7,575 matches
-
manageri, cînd singura cu titlu s-a dovedit o conducătoare imperfectă de teatru? Pe de altă parte, profit de ocazie să atrag atenția că, printre longevivii conducători de teatre ai perioadei comuniste, s-au numărat oameni fără studii, dar cu instinct. Teatrul Giulești sau cel din Piatra Neamț, stau dovadă. Cel mai interesant articol publică, În această secțiune a cărții, Anca Măniuțiu : ea Încearcă o panoramă a teatrului independent din perioada 1990/2005. Și tot ea arată că, lucru bizar, și după
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
și literaturii, nu mai Încăpea loc pentru pasiuni politice. În timpul studiilor, s-a detașat de poziția colegilor lui de facultate, care se revoltau Împotriva politicii țariste. Așa cum bine punctează Troyat, „agitația stu denților i se părea zadarnică și teatrală. Din instinct detesta gloata, familiarismele și vocația de turmă ale unei mulțimi În care spiritul critic individual dispare În vacarmul colectiv. Prea individualist ca să se supună presiunii vreunei gru pări, nu a aderat la nici una și nu a semnat nici un ma nifest
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
camerei cu o emoție pe care nu o mai încercasem niciodată, pe sub ușă, firește. Mirosul mi-era familiar, deși perspectivele și proporțiile erau cu totul altele. Deodată, am simțit că sunt privit și am înghețat. Totuși, nu știu cum să explic, dar instinctul meu gândăcesc îmi spunea că nu-i vorba de un om, ci de un semen de-al meu. Aveam să aflu cât de curând că libărcile nu vorbesc, dar comunică și încă într-un mod destul complex. Nu pot să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
aleșii neamului că ar fi cazu' să se agite, să scoată legea cât mai iute. Au votat-o deja?". Încă nu, da' cică-i pe țeavă. Acuma, or fi ei niște mitocani ordinari și tâmpiți de nu se poate, dar instinct de conservare au până și porcii ăștia. Își dau ei seama că poți să fii îmbrăcat în aur, să ai șapte vile și conturi de milioane în Elveția, da' după atâta Chivas sau Camus, cu o ciroză toți suntem datori
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
-i împiedica mai ales pe cei care, cu adevărat, mai credeau în iubire, cea mai sigură „luntre” de salvare a omului. Da, iubirea, arătându-se întotdeauna a fi una singură în universul acesta amărât, dacă ar trona tot timpul între instinct și rațiune, ar putea fi singura cheie pentru deschiderea seifului fericirii umane. Cu toate că întâlnirile mele cu Iozefina nu avuseseră loc pe atunci decât pe verticală, acolo în biblioteca orășenească, unde ne retrăgeam aproape zi e zi, după-masa, ca să scriem la
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
pe care o consider regula de aur, este aceea că: toate răspunsurile pe care le căutăm se află de fapt în interiorul nostru. Să învățăm deci, să ne ascultăm, să stăm de vorbă cu noi înșine, să vedem ce ne spun instinctele, să ne ascultăm care ne sunt cele mai ascunse dorințe și să avem mai multă încredere în noi înșine. Toate aceste reguli sunt nescrise, nu le vom găsi în nici un manual de studiu, nu sunt doctrine, convingeri abreviate, dar conțin
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
AM REU{IT, ATUNCI {I TU PO}I REU{I S| FII S|N|TOS! Dacă eu am reușit, atunci și tu vei reuși! Cum? Vei afla în continuare, ține aproape dragă prietene! Poate părea paradoxal, dar bolile apar din instinctul de autoapărare. Ascultă-ți corpul, îți vorbește de viața ta. Când ne confruntăm cu situații care pun în pericol diverse arii ale ființei noastre, ale existenței noastre, avem o serie de reacții, înainte de toate psihic-suflete ști, după care apar reacțiile
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
puteam să accept așa ceva, pentru că nu vroiam pur și simplu. Cu personalitatea mea războinică și dorința de a trăi liniștită, am divorțat repede și mărturisesc că pe atunci era destul de imoral și dificil, dar eu am divorțat pentru că îmi urmam instinctele interioare. Am divorțat cu ideea să nu mă mai recăsătoresc niciodată. Eram supărată și a fost o perioadă traumatică din punct de vedere psihologic. Din acel eșec, căsătoria mea ratată,a rezultat ceva fantastic de bun. A rezultat un copil
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
sănătate și prosperitate. Cum este posibil așa ceva, o să vă întrebați cu toții, ce este evoluția pe verticală, cum poți evolua pe verticală. Am să vă povestesc frumos și elegant cum stă cu această evoluție pe verticală. Noi ființele umane dotate cu instincte și inteligență, suntem într-o permanentă transformare și evoluție, acum suntem mult mai frumoși ca înainte, ținem mult la felul în care arătăm, în felul în care ne îmbrăcăm, ținem mult la felul în care articulăm cuvintele, cum ne mișcăm
