însele trăiau prin dorința de infinitate a simplității. Pentru seara aceasta, paginile cărții de la miezul nopții se deșchideau pline de rezonante depărtate: “Nous avons fait un beau voyage.” (Inscripție pe mormântul lui Mircea Eliade, Chicago) Mihaela Cristescu Sydney, August 2011 Referință Bibliografica: LIMITĂ CARE TINDE LA INFINIT / Mihaela Cristescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 237, Anul I, 25 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihaela Cristescu : Toate
LIMITA CARE TINDE LA INFINIT de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360925_a_362254]
-
n-a fost împlinit integral. Vasile Lucaciu, după afirmația P.S.Sale, a lăsat un testament dublu: politic și religios. S-a realizat numai unirea politică a Românilor și nu cea religioasă, pe care Vasile Lucaciu ar fi săpat-o în inscripția de pe frontispiciul bisericii zidită de el în Șișești: ,,Pro S.Unione Omnium Romanorum''. A trebuit să intervină Preasfințitul Episcop Nicolae al Oradiei și chiar distinsul fiu al Bisericii Unite, D-l ministru Dr. Valer Pop, președintele ,,Agrului'' ca să înlăture interpretarea
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
zidită de el în Șișești: ,,Pro S.Unione Omnium Romanorum''. A trebuit să intervină Preasfințitul Episcop Nicolae al Oradiei și chiar distinsul fiu al Bisericii Unite, D-l ministru Dr. Valer Pop, președintele ,,Agrului'' ca să înlăture interpretarea interesată a acelei inscripții și să arate că însuși Vasile Lucaciu, spre a preîntâmpina orice răstălmăcire a ,,Uniunii Sacre'' în sensul unei uniri religioase cu Roma papală, a afirmat, la sfințirea bisericii că se gândește numai la sfânta unire politică a tuturor Românilor. Încercarea
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
mângâietoare ale soarelui de după amiază și tânjind după căldură precum un pui de-o zi! De ce venisem aici? Doar vizitasem mânăstirea de nu știu câte ori până atunci. Cunoșteam pe de rost icoanele și toate frescele pictate pe zidurile ei. Știam demult inscripțiile și comentariile savante despre ele. Cu toate acestea obișnuiesc să vin aici pur și simplu ca să mă încălzesc la razele soarelui stând pe această laviță Simt cerul ca pe un acoperiș albastru-cristalin ce închide în el silueta cu sclipiri de
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
Serbiei, o ediție revăzută (cu Radu Păiușan, 2005), De la scrierea dacică la cea românească (cu Afrodita Carmen Cionchin, 2006), Ionel Cionchin, Mariana Strungă, Tiberiu Ciobanu, Ana Ghiaur, Timișoara, oraș modern și multicultural, (2013). Dintre lucrările editate în colaborare menționăm următoarele: Inscripții paleocreștine din Banat, Ed. Fundației Române de Etnografie și Folclor, Novi-Sad, Voivodina, 1999, Vincențiu Babeș în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2000, Alexandru Mocioni, regele gândirii luminate și al judecății înțelepte în volumul colectiv «Oameni de seamă ai
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
variată, acordarea de premii și de burse pentru cercetătorii tineri, pentru specializarea acestora în străinătate. Profesorul Ionel Cionchin a participat la Congresele de Dacologie organizate de «Dacia Revival International» din New York și publicate în revista «DACIA MAGAZIN»: Pelasga/valaca - limba inscripțiilor de pe Tăblițele de la Tărtăria ? 2003, nr. 5, p. 38; Valaco-pelasgica, limba primilor scribi ai omenirii, 2003, nr. 6; La început a fost cuvântul, 2003, nr. 7, p. 18; Tărtăria - un toponim străvechi, 2003, nr. 8, p. 26; Probleme controversate ale
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Valaco-pelasgica, limba primilor scribi ai omenirii, 2003, nr. 6; La început a fost cuvântul, 2003, nr. 7, p. 18; Tărtăria - un toponim străvechi, 2003, nr. 8, p. 26; Probleme controversate ale istoriei: Mitul zeului dac, 2004, nr. 9, p. 26-32; Inscripția paleocreștină de la Dierna/Orșova, 2005, nr. 22, p. 59-60; Decebalus, ‘al dacilor rege'', 2006, nr. 33, p. 15-16; «Trofeul Sacru» de pe Dealul Monumentului, 2006, nr. 33, p. 27-28; Cetatea Helis - adevăr și ficțiune, 2007, nr. 44, p. 31-32; Controversele istoriei
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
2005, nr. 22, p. 59-60; Decebalus, ‘al dacilor rege'', 2006, nr. 33, p. 15-16; «Trofeul Sacru» de pe Dealul Monumentului, 2006, nr. 33, p. 27-28; Cetatea Helis - adevăr și ficțiune, 2007, nr. 44, p. 31-32; Controversele istoriei: Cuvântul, 2008, nr. 51; Inscripția românească de pe inelul de aur de la Sucidava / Celei, 2008, nr. 53, p. 19-20; «Caput Bubali» pe Tabula Peutingeriană, 2008, nr. 53, p. 21-23; 1900 de ani de la ctitoria sau reedificarea «Monumentului Sacru» de la Adamclisi, 2009, nr. 59, p. 59-62; Cetatea
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]