594,080 matches
-
ed. engl.); p. 26: „the church historian Socrates” - p. 70: „istoricul ecleziast Socrate” în loc de „istoricul bisericesc Socrates”; peste tot, „Church” a fost tradus și redat prin „biserică” (ex. p. 24, 174, 177) în loc de „Biserică”, întrucât, scris cu majusculă, termenul desemnează instituția, nu clădirea; necunoscând istoria ecleziastică și nefăcând nici un efort de documentare, traducătoarele au redat pe multe pagini cuvântul „of” din formule de genul „x (numele unui episcop) of Cappadocia, Caesarea, Cyzicus etc.” prin prepoziția „din”, deși corect era „de”, care
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
aceștia pot scăpa cu ușurință de pieptenele Poliției, fiindcă, după cum se vede tot mai des în ultima vreme, Poliția are alte griji decît să vegheze la siguranța cetățeanului. Iar dacă în SRI sunt și persoane nesigure crește posibilitatea ca această instituție să nu-și facă bine treaba. Cînd ești preocupat să-ți acoperi propriile tale urme, nu prea mai ai timp să-i adulmeci pe alții. Pe de altă parte însă, la adăpostul grijii pentru sporirea siguranței naționale, se pot lua
Prudență sau isterie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13030_a_14355]
-
avem nevoie de asemenea experți, mai ales că pe vremea lui Ceaușescu unii dintre ei aveau relații strînse cu acea parte a lumii arabe din care sunt recrutați astăzi teroriștii. Măsuri decise împotriva corupției, precum și mai multă rigoare în funcționarea instituțiilor statului ar duce la creșterea semnificativă a siguranței naționale, fără să aveam nevoie de planuri speciale sau de mai știu eu ce comitete și comiții pentru prevenirea activităților teroriste.
Prudență sau isterie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13030_a_14355]
-
dea sugestia nu de participare la o emisiune de televiziune, ci la o operație de „filaj” a Securității: imaginea lor a fost captată de sus, de jos, din lateral, din spate, ba chiar și printre treptele de tablă ruginită ale instituției. Odată pătrunși în arhive, lumina tulbure, insuficientă, spațiul strâmt dintre rafturi induceau un sentiment de claustrofobie ce se accentua pe măsură ce discuția atingea chestiuni din ce în ce mai fierbinți. Sigur, intrarea într-o arhivă, și încă una militarizată, nu trebuie să arate ca holul
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
atât de importantă. Și, firește, cum a fost avansat cam în zece ani la impresionantul grad de colonel. Oare pentru ce fel de servicii? Se știe foarte bine că SRI-ul e continuatorul Securității măcar în materie de personal. În instituția creată după evenimentele din martie 1990 de la Târgu-Mureș, au fost primiți majoritatea covârșitoare a băieților fini de la fabrica „Ochiul și Timpanul”. Dacă-i luăm în considerare și pe foștii securiști din Armată (așa-numiții „ceiști”), cei mai odioși dintre ofițerii
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
dl. Pintilie s-a situat pe poziția iubitorului de abstracțiuni, pentru care pasiunile, suferințele și dorințele umane sunt demne de tot disprețul. Dl. Pintilie e imbatabil pentru că nu se depărtează nici un milimetru de la legea și logica auto-suficientă și paranoică a instituției care-l plătește. Nu știu dacă viața de subterană a oricărui arhivar, cultul comploturilor și-al clandestinității au făcut din acest istoric încă tânăr unealta perfectă a Securității. Fie că-și dă seama, fie că nu, asta este în clipa
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
gomos, că dosarele nu pot fi măsluite deoarece indivizii care pătrund în arhive trebuie să fie însoțiți, dl. Pintilie mi-a dovedit că logica sa nu e chiar atât de infailibilă. Însoțiți de cine? Nu cumva tot de angajați ai instituției interesate în păstrarea secretului sau deformarea adevărului? De complicitate la crimă a auzit dl. Pintilie? Dar de executarea fără crâncnire a unor ordine venite de sus, oricât ar fi ele de ilegale? Nu spun că aceste lucruri se petrec de când
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
unei democrații percepute ca expresie apodictică a voinței majorității. Pe acest temei șubred, majoritatea reală sau ficționalizată își arogă dreptul de a-și impune voința în mod arbitrar, nesocotind drepturile individului. O societate cu adevărat deschisă exclude maniera plebiscitară. Distrugerea instituțiilor democratice, ca și ideologizarea forțată, au substituit cultura politică printr-o contracultură pseudopolitică, antiumanistă, ipocrită, receptabilă în portretul acelui homo sovieticus descris de Alexandr Zinoviev. Falsa libertate a delirului revoluționar, denunțată încă de către filosofii francezi legitimiști, Joseph de Maistre și
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
