1,347 matches
-
religiei, a raționalizării crescânde a vieții și muncii și a crizelor economice cu caracter ciclic. Insecuritatea grupurilor afectate de factorii respectivi și-a găsit defularea în identificările naționaliste fixe și accentuate emoțional. În timp ce societatea occidentală a devenit din ce în ce mai instabilă, sentimentul insecurității s-a accentuat, iar atașamentul emoțional față de națiune ca înlocuitor simbolic pentru individ a devenit mai puternic. Sub impactul războaielor mondiale, al concentrărilor puterii economice, politice și militare și al crizelor economice din secolul XX, sentimentul a dobândit fervoarea unei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
laice. Acum, rivalitățile pentru putere au căpătat aspectul ideologic al luptei dintre bine și rău. Politicile externe s-au transformat în misiuni sacre. Războaiele purtate sunt considerate adevărate cruciade care răspândesc adevărata religie politică în lume. Legătura dintre dezintegrarea socială, insecuritatea personală și ferocitatea dorinței de putere a naționalismului modern poate fi bine studiată mai ales în cazul fascismului german, unde toate cele trei elemente au fost mai dezvoltate decât oriunde în altă parte. În Germania, tendința generală de dezintegrare socială
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
focul arzător al național-socialismului. Primul element îl constituie înfrângerea din primul război mondial, care a coincis cu revoluția considerată responsabilă nu numai pentru distrugerea politicii tradiționale, ci și pentru pierderea războiului. Revoluția a condus natural la pierderea puterii și la insecuritatea statutului social al celor care, sub monarhie, fuseseră la vârful sau în apropierea structurilor de decizie. Similar, situația socială a majorității populației a fost afectată de impactul ideii că înfrângerea și revoluția au reprezentat rezultatul mașinațiunilor dușmanilor din interior și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
din afara țării pentru a-i cuceri și a se simți astfel superioară. În cele din urmă, criza economică din 1929 a confruntat diversele grupuri ale poporului german, în diferite moduri, cu pierderea reală sau posibilă a statutului social și cu insecuritatea intelectuală, morală și economică. Muncitorii se confruntau cu șomajul permanent, existent sau ca posibilă amenințare. Grupurile din rândul clasei mijlocii care își reveniseră de pe urma devastărilor produse de inflație pierdeau ceea ce abia câștigaseră. Industriașii se confruntau cu obligațiile sociale crescânde și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ca posibilă amenințare. Grupurile din rândul clasei mijlocii care își reveniseră de pe urma devastărilor produse de inflație pierdeau ceea ce abia câștigaseră. Industriașii se confruntau cu obligațiile sociale crescânde și se temeau de o eventuală revoluție. Naționalsocialismul a direcționat toate aceste temeri, insecurități și frustrări spre doi adversari externi, Tratatul de la Versailles și bolșevismul, alături de presupușii lor susținători interni. El a reușit să încarneze, într-o modalitate autentic totalitară, aspirațiile germanilor - ca indivizi - către obiectivele de putere ale națiunii. Niciodată în istoria modernă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
puteri, ca Uniunea Sovietică și Statele Unite, diferența este mai degrabă de nivel decât de natură. Nici în URSS majoritatea populației nu-și putea satisface instinctele de putere în interior. Muncitorii și țăranii nu aveau cui să le fie superiori, iar insecuritatea lor era intensificată de practicile statului polițienesc și de nivelul redus de trai. și în acest caz, regimul totalitar a proiectat frustrările, nesiguranța și temerile respective pe scena internațională, în care rușii, ca indivizi, găseau - prin identificarea cu „cea mai
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ca indivizi, găseau - prin identificarea cu „cea mai progresistă țară din lume”, „țara-mamă a socialismului” - satisfacția trăită a dorinței de putere. Convingerea, aparent sprijinită de experiența istorică, că națiunea respectivă este amenințată constant de inamicii capitaliști a transpus temerile și insecuritatea personală la un nivel colectiv. Angoasele individuale erau deci transformate în anxietăți naționale. Astfel, identificarea cu națiunea a servit funcției duale, de satisfacere a dorințelor de putere personale și de reducere a temerilor personale, amândouă fiind proiectate pe scena internațională
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
indivizi și trăită ca și cum ar fi a sa este în mare parte asemănător, la rândul său, cu modelul tipic - dezvoltat în civilizația occidentală de-a lungul secolului al XIX-lea. Cu alte cuvinte, identificarea a fost rezultatul frustrărilor tipice și insecurității clasei mijlocii. Dar societatea americană este într-o mai mare măsură o societate a claselor mijlocii decât oricare alta din Vest. Mai mult, deosebirile de clasă, oricâte ar fi, tind să fie diminuate, dacă nu rezolvate, prin numitorul comun al
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lui B și apoi s-o depășească, este instrumentul tipic al unei balanțe instabile, dinamice. Corolarul necesar al acesteia este constant în sporirea efortului pregătirilor militare, care consumă un procent din ce în ce mai mare din bugetul național și întăresc temerile, suspiciunile și insecuritatea. Acest principiu se poate exemplifica prin situația de dinaintea primului război mondial - rivalitatea navală dintre Germania și Marea Britanie și competiția dintre armatele franceză și germană. Recunoscând specificul acestor situații încă de la sfârșitul războaielor napoleoniene, s-au încercat diferite formule pentru a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dinainte de consecințele acordului asupra balanței de putere din august 1914. În consecință, chiar dacă guvernul german ar fi știut despre el, nu ar fi fost sigur de evoluția balanței de putere la începutul primului război mondial. În această situație de extremă insecuritate, inerentă oricărui sistem al balanței de putere compus din alianțe, trebuie căutată explicația pentru eșecul balanței de putere de a preveni primul război mondial. Subsecretarul german pentru Afaceri Externe a exprimat spontan nesiguranța la care a dus sistemul de alianțe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Alianța Atlantică a fost instrumentul prin care Statele Unite și națiunile din Europa de Vest au restaurat, într-o primă instanță, și apoi au menținut balanța puterii. Ca urmare, declinul puterii și al influenței americane înclină balanța în favoarea Uniunii Sovietice și, în consecință, mărește insecuritatea Europei de Vest. Discuțiile purtate de politicienii americani privind retragerea din Europa, în cazul în care persistă diferendele de opinie, contribuie la starea de anxietate a statelor europene. Aceste state - având o poziție ambivalentă în legătură cu Statele Unite, al căror sprijin le
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
inerent în realism. A doua acuzație este că logica realistă necesită anumite presupuneri materialiste despre natura umană și despre nevoile care guvernează comportamentul actorilor în politica internațională (Wendt, 1999, p. 30, pp. 131-133). Ipoteza specifică atribuită realiștilor include deseori prezența insecurității și a temerilor (Waltz, 1959; Wendt, 1999). Este adevărat că realiștii trebuie să pornească de la o anumită teorie a naturii umane. Într-adevăr, după cum a remarcat Wendt (1999, p. 131), toate teoriile sociale trebuie să înceapă cu un fel de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să aibă aceste trăsături. Cu alte cuvinte, ea consideră că nu toți indivizii pot fi pașnici și altruiști. Atât timp cât unii vor încerca să acumuleze putere și nici o altă putere nu-i oprește, ceilalți se vor confrunta cu o situație de insecuritate. Această logică este esența distincției pe care o face Randall Schweller (1998) între puteri statu-quo și revizioniste. Criticii ar putea răspunde că, astfel prezentată, logica realistă este suficient de generală și de evidentă ca să se apropie de banalitate; această critică
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
confirmat doar parțial concluzia lui Janis, potrivit căruia grupurile coezive, mulțumite/satisfăcute de ele însele, manifestă fenomenul de groupthink. Se sugerează că pot interveni și alți factori, cum ar fi, de exemplu, existența sau inexistența experienței lucrului împreună, securitatea sau insecuritatea soluțiilor și normelor grupurilor, intrarea sau nu în joc a intereselor personale ale membrilor grupului decident. Aldag și Fuller (1993) au arătat că grupurile care au tradiția lucrului împreună dezvoltă mai rar simptomele deciziilor defectuoase. Tot ei au concluzionat că
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vezi Zlate, Vlăsceanu, 1974). Sentimentele de culpabilitate, stările de anxietate și frustrare, stresul și burn-out-ul etc. sunt alte surse posibile ale conflictelor intrapersonale, fiecare dintre ele cu propriile lor efecte. Culpabilitatea creează sentimente de vinovăție, anxietatea − sentimente de neliniște și insecuritate difuze și mai ales nejustificate, frustrarea produce stări de dezamăgire, stresul duce la epuizare, depresii, nemulțumire etc. Inutil să amintim că pentru eliminarea unor asemenea efecte trebuie să se recurgă la strategii adecvate. Conflictele care apar la nivel intrapersonal au
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
inconștientă de a fi dominat de un alt bărbat și își trage satisfacția din munca ce-l ține mereu într-o poziție submisivă în raport cu un șef sau cu un client puternic; workaholicul frustrat; workaholicul narcisic - trăiește un intens sentiment de insecuritate datorită unor experiențe timpurii și este dependent în mod compulsiv de muncă pentru a reduce sentimentul de inadecvare; workaholicul obsesiv - are o pasiune pentru strictețe, ordine, structură și pentru activități de muncă cu început și sfârșit clar delimitat; workaholicul pasiv-dependent