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
pentru mine succesul și împlinirea reprezintă străduința continuă de devenire, este oportunitatea de a mă dezvolta pe plan emoțional, social, spiritual, fizic și în același timp, de a contribui în mod pozitiv la altele. Nu vreau să trăiesc posedată de instinctul de conservare și supraviețuire, pentru că vreau să-mi trăiesc măreția expunându-mi viața, drumul meu către sănătate și succes este mereu în devenire, este un drum într-o continuă îmbunătățire. Să știu că am contribuit și am lăsat în urmă
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
floare imensă, Întinzându-și leneșă petalele prelungi În bătaia soarelui. Capotele galvanizate formau sute de boabe de rouă, aflate Într-o nemișcare fragilă, doar În receptaculul florii oamenii pulsau, ca niște gângănii mici și nedumerite, puse În mișcare de aceleași instincte vagi, de Înmulțire, de potolire a foamei și de frică. Nici o vibrație nu tulbura Însă văzduhul, În afara unui stol de porumbei care treceau dezinteresați spre Capitoliu, lăsând și câțiva stropi de găinaț Întru galonarea celor de jos, deasupra corolei de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
iluminată. Ohanesian avea o rezistență redutabilă în fața dificultăților până atunci neîntâlnite, era capabil de reconsiderarea valorilor știute, o voință aprigă de "a fi", cu adevărat, cel ales. Un gladiator. Aruncat în arenă și-a consumat, în extaz, jocul tragic cu instinct al conceptului artistic despre destin, chiar miraculos. Rolul Oedipe, care a însemnat imediat consacrarea totală, i-a fost și partener de existență cotidiană. Ceva mai târziu a plecat de la Atena, pe câmpia Megaridele, la Corint, pe unde curge pârâul Casalia
La despărțirea de un mare artist by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/9170_a_10495]
-
rîndul, și asta nu oriunde, ci în sînul celei mai rafinate culturi pe care a dat-o Europa vreodată. Despre ce patologie e vorba e de prisos s-o mai spunem: corectitudinea politică. O patologie care le-a anesteziat francezilor instinctul de conservare și le-a fărămițat imunitatea. O patologie care a preschimbat țara lui Montaigne într-un sanatoriu social în care emigranții și discriminații pot avea certitudinea unui liman izbăvitor. O țară în care, dacă ești handicapat locomotor și retardat
Artizanii decăderii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9156_a_10481]
-
07.2007), căreia îi sînt asimilate toate atitudinile de respingere desemnate prin formații cu prefixoidul anti- ("nu-mi este simpatic Tom Gallagher, pentru antiliberalismul său visceral" (romanialibera.ro). Contextul în care apare visceral este de cele mai multe ori explicit negativ: "de pe urma instinctului visceral de a ucide" (roportal.ro); "în speranța că strigătul visceral va acoperi glasul rațiunii celorlalți" (jurnalul.ro, 12.07.2005); "acest articol calomnios și visceral" (ziua.ro, 8.08.2007) etc. Larga utilizare a termenului, mai ales în polemicile
Visceral by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9186_a_10511]
-
chiar o anumită istoricitate prin experiențe stilistice diferite, prin mai tînărul Paciurea lucrurile se complică brusc. După ce-și însușește fără ezitare orizontul, reflexele și deprinderile unui sculptor european responsabil, se trezește în el, dintr-o dată, conștiința de oriental, iar instinctul culpei, al celui care a violat interdicția, începe să se manifeste. Paciurea este cel dintîi sculptor român prin care nonfigurativismul se revoltă și frustrarea născută din coliziunea cu mimetismul devine evidentă și irepresibilă. Episoadele acestei revolte, total diferite ca manifestare
Paradoxurile statuarului românesc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9193_a_10518]
-
o numim optzecistă. El s-a impus, însă, mai degrabă prin elementele care-l separă decît prin acelea care-l integrează în problematica și în obesesiile acesteia. Sculptor cu o foarte bună priză la materie și cu un la fel de puternic instinct al formei, el a rămas oarecum într-un gen particular de clasicism, cu o puternică tentă morală, interesîndu-se mai puțin de experimentele de limbaj, de integrarea unor noi materiale și tehnici, de redefinirea dialogului cu spațiul. De toposurile clasicității îl
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
Closer (Ispita, 2004) lui Mike Nichols după piesa omonimă a lui Patrick Marber, unde relațiile se dovedesc a fi deceptive, într-un palimpsest al scenariilor suprapuse, al strategiilor complicate de seducție a căror miză este puterea. Peter nu-și abandonează instinctul de vînător al jurnalistului, incapabil să rateze o ocazie, așa cum actrița nu încetează niciodată să fie ceea ce este: o actriță, deși, aparent, amîndoi încearcă să iasă din spațiul securizant al convenției în planul revelării umanului. Pierde cel care crede că