e vorba numai de foștii ofițeri de Securitate. E vorba de oameni (scriitori!) care au atacat-o în mod necinstit și mincinos pe d-na Lovinescu în articole pe cît de faimoase, pe atît de odioase, găzduite de oficine ale instituției de represiune din regimul Ceaușescu precum Flacăra ori Săptămîna. Unul dintre cei care au împroșcat-o cu noroi pe d-na Lovinescu este chiar Adrian Păunescu, redactorul șef al Flacării, astăzi senator PSD, fost senator PSM și, bag mîna în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
Însă idealul nu se confundă cu absolutul care e accesibil doar prin adevăr. În accepțiunea biblică nu poți ajunge la Tatăl (absolutul) decât prin Iisus care este adevărul, calea și viața. Ori, și politica, și biserica, în forma ei de instituție, disprețuiesc adevărul - lucru care nu mai trebuie demonstrat întrucât se învață la istorie. Ceea ce-i mișcă pe tirani și teroriști nu este desăvârșirea, nici infinitul și nici măcar idealul, ci banala dorință de putere. Ei caută doar suporturi ideologice pentru a
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
române printr-o însumare întâmplătoare de două-trei nume clasice și douăzeci de nume foarte recente, într-o suită de monografii și antologii gândită foarte subiectiv. Nici măcar o personalitate importantă a criticii actuale, chiar dacă ar fi o autoritate echivalentă cu o instituție foarte influentă, nu se poate juca nepedepsit cu o astfel de modalitate facilă de a gândi și de a concretiza canonul didactic. Lucrurile pot fi îndreptate printr-o regândire a strategiei și o reabilitare a întregului sistem de valori, pus
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
amnezie a unui cîntăreț de operă care a uitat că în vremuri mai grele decît vremurile de acum făcea turnee în toată lumea, și acum, ajuns director, îi împiedică pe tineri să plece în turnee, încearcă să-i țină legați de instituție.” Cum nu credem că Angela Gheorghiu vrea să-i ia locul lui Ludovic Spiess la Operă și nici că fostul tenor umblă să cînte în locul ei în străinătate, înclinăm să admitem că inimoasa soprană s-a transformat în purtătoarea de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
de a sintetiză și impulsiona cercetările legate de viață și opera acestuia. În anul 1998 bicentenarul nașterii poetului a fost creat, sub același acoperământ, Centrul Mondial de Poezie și Cultură „Giacomo Leopardi”, cu scopul de a Întreține legături cu alte instituții similare, naționale sau (mai ales) internaționale, consacrate poeților. Din 1937, la conducerea Centrului Național s-au aflat ilustre personalități: Manfredi Porena, 1937-1941; Ettore Leopardi, 1941-1945; Biagio Biagetti, 1945-1948; Romeo Vuoli, 1948-1959; Umberto Bosco, 1959-1987; Franco Foschi, 1987 2007, anul decesului
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
fost extrem de mic. Aproape că este jenant să-l și pronunți. Mite să contezi pe el. Ceva cu zero virgulă zero... și așa au rămas: dl. ministru mut ca o lebădă în fața premierului arogant-autoritar și procentul minuscul. Deși, toți directorii instituțiilor culturale ieșene, responsabilii cu monumentele patrimoniale își puseseră, cum spuneam, mari speranțe în promisiunile senatorului-ministru. Probabil, luau în calcul nu numai datele din biografia sa, ci și, mai cu seamă, faptul că lespezeanul (adică, născut la Lespezi-Iași) este un veritabil
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
Caramitru, nu au putut fi continuate. La Iași, ca să intrăm pe teritoriul senatorului-ministru, lucrurile stau cam în felul următor: Filarmonica (fostul palat al vistiernicului Alecu Balș, construit pe la 1815, unde aveau loc concerte și spectacole de teatru, nuclee ale viitoarelor instituții profesioniste, unde a concertat și Franz Liszt, inclus în Legea 5/2000 ca obiectiv patrimonial național, la fila 125, drept „Casa Balș”) e tot în schele; Teatrul Național stă pe un teren grav afectat de pânze freatice și lucrările de
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
stopa degradarea. Palatul, construit între anii 1905 și 1926, în stil gotic flamboiant (cea mai importantă creație a arhitectului I. D. Berindei), adăpostește patru mari muzee, laboratorul zonal de restaurări, Biblioteca județeană „Asachi”. El se identifică, în conștiința ieșenilor cu acea instituție numită Complexul Național Muzeal „Moldova”, care mai cuprinde și Palatul de la Ruginoasa (unde se cuvin de asemenea, urgente reparații), și Muzeul Kogălniceanu, și Muzeul Unirii. Instituție aflată sub directa oblăduire a Ministerului Culturii. În anul 1997, se realiza proiectul general
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
zonal de restaurări, Biblioteca județeană „Asachi”. El se identifică, în conștiința ieșenilor cu acea instituție numită Complexul Național Muzeal „Moldova”, care mai cuprinde și Palatul de la Ruginoasa (unde se cuvin de asemenea, urgente reparații), și Muzeul Kogălniceanu, și Muzeul Unirii. Instituție aflată sub directa oblăduire a Ministerului Culturii. În anul 1997, se realiza proiectul general de restaurare. Dar un proiect nefinanțat rămâne un simplu dosar. Care a costat totuși destui bani. Într-un pliant, tipărit în urmă cu șase ani, intitulat
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
Tudorel Urian În poveștile despre cenzura comunistă care puteau fi auzite în mediile scriitoricești pe la sfîrșitul anilor ’80, instituția care se ocupa cu această îndeletnicire, destul de bizară din perspectiva zilei de azi, era personificată printr-un personaj aproape simpatic numit Dulea. O vreme am crezut că acest Dulea este un personaj fictiv, un fel de Bulă care iese mereu
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
Populare Române a fost înființată prin Decretul nr. 214 din mai 1948, cu scopul principal de a autoriza apariția oricăror tipărituri (ziare, reviste, programe, afișe, cărți). Practic orice text care urma să fie publicat trebuia să beneficieze de avizul acestei instituții. Nici o revistă literară sau carte, de orice fel, nu putea primi „bun de tipar” fără un acord explicit în acest sens primit din partea Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor. Funcționarii acestei instituții întocmeau note scrise pentru fiecare revistă sau carte
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
fie publicat trebuia să beneficieze de avizul acestei instituții. Nici o revistă literară sau carte, de orice fel, nu putea primi „bun de tipar” fără un acord explicit în acest sens primit din partea Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor. Funcționarii acestei instituții întocmeau note scrise pentru fiecare revistă sau carte ce urma să apară, în care se atrăgea atenția asupra a cinci posibile categorii de „infracțiuni” ale autorilor și editorilor: „1. Denigrarea realității noastre economico-sociale; 2. Manifestări de naționalism; 3. Tendințe obiectiviste
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
Cunosc câteva țări cu stăruitoare relevanță editorială din Europa (Germania, Franța, Spania, Italia), ca și din USA, unde scriitorul găsește În partenerul instituției de a-i face cartea tipărită și importantă pe adevăratul comiliton gândit și găsit. Demersul relevant În a i se tipări cartea Începe de la editor. El Întâmpină venirea și apariția cărții după ce constată valoarea sau nonvaloarea acesteia. Ba, la edituri
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
trecut În linia comună a ... civililor. Dar nu este numai cazul acestor mari demnitari, ci și a unor șefi de gazete, de politicieni, chiar de Kileri (dacă au acceptat!) ș.a.m.d. În România, sondajele editoriale pe care le provocau instituțiile de cultură, Înainte de ’89, În privința stabilirii tirajelor de carte, pentru anii imediat următori, se realizau cu ajutorul și inițiativa de orientare tematică a editorilor. Exprimându-mă laconic, se cuvine să spun că editorul recunoscut, și În nomenclatorul de salarii, reprezenta punctele
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
Ocean. Cu ocazia răsturnării lui Ceaușescu l-am cunoscut În Hollywood pe un reporter al Vocii Americii care m-a surprins prin prezența sa și claritatea expunerii: era Începutul unei lungi prietenii. Doctorul Nicolae Dima nu se Încadra Însă acelei instituții: era prea român ca să poată fi detașat de cauzele românești, așa cum ar fi dorit cei care Îl angajaseră. Autor a mai multor cărți, dintre care unele În engleză, Nick, un bun Înțelegător al globalizării și geopoliticei actuale, ajuta mai mult
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
și aduși la o informare politică de rutină . La mintea lor de doi lei, trasul cu urechea nu ducea nicăieri, iar de microfoanele ascunse sub reverele costumelor ieftine, nu era nevoie, devreme ce în pereții și chiar în telefoanele oricărei instituții se află ramificațiile stațiilor de ascultare. Cine nu știa acest lucru îl va putea afla în zilele tulburi ale lui decembrie 1989, atunci cînd Televiziunea Română, devenită brusc Liberă, va da cîteva imagini cu aparatura de ascultare dezafectată din instituții bucureștene
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
oricărei instituții se află ramificațiile stațiilor de ascultare. Cine nu știa acest lucru îl va putea afla în zilele tulburi ale lui decembrie 1989, atunci cînd Televiziunea Română, devenită brusc Liberă, va da cîteva imagini cu aparatura de ascultare dezafectată din instituții bucureștene. Dar Aurelian Morar, soțul Nanei, prietena din facultate a Letiției , o să le spună pe loc celor două entuziaste că microfoanele scoase și arătate la televizor sunt prea vechi și au fost de fapt înlocuite cu altele, mai performante. * La
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]