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fi instabile. Când fantezia puterii, succesului, strălucirii nelimitate este atacată, astfel de lideri reacționează cu furie, mânie și acte răzbunătoare. Ei își apropie persoane cu structură de personalitate dependentă. Stilul grandios al acestor lideri atrage subordonați dependenți, cu sentimente de insecuritate, cărora le permite responsabilitatea unei arii funcționale mari, însă subordonând nevoile acestora la propriile nevoi. Rezultatele practicării unui astfel de stil converg către o cultură organizațională de tip charismatic, în care subordonații tind să idealizaze liderul, ignorându-i greșelile și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai multă hotărâre propriul punct de vedere. Persoanele dogmatice ascultă foarte rar ceea ce spune interlocutorul fiind preocupate cu pregătirea propriilor argumente. Datorită sistemului lor rigid de credințe sunt foarte puțin flexibile și creative. Cauza acestei atitudini poate fi sentimentul de insecuritate și inadecvare pe care aceste persoane nu îl pot conștientiza și accepta. Comunicarea manipulativă Atunci când simțim că cineva are motive ascunse și încearcă să ne influențeze tindem să reacționăm negativ, să ne opunem, chiar dacă aceasta nu este neapărat în interesul
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Împotriva utilizării „cotelor rasiale” pentru admiterea studenților În universități (Sniderman și Piazza, 1993, p. 131; Schuman et alii, 1997, pp. 170-183). În Franța există o tendință accentuată, În mediile antirasiste, de a acuza imediat de rasism orice protest social Împotriva insecurității din așa-numitele cartiere „nesigure”. Și aceasta este o modalitate de a reformula teza „rasismului instituțional”. Miza rasială În sine nu se poate așadar reduce la o alegere afectivă de genul: a fi pentru negri sau contra lor, a avea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
obișnuită inscripție denumește un text scurt (scris sau gravat), care conține o mențiune, o opinie, o dată etc., în unele analize ale atitudinilor propoziționale ale locutorului, precum credințele, desemnează o entitate lingvistică oarecare, precum propoziția. V. enunț, text. FLEW 1984. RN INSECURITATE DISCURSIVĂ. Lingvistul american W. Labov, autor al unor importante lucrări de sociolingvistică, a propus noțiunea de "insecuritate lingvistică", pentru situația în care reprezentanții micii burghezii cunosc formele ce conferă prestigiu, fără însă a le realiza sau realizîndu-le într-o manieră
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în unele analize ale atitudinilor propoziționale ale locutorului, precum credințele, desemnează o entitate lingvistică oarecare, precum propoziția. V. enunț, text. FLEW 1984. RN INSECURITATE DISCURSIVĂ. Lingvistul american W. Labov, autor al unor importante lucrări de sociolingvistică, a propus noțiunea de "insecuritate lingvistică", pentru situația în care reprezentanții micii burghezii cunosc formele ce conferă prestigiu, fără însă a le realiza sau realizîndu-le într-o manieră exagerată, iar aceasta produce o situație de insecuritate de expresie pentru jurnalist, atunci cînd tratează evenimente științifice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unor importante lucrări de sociolingvistică, a propus noțiunea de "insecuritate lingvistică", pentru situația în care reprezentanții micii burghezii cunosc formele ce conferă prestigiu, fără însă a le realiza sau realizîndu-le într-o manieră exagerată, iar aceasta produce o situație de insecuritate de expresie pentru jurnalist, atunci cînd tratează evenimente științifice și tehnice cu caracter politic în media. Jurnalistul se află astfel confruntat cu o pluralitate de aspecte (lumea științifică, lumea politică, lumea experților, lumea profesioniștilor, lumea asociată, cetățeanul obișnuit), care se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
politică, lumea experților, lumea profesioniștilor, lumea asociată, cetățeanul obișnuit), care se încrucișează și se confruntă în interiorul discursului propriu. De aici, o multitudine de modalități de construire a discursului, care recurge deseori la preluări de fragmente din surse diverse, situație de insecuritate, atestată de caracterul compozit, fără repere clare. Contrar acestei tendințe de a presăra textul cu citate fragmentare de origine diferită, caracteristice unor scrieri din presă, insecuritatea discursivă în cazul textelor din sistemul educativ se manifestă adesea printr-o alipire de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a discursului, care recurge deseori la preluări de fragmente din surse diverse, situație de insecuritate, atestată de caracterul compozit, fără repere clare. Contrar acestei tendințe de a presăra textul cu citate fragmentare de origine diferită, caracteristice unor scrieri din presă, insecuritatea discursivă în cazul textelor din sistemul educativ se manifestă adesea printr-o alipire de texte sursă, de exemplu, în instrucțiunile ministeriale, prefațate de materiale pedagogice, în compilațiile școlare sau în unele programe de formare. Acest amestec, deseori justificat în numele didacticității
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
4. Impactul religiei în spațiul public și privat 65 I. Secularizarea în spațiul public și privat 65 II. Strategia de analiză și indicatorii folosiți 68 III. Impactul religiei în plan social 74 IV. Concluzii 79 Capitolul 5. Încrederea în biserică: insecuritate existențială și credință religioasă 81 I. Relația Biserică stat: subordonare sau complementaritate? 81 II. Fundamente ale încrederea în Biserica: repere teoretice 84 III. Strategia de analiză și descrierea indicatorilor 87 IV. Încrederea în biserică: România versus Europa 88 V. Concluzii
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]