Duel verbal by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9216_a_10541]
-
problemă: cărțile de după 1990 ale lui Eugen Simion au apărut la edituri despre care nu se știe mare lucru. Ceva obscur l-a determinat pe fostul președinte al Academiei să caute întovărășirea cu edituri fără cotă intelectuală reală. E același instinct care l-a făcut să prefere vecinătatea și complicitatea unor oameni de mâna a zecea. E posibil ca acest criteriu, al editurii, să fi marcat într-un fel oarecare decizia juriului. O carte valoroasă ascunsă într-un noian de cotoare
Abuzul ca bumerang by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9223_a_10548]
-
proprii și de cifre nu tot atât de proprii cu identități mutabile. Și mai există ceea ce știm din naratologie - omnisciență controlată - în dezvăluirea înceată a gesturilor lăsate în aer. Lucru cert: mâna sigură a Tatianei Dragomir nu dă greș. Avem, dincolo de acest instinct primar, care face, dintr-un debut altminteri discret, o apariție oricând demnă de luat în calcul, o formulă destul de originală de punere în abis: fotograma. Spun "destul de", iar nu "cu totul și cu totul" pentru că practica există, explicit sau mai
Încercarea prozatorului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9225_a_10550]
-
să facă nimic. Adică, se simțea de prisos. Nici măcar calitățile magice ale șorțului de bucătărie nu o mai ajutau. O scoase din Încurcătură Kiki. Trezindu-se după Încă o oră de somn, el auzise glasul mamei sale și, mînat de instinctul sigur al puiului, veni În preajma ei, căutînd protecție. Christina Îl luă În brațe și Îl sărută recunoscătoare, fără motiv, ceea ce Îl făcu pe băiat să se strîmbe de neplăcere. Căci, aflată În impas, ea Însăși avea nevoie de protecție - și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de canibalism și se va hrăni cu plante sau chiar cu deșeurile produse de oameni, cum ar fi, de exemplu, bidoanele și pungile din plastic. Cu toate acestea, meta-oamenii vor avea o viață spirituală deosebit de elevată. Vor fi lipsiți de instinct sexual, reproducîndu-se prin clonare, și vor munci douăsprezece ore pe zi fără să pretindă salariu. Probabil că, Într-un viitor nu prea Îndepărtat, ei vor deveni adevărații stăpîni ai planetei. — Și cu actualii oameni ai muncii ce se va Întîmpla
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Îmi amenință fericirea: fosta lui iubită, o femeie cu zece ani mai mare decît el -). Renunțarea, prețul suprem al iubirii (el a plîns ca un prost, iar ea și-a văzut de nuntă, de soțul ei... și timpul a trecut... Instinctul mi-a spus că sunt trădată. Dezlegarea cu foc viu mi-a salvat căsnicia (Mama Lucica vă ajută -). Nora, cuscra, amorul. Amantul m-a distrus... Alături de fotografii intens colorate, se găseau acolo tot felul de relatări ale unor experiențe de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
este mai labil, umblau delirînd pe străzi, sau se cățărau În balcoanele unor instituții publice, pretinzînd că vor să adreseze anumite mesaje Întregii omeniri. Uzinele și-au Încetat și ele brusc lucrul, iar cîteva ore mai tîrziu, mînate de un instinct tulbure, puhoaie de lucrători au invadat străzile, apoi s-au reunit pe principalele artere de circulație și au pornit spre centrul capitalei. Inițial, fără nici un scop precis... Icnind și mișcîndu-se cîte puțin, Pablo reuși să se Întoarcă de pe o parte
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Însă de făcut o observație. — Domnul Bazil, dar știți? CÎnd mai faceți pipi, să ridicați totuși colacul de la veceu. Așa e frumos. — Domnul Pablo, am să-ți spun o chestie: sunt un om liber și mă piș așa cum Îmi dictează instinctul! E bine? Cred că atunci Pablo a Înțeles un lucru pe care eu Îl știam de multă vreme: nu era deloc simplu să fii prieten cu Bazil. Nu a comentat nimic, iar eu am Încercat să depășesc momentul propunîndu le
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
vodcă pe care rușii îți lasă impresia că o beau în loc de apă. Fumul îngrozitor, lipsa gurilor de ventilație, chelnerițele cu fuste scurte care se plimbau printre mese adunînd paharele goale, preluînd comenzi, suportînd ciupiturile bețivanilor care nu-și puteau stăpîni instinctele, rîsetele necontrolate. Danturi îngălbenite, fețe țepoase, scăfîrlii care nu înțelegeau niciodată că ora închiderii trebuia respectată. Numai barmanii știau cît le dădeau de furcă pramatiile alea, chemau milițienii să-i zvîrle cu forța în stradă, înjurături, bastoane pe spinare, dar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]