1,667 matches
-
nu o implică în mod necesar pe cealaltă (Casal Bertoa 2007). În acest capitol mă voi referi în principal la instituționalizarea ideologică, prin analogie cu instituționalizarea partidelor, cu amendamentele prezentate mai sus, și nu voi încerca să fac inferențe cu privire la instituționalizarea sistemului de partide pe baza concluziilor acestei cercetări, chiar dacă și aceasta va fi inevitabil atinsă pe parcursul textului. Cu toate acestea, premisa pe care se bazează acest studiu este aceea că o familie ideologică din interiorul sistemului de partide funcționează, în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partide din România, însă studii similare ar fi relevante pentru toate statele postcomuniste, marcate de o instabilitate ideologică la nivel politic, în special în primii ani de după căderea comunismului. Scopul studiului este de a determina în ce măsură putem vorbi de o instituționalizare a principalelor ideologii politice la nivelul sistemului de partide, astfel că unitatea de analiză este familia ideologică, considerată a fi, conform explicațiilor de mai sus, o structură teoretică, aflată din punct de vedere conceptual și operațional între partide, care sunt
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
statului în economie (spre deosebire de social-democrații care susțin implicarea statului în economie), iar conservatorii și social-democrații pun accentul pe comunitate ca structură primordială a societății (spre deosebire de liberali, care consideră că individul este elementul central al societății). Pentru a determina gradul de instituționalizare ideologică a familiilor ideologice din România, vom analiza rezultatele obținute de partidele care fac parte din fiecare familie în fiecare dintre alegerile parlamentare care au avut loc în România după căderea comunismului: 1990, 1992, 1996, 2000, 2004 și 2008. Acest
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
o facțiune a unui partid a trecut de la o familie ideologică la alta, acestea putând explica eventualele variații care ar putea apărea în cazul volatității electorale și al numărului efectiv de partide din interiorul unei familii ideologice. Stabilirea gradului de instituționalizare pentru fiecare familie După ce voi calcula indicatorii menționați mai sus, voi analiza rezultatele obținute pentru fiecare familie în parte într-o manieră narativă, subliniind elementele cheie din evoluția fiecărei familii după căderea comunismului. Tabelul 2: Volatilitatea electorală pentru fiecare familie
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
această familie a suferit cea mai mare pierdere în termeni cantitativi, prin pierderea unui întreg partid. Concluzii Cea mai la îndemână concluzie care poate fi trasă din aceast studiu este că liberalii se bucură de cel mai mare grad de instituționalizare dintre toate cele trei familii politice luate în analiză, având atât cea mai mică volatilitate, cât și cel mai mic număr de partide efective. În ciuda sciziunilor și a fuziunilor numeroase din interiorul familiei, electoratul liberal este unul stabil și loial
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
membri PNL către PD (formând PDL, via PLD) nu a influențat poziția liberalilor. Evoluțiile social-democraților și ale conservatorilor sunt puternic conectate: pierderile unora se transferă în câștig pentru ceilalți, și invers. Totuși, putem spune că social-democrații au un nivel de instituționalizare mai mare, dat fiind nivelul mai scăzut al volatilității. Totuși, spre deosebire de liberali, care nu au pierdut voturi în urma migrației unora dintre reprezentanți către altă familie, social-democrații au pierdut voturi de pe urma migrării PD la conservatori. Acest lucru arată că o parte
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
migrării PD la conