6,618 matches
-
de mămăligă. Vezi tu, Lilicuțo, păsărelelor ăstora cine le dă lor mîncare, ca să nu piară de foame și cine le dă lor haine, ca să nu degere de frig, iarna, și cine le învață pe ele să cînte și să vîneze insectele astea dăunătoare de prin pomi și de ce noi oamenii nu ne împărțim hrana cu ele, ca să se bucure și ele cum ne bucurăm noi de poamele pomilor?! Cînd îi vorbea Grigore Țăranu al ei, Neacutare Pandișpan al ei, Lilicuța se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
redandu-i libertatea. Atunci, colegii au început să strige la mine: gary, gary... Și așa mi-a rămas această porecla pe care am purtat-o, ca pe-o cruce, si pe front 9 - Simt cum ma strivești, ca pe o insectă, în paginile acelui „Jurnal” al tău, unde scrie că, la 25 iulie 1944, la Bogdănești, disperat și sfâșiat, ziceai despre niște execuții... - De câte ori mă gândesc la acele clipe, mă simt mai rău ca tine. Mă dor toate nervurile, asemenea plantelor
ULTIMUL TELEFON de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356514_a_357843]
-
din tabere, carnetele de note, fotografii, casete cu filmări făcute de când era de-o șchioapă. Scoase o cutie acoperită cu un geam. Acela era insectarul făcut de tatăl lui, dintr-o cutie de lemn, când era la școala generală. Toate insectele erau prinse cu ace de gămălie pe un suport din polistiren; fluturi de toate culorile, albine, păianjeni, libelule. Îl puse pe masa din chioșc. Insectele se păstraseră destul de bine, se vedeau prin geamul protejat. - După ce servim prăjiturele, ne uităm la
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
făcut de tatăl lui, dintr-o cutie de lemn, când era la școala generală. Toate insectele erau prinse cu ace de gămălie pe un suport din polistiren; fluturi de toate culorile, albine, păianjeni, libelule. Îl puse pe masa din chioșc. Insectele se păstraseră destul de bine, se vedeau prin geamul protejat. - După ce servim prăjiturele, ne uităm la insectar. - Bunico, vreau și eu să-mi fac unul, să fie numai al meu, să-l am când o să fiu și eu bunică, așa ca
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
Cu polen se hrănesc. Ei au o trompiță cu care adună polenul din flori. Nu i-ai văzut cum zboară din floare în floare? - Păi și albinele zboară din floare în floare, dar ele fac miere! - Da, ele sunt niște insecte foarte harnice; adună polenul și nectarul florilor pe care îl depozitează în stupi și tot ele îl pregătesc sub formă de miere. Este un adevărat proces. Tu ești acum prea mică să îți explic toate aceste lucruri, când vei fi
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
ți le spăl. Când coboram din pomi eram plină de zgârieturi și sângeram. Opream sângele cu un pumn de țărână fină de pe drum și nu făceam infecție. Apoi mergeam la gârlă și făceam baie. Ei, ce timpuri! - Bunico, dar ce insectă este aceasta, lunguiață și cu aripi verzi? - Este o libelulă sau calul popii îi mai zicem. Le prindeam de pe lângă pârâiașul din spatele grădinii de legume a străbunicii, când veneam în vacanțe . Se așezau pe iarbă, pe legume sau pe diverse buruieni
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
de-o veioza Altfel, dacă e să fie, să fie Zidirea trăirii tot într-o reverie ! Se-aude-n depărtare cum cade o secundă jeudi 29 avril 2010 Se-aude-n depărtare cum cade o secundă Și crapă că un munte lovit de o insectă Tu-ți pui rochia albă și-n par îți prinzi o funda Mai crapă o secundă fecunda și erecta Oglindă te absoarbe și nu mai ieși din ea Eu te privesc și-mi umplu un alt pahar cu vin Tu
PE MINE NU M-A IUBIT NICI O FEMEIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355671_a_357000]
-
SE AUDE-N DEPĂRTARE CUM CADE O SECUNDĂ Se-aude-n depărtare cum cade o secundă Și crapă că un munte lovit de o insectă Tu-ți pui rochia albă și-n par îți prinzi o funda Mai crapă o secundă fecunda și erecta Oglindă te absoarbe și nu mai ieși din ea Eu te privesc și-mi umplu un alt pahar cu vin Tu
POEME BILINGVE (1) / POÉMES BILINGUES (1) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346086_a_347415]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > SENSIBILITATE Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 2026 din 18 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Sînt momente cînd privesc din arama ferestrelor insecte lipite de becuri, zbătîndu-se inutil ca după o încercare nereușită de zbor în decoruri cu trepte largi și lustruite mai mult decît un tratat despre fericire, rămîn pînă tîrziu în noaptea răcoroasă și visez cu ochii deschiși cînd îmi vorbești
SENSIBILITATE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369057_a_370386]
-
beiușence „eliberau” găinile din bătătură și le dădeau drumul prin pădurice... am avut o surpriză neplăcută! Ne-au ciugilit toate bunătățile până nu a mai rămas nimic în tăvi! Cu toate că ele erau „specializate” în căutarea și găsirea de râme și insecte au preferat „bunătățile noastre” tăinuite. Cu gândul la mâncarea rămasă de la 10 Mai, am ajuns acasă morți de foame! Noroc că bunii noștri părinți ne-au potolit foamea cu mâncarea „standard" de zi cu zi. O mâncare mai simplă... mai
BANCA AMINTIRILOR (13) FESTINUL DE 10 MAI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369077_a_370406]
-
7)Gara/garra în hausa, Nigeria, turkmen garinja seamănă cu garri ”s.” în ngadjon, Australia (mai departe „s.” Înseamnă ”soare”). 8)Udmurtul kut, ciuvaș katka se apropie de kot ” s.” în polineziană, melaneziană și etr. kath. 9)Ungurii numesc această insectă hangya, cu etim. nec. pe care noi îl comparăm cu astrul kanga în koyo, Congo (pentru k>h vezi kal, kala ”pește” în limbi înrudite, față de hal în maghiară).10) Furnica e ari la japonezi, asemănător cu v. armean ar
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
-
-l dezvăluie limba yoruba, Nigeria :erun ”furnica”~orun ”soare”. 20) Siinik în icaiche , Guatemala, ~siqiniq ”s.” la eschimoși(inuit). 21)Chinezii pentru furnică mai au mayi, similar cu mai ”s.” în secoya, Columbia. Nimeni nu a comparat mica și harnica insectă numită furnică cu... soarele. Explicația trebuie să fie în faptul că e animal, viețuitoare deci, (viața=soare), se mișca, mușcă, are dinți, or toate cele de mai sus le pun în relație cu astrul luminător dătător de viață. Mai avem
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
-
Ant este dedus din aemette m, fenomen cunoscut, warme în toharică, ramikh ”furnică” în kati, Pakistan. Vezi si skr. Pipilika ”ant”. A se compara și paarma ”tăun, streche, gadfly ” în finl. puromo în mordvină, porme în mari/ceremis, cor. pere ”insectă” (Sevortian, Etim. Slovar’,p.187). Rus. muravei poate fi legat de muri „s.” în Australia ca și curdul muri, marebha ” s.” în ngurmi, Tanzania, arev ”s.” în armeană, skr. ravi ”s.”. Rom. furnică are pe n în loc de m , ca în
ANT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369927_a_371256]
-
creierul obosit. - Toate astea sunt posibile numai dacă mai există un Pământ, un Univers paralel și identic cu al meu ! „Acum nu mai sunt singur.” Zburăm alături în navetele noastre spațiale, în căutarea astronavelor noastre mamă. Navetele par două banale insecte aflate în căutarea unei flori pentru un binemeritat popas. Privesc din nou prin hublou. Sunt convins că și „celălalt” procedează la fel. Trec câteva luni, timp în care mai schimbăm din când în când câteva cuvinte prin stațiile de emisie-recepție
PROIECŢIA UNIVERSURILOR PARALELE (SAU CUM S-A PRĂBUŞIT UN SPAŢIU INFINIT ÎNTR-UN PUNCT NEALTERAT PENTRU UN NOU BIG BANG) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370525_a_371854]
-
I. SENSIBILITATE, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 2026 din 18 iulie 2016. Sînt momente cînd privesc din arama ferestrelor insecte lipite de becuri, zbătîndu-se inutil ca după o încercare nereușită de zbor în decoruri cu trepte largi și lustruite mai mult decît un tratat despre fericire, rămîn pînă tîrziu în noaptea răcoroasă și visez cu ochii deschiși cînd îmi vorbești
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
luat prin surprindere și care durează fără măsură de albastru în ceea ce consider esențial. Iubirea, acea mîngîiere neștiută care ne duce, în cele din urmă, la propria căutare prin lume. Citește mai mult Sînt momente cînd privesc din arama ferestrelor insecte lipite de becuri, zbătîndu-se inutilca după o încercare nereușită de zborîn decoruri cu trepte largi și lustruitemai mult decît un tratat despre fericire,rămîn pînă tîrziu în noaptea răcoroasăși visez cu ochii deschișicînd îmi vorbești de zbuciumul tăula marginea unui
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
datate cu aproximație ca având cca 42.000 de ani. ECONOMIA Caracteristica epocii paleolitice este totala dependență a hominizilor de natură. Comunitățile umane se hrăneau cu ceea ce le oferea natura: plante, muguri, alge marine, fructe, rădăcini, semințe, bulbi, ciuperci, melci, insecte, ouă, șopârle, pești și alte animale mici. Deci, economia avea un caracter „prădalnic“. Sursa principală de alimentație o oferea vânătoarea realizată în colectiv. În pleistocenul inferior apar primele unelte pentru vânătoare și cules: unelte rudimentare din așchii și bolovani de
