3,685 matches
-
politic... a tranziției În fostele ț...ri comuniste, istorie care numai ea ar Inc...pea Într-o carte, vrem s... subliniem cîteva tr...s...turi caracteristice ale vieții politice din aceste ț...ri dup... 1989. Înv...tarea sincopat... a democrației Instaurarea unui sistem democratic s-a bucurat În majoritatea fostelor ț...ri comuniste de un consens larg; la fel și alegerea instituțiilor și a regimului parlamentar. În schimb, practica democratic... a fost ritmat... de numeroase piedici, În special În Slovacia, unde
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
un gen de devenire, de darwinism social și economic. Nu spunem lucruri noi. Matematica era considerată principiul "originar al tuturor lucrurilor încă de pe vremea filosofului grec Pitagora"828. În dezbaterea despre contribuția lui Descartes la regândirea fundamentelor științelor și a instaurării raționalității în gândire, Sedlacek arată: "Pentru Descartes nu există decât o singură lume, "materia cerului și a pământului este aceeași". Monismul lui metodologic și echivalența principială a spiritului cu materialul joacă un rol central în economie, până în ziua de azi
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Ne aflăm într-un paradox: dorința de libertate politică era maximă, iar permisivitatea față de transformările economice era minimă. 8. Inflația din economia românească în tranziție Folosința monedei în perioada de tranziție la economia de piață reprezintă un capitol aparte al instaurării noului sistem politic, al libertăților. Așa cum spuneam, dorința de libertate politică și așteptările au fost extrem de mari. În același timp, datorită particularităților sistemului socialist țara nu dispunea de o clasă politică și nici de oameni care să poată asigura un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
footnote McCue, Peter, op. cit., p. 53. footnote>. În relațiile cu publicul, managementul resurselor umane își va redefini rolul „șefului de personal”, căci el nu mai este un „expert funcțional”, ci un „deblocher” (debloquer) ce facilitează schimbarea prin negociere, depășirea obstacolelor, instaurarea consensului. Managementul resurselor umane devine un factor esențial în promovarea programului unei afaceri. „Astfel, obiectivul principal al societății noastre* în anii 1990 este realizarea misiunii comerciale, grație unei noi viziuni a managementului resurselor umane, în care șeful de personal este
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de a face cu alte serii de fenomene și de terminologii: magie, tabuuri, sacrificii, ofrande, rugăciuni, rituri de inițiere, rituri de trecere (ale ciclurilor vieții), rituri calendaristice, pelerinaje, carnavaluri, sărbători, rituri politice (comemorări, celebrări, parade, rituri de inaugurare, rituri de instaurare etc.), ceremonii sportive etc. Spre deosebire de conceptul de mit, ritualul a beneficiat de numeroase lucrări consacrate În exclusivitate definirii ariei sale conceptuale (C. Bell, 1992, 1997; R. Grimes, 1990, 1995; D. Kertzer, 2002; G. Lewis, 1980; S. Lukes, 1977; J. Maisonneuve
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a unor activități simbolice În antiteză cu acestea; f) riturile politice: ansamblul riturilor care fie fac vizibile, impun și legitimează ordinea și ierarhiile existente, fie contestă, inversează, ridiculizează aceste relații de dominație. În prima categorie intră comemorările, celebrările periodice, inaugurările, instaurările etc. În a doua - demonstrațiile și mitingurile, charivari cu finalitate politică, riturile de violență etc. De altfel, tot În câmpul tipologiilor referitoare la sistemul ritual poate fi inclusă și dezbaterea În jurul binomului rit-ceremonie. Chiar dacă cei mulți cercetători folosesc cele două
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
primordiale cu ajutorul unor lupte Între măști. Un alt rit de Învigorare este „căsătoria sacră”, În care regele sau preotul suprem se Însura cu o femeie, reluând În plan ceremonial nunta fecundatoare din Începuturi, acel hieros gamos care a dus la instaurarea ordinii cosmice, a fertilității și bogăției. d) Riturile de bucurie Închid ciclul ceremonial, de obicei printr-un ospăț comun. Un asemenea festin presupune prezența, alături de membrii colectivității umane, a figurilor divine, fie ele strămoși, duhuri benefice, divinități complexe. Din altă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
feminină a fertilității (Isis, Demeter, Freya) și cu cetele de femei care celebrează, orgiastic, moartea și nașterea lor (M. Detienne, 1997b, pp. 275-287; M. Eliade, 1992, pp. 322-330). Moartea tânărului Caloian atrage după sine un doliu generalizat, cosmic, sinonim cu instaurarea unei perioade de sterilitate a Întregii naturi. Eroul este căutat de mama sa, care parcurge un spațiu fabulos și interoghează stihiile prin aceleași formule prin care colindele și baladele prezintă căutarea Maicii Domnului sau a mamei ciobanului mioritic (M. Coman
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a oricărui ritual de căsătorie celebrat după canonul protestant. Același lucru este valabil pentru riturile funerare de la moartea lui Winston Churchill, Robert Kennedy sau Papa Ioan Paul al II-lea. Încoronarea reginei Angliei sau a regelui Japoniei, la fel ca instaurarea președintelui Statelor Unite sau al Franței, urmează structura riturilor de inițiere și de consacrare. Primirea Într-un partid politic sau integrarea În mișcări de contestare precum Mau-Mau, Klu-Klux-Klan ori zapatismul amplifică modelele riturilor de inițiere. Comemorările politice urmează schema rituală a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
speciale, precum victoriile consacratoare - Într-un război, Într-o confruntare sportivă), comemorările (marcând celebrarea solemnă a unui moment trecut considerat drept referință identitară pentru o colectivitate), vizitele politice (contactul dintre mase și liderii politici confirmă, Întărește reprezentările simbolice ale Puterii), instaurările, având forme variate, de la Încoronările din societățile medievale până la Învestirile unui președinte ori a altui lider ales democratic, și inaugurările - de la sfințirea unei catedrale regale la tăierile de panglici și plantările de copaci cu ocazia finalizării unui proiect (baraj, canal
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al demonstrației, În contrast cu rigiditatea paradei oficiale, simboliza contestarea ordinii sociale (Z. Mach, 1993, pp. 164-166). Inaugurările și vizitele oficialetc "Inaugurările și vizitele oficiale" „În timp ce riturile de comemorare dau viață legăturilor sociale prin folosirea unor amintiri care transcend interesele și conflictele, instaurările și inaugurările afirmă noutatea, folosind Însă simbolurile deja consacrate” (C. Rivière, 2005, p. 27). Afirmația cunoscutului antropolog francez subliniază modul subtil În care aceste ceremonii afirmă, În chip predominant, noutatea, mizând pe dialectica dintre vechi și nou, continuitate și schimbare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
atât al națiunii, cât și al familiei, la care fiecare poate să fie prezent. ș...ț Combinația dintre noutatea transmisiilor mass-media și caracterul anacronic al ceremoniei a făcut ca Încoronarea să fie populară și reconfortantă” (D. Cannadine, 1983, p. 142). Instaurarea unui președinte, ales democratic, reprezintă un act ceremonial care consacră un traseu politic și un ritual a căror structură este asemănătoare cu aceea a riturilor de inițiere. După D. Fleurdorge (2005, pp. 39-41), acest proces de construire a „figurii prezidențiale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
poporului”: aceasta este marcată de acte ceremoniale precum depunerea jurământului, preluarea Însemnelor puterii, mutarea Într-o reședință cu conotații simbolice, izolarea de ceilalți prin intermediul șefului de protocol, a gărzilor de corp, a calendarului și obligațiilor prezidențiale. Studiile consacrate riturilor de instaurare au adoptat fie o perspectivă funcționalistă, fie una conflictualistă. Prima paradigmă subliniază capacitatea acestor ceremonii de a etala simbolurile care oferă imaginea, concretizată de anumite simboluri (regina, președintele, steagurile, Palatele, mulțimea de susținători etc.), a unui stat-națiune și care, astfel
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
conștientizarea identității naționale și afirmarea unității colective (M. Abélès, H.-P. Jeudi, 1997; Ph. Abbott et alii, 2002; J.R. McLeod, 1999; M.H. Ross, 1988; E. Shils, M. Young, 1953). A doua perspectivă scoate În relief funcția hegemonică a riturilor de instaurare, prin care clasa dominantă Își impune valorile și simbolurile drept elemente universal-adevărate, naturalizând astfel dominația (D. Cannadine, S. Price, 1987; M. Edelman, 1988; C. Lane, 1981; S. Lukes, 1975). Riturile de trecere ale vieții au beneficiat de tratamente politice inegale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este acum purificată, fie printr-un gest cosmogonic (zămislirea oamenilor de către Deucalion și Pyrrha, după potopul trimis de Zeus pentru a pedepsi „generația de bronz”), fie prin „Judecata de Apoi” (care evaluează faptele săvârșite de oameni și zei) și prin instaurarea lumii eterne, paradisiace. În multe sisteme mitologice, culte și religii, acest fapt apare ca o „profeție” - textele consemnează decăderea omului și anunță atât sfârșitul apropiat, cât și condițiile și formele renașterii și instituirii unei lumi mai bune (miturile milenariste); b
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
descrie cu obstinație sfârșitul lumii și pedepsirea păcătoșilor (M. Eliade, 1986, pp. 241-264; M.-R. Hayoun, 1996, pp. 223-224). Temele majore sunt: „nimicirea neamurilor, eliberarea lui Israel, strângerea laolaltă la Ierusalim a celor ce fuseseră deportați, transfigurarea paradisiacă a țării, instaurarea suveranității dumnezeești sau a unei domnii mesianice, convertirea finală a popoarelor” (M. Eliade, 1986, p. 245). Aceste teme, dezvoltate de literatura religioasă ebraică și creștină, combinate cu motive „păgâne”, conduc, În cultura satului românesc, la diferite scenarii folclorice ale sfârșitului
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Isus și sfinții cu o bucată de pâine și un pahar de vin. Cine va gusta din ele nu va mai simți nici foame, nici sete (I. Taloș, 2001, p. 157). Elementele creștine sunt dominante În aceste plăsmuiri populare: ideea instaurării domniei Răului pe pământ este Însă exprimată prin numeroase metafore de factură țărănească: oprirea ciclului procreației, inversarea normelor sociale, distrugerea naturii, Înlocuirea vegetației cu metalele etc. Dar pe lângă aceste imagini apar numeroase alte imagini provenite din alte universuri mitologice: Momentul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
piele se dă lupta finală, iar imperfecțiunea acesteia (pozitivă În versiunile cosmogonice, căci permitea trecerea luminii către oameni) devine sursa distrugerii universului. Pe acest fond religios s-au dezvoltat numeroase mituri milenariste: acestea vorbesc despre victoria asupra Răului și despre instaurarea unei lumi mai bune, deseori cu ajutorul sau prin conjuncția dintre cei vii și spiritele strămoșilor. Cel mai adesea, aceste constructe simbolice sunt activate de evenimente istorice: apropierea anului 1000 conform calendarului catolic creștin, pierderea teritoriilor istorice și Închiderea În rezervații
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
orașele părinților lor", aproape de Salonic. Această dublă migrație, orice am crede despre ea, arată că a existat un du-te-vino permanent al prizonierilor și emigranților de pe un mal pe celălalt al Dunării, cu toată invazia slavilor sau tocmai din cauza ei. Nici instaurarea dominației bulgare asupra slavilor sud-dunăreni, la sfârșitul secolului al VII-lea (679-681), nu a reușit să-i pună capăt-după Simion Logotetul, la începutul secolului al IX-lea, Krum mai înființa încă o "Macedonie" în Valahia dunăreană (Muntenia), cu o populație
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Imperiului s-a aflat pe Dunăre, iar acțiunea și influența sa s-a exercitat puternic și mai departe pe malul nordic, în teritoriile locuite de "oamenii pământului" (Iorga), românii, chiar dacă migratorii turanici erau și ei prezenți. Pentru populația locală, românească, instaurarea dominației bizantine la Dunărea de Jos a însemnat o modificare (în bine) a condițiilor esențiale în plan politic, cultural și bisericesc. Sursele istorice nu indică schimbări de natură etno-demografică, astfel, teritoriile de la Dunărea de Jos au făcut parte din arealul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Veneției în Marea Neagră, ce dăinuia din vremea Imperiului latin, a fost îngrădită prin cooperarea dintre genovezi și bizantini. Prin tratatul de la Nymphaion, din 13 martie 1261, Bizanțul conceda genovezilor mari privilegii în comerțul cu grâne, înlesniri ce le-au facilitat instaurarea hegemoniei comerciale în traficul pontic. Roadele acestor avantaje nu au întârziat să se arate: o adevărată salbă de factorii și chiar cetăți genoveze au fost împlantate de-a lungul țărmurilor Mării Negre, devenită vreme de un secol, "un lac genovez", după
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Cretzeanu și se reproduc fragmentar textele acestora. Se discută despre Însărcinarea comisarilor politici în armată sau se relatează despre Poziția României în problema Dunării. Toate materialele tratează chestiuni esențiale ale realităților românești din epocă, alcătuind, o imagine extrem de sugestivă asupra instaurării comunismului în România. Interesul strict cultural al publicației este determinat, în bună măsură, de prezentarea activității și a manifestărilor intelectuale ale Asociației Culturale „Mihai Eminescu”, comentate constant, număr de număr, dar și de relevarea unor incitante comentarii critice și polemice
CURIERUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286600_a_287929]
-
de 48 de pagini, „Courrier roumain”, ce nu a preluat decât în mică măsură materialele din varianta inițială în limba română. Consacrat publicului francez în primul rând, dar și celui occidental, fascicolul urmărește să oglindească drama României după abolirea monarhiei, instaurarea dictaturii comuniste și suprimarea tuturor libertăților democratice. Articolele și comentariile, mult mai largi, sunt semnate, printre alții, de Grigore Gafencu, Mihail Fărcășanu, N.G. Caranfil, I. Zissu. N.Fl.
CURIERUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286600_a_287929]
-
de „versantul colectiv al literaturii” (genuri, curente, tipologii, concepte), C. se interesează îndeosebi de funcționarea discursului social în spațiul intra- și extratextual, precum și de rolul factorilor contextuali în creația literară. Studii deschizătoare de perspective analizează nașterea romanului românesc (explicată prin instaurarea relațiilor de piață), originea și funcționarea miturilor literare (Alecsandri), rolul publicului în orientarea repertoriului teatral de la jumătatea secolului al XIX-lea ș.a.m.d. Introducere în teoria lecturii (tradusă în 1993 în Italia) reprezintă o sinteză interdisciplinară a problematicii lecturii
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
liricizarea psihologiei omului simplu, „recuperarea” unor intelectuali onești, finalul optimist. Altă serie tematică - Pentru fericirea poporului (devenită Anii negri), Arcul de triumf (transformată în Simfonia patetică), Viața unei femei - evocă „anii de luptă a comuniștilor în ilegalitate și imediat după instaurarea puterii populare”. Câteva personaje, articulate ingenios, în fond cu o inteligență a manipulării ieșită din comun, sunt cel puțin viabile. Dar seria cea mai interesantă teatral, ca și sub raport documentar, este aceea dedicată mediilor funcționărești, gazetărești, actoricești, precum și noilor
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]