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
acestor îmbinări. Că de luptat, până și firul de iarbă luptă cu vântul care vrea să îl culce la pământ, cu seceta care îi usucă verdele, și leul luptă, și elefantul și copacul face eforturi să nu fie doborât de insecte sau de furtuni tropicale. Deci, nu lupta duce la progres și reușită. Ea este un element, dar nu definitoriu. Revenim la îmbinarea inițială a elementelor și cred că omul este o splendidă reușită a naturii, a îmbinării elementelor chimice în
INIȚIAL de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369534_a_370863]
-
atâta noroi. (Râde.) Acum înțeleg. (Atinge iarăși pământul cu palmele.) Noroiul mă va ajuta să găsesc stelele rătăcite, prințesa cu ochii verzi. (Ridică palmele și le privește.) Am auzit cândva că animalele se tăvălesc în noroi pentru a scăpa de insecte. Trebuie să suport deparazitarea, să mă îmbăiez în mocirlă ca să ating stelele. Își pune palmele pe față.) Acum e mai bine. Trebuie să aștept să se usuce noroiul pentru a fi protejat de insecte. Dar eu sunt un om. Doar
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
în noroi pentru a scăpa de insecte. Trebuie să suport deparazitarea, să mă îmbăiez în mocirlă ca să ating stelele. Își pune palmele pe față.) Acum e mai bine. Trebuie să aștept să se usuce noroiul pentru a fi protejat de insecte. Dar eu sunt un om. Doar animalele se îmbracă în noroi pentru a scăpa de insecte. Eu, eu o să mă purific prin imala cea sacră. Ea îmi va deschide calea spre mine însumi. (Vede o umbră în colțul străzii.) E
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
ca să ating stelele. Își pune palmele pe față.) Acum e mai bine. Trebuie să aștept să se usuce noroiul pentru a fi protejat de insecte. Dar eu sunt un om. Doar animalele se îmbracă în noroi pentru a scăpa de insecte. Eu, eu o să mă purific prin imala cea sacră. Ea îmi va deschide calea spre mine însumi. (Vede o umbră în colțul străzii.) E umbra vrăjitoarei de la colț. Și-a pus masca gustând mocirla pentru a trece neobservată. (Se aude
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
ceva în ceață, pentru prea mulți în aceste timpuri! Este ceva cu care unii se șterg la dos! Timpul este acel ceva care înregistrează tot ... indiferent că credem sau nu în ceva! Elitele adevărate trebuie să curețe societatea de asemenea insecte și bruieni cu acel insecticid, lege, încât să nu mai apară acestea din nou. Bătrânețea poate fi de multe ori o căciulă pe care mulți nu au învățat să o poarte și să și-o respecte. Părul alb nu întodeauna
DOAR ... VORBE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369553_a_370882]
-
Vrând să tragă prima brazdă și să-nnoiască obicei, gospodari ies în ogradă, cu fierul de plug tras de boi. Cu ciubote se lovește pământul de sub picioare. Că anotimp se-nnoiește cu explozie de floare. La viață să se trezească insecte din hibernare, pe cărări lungi să pornească, grăbite după mâncare. Păsări înapoi să vină din meleaguri însorite, să-și refacă sub streașină, cuiburile regăsite. Cine-n astă zi muncește, scump va plăti păcatele că, prin boală pătimește. Zăcând patruzeci de
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
un loc, ci fiecare cântă în pragul casei lui... Canta bucuria de a trăi... Fluturi mulți, pictați cu culori frumoase, în modestia lor, zboară din floare în floare. O privire mai atentă... printre flori și ierburi descoperi o lume de insecte de diverse forme culori și preocupări. Lângă un tufiș între două pietre, un uriaș, o șopârlă te privește cu doi ochi negri curioși... Atenție! Apare o șosea în miniatură, bătătorită... De fapt, nu una ci două! Se circulă în ambele
PENTRU TINE NATURĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369653_a_370982]
-
păianjenul care și-a întins plasa într-un loc amăgitor și așteaptă prada să-i cadă în capcană. Tufele de soc sunt îmbujorate de floriile lor mari și albe ca zăpada care par presărate cu diamante multicolore... Aceste diamante sunt insecte de mărimea unei alune care au aripiile externe ce reflectă la lumina soarelui nuanțe de culori cu un luciu metalic. Plăcute clipe au fost și sper că vor mai fi! (27 mai 1959) *** Cu aceste cuvinte de speranță în urmă
PENTRU TINE NATURĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369653_a_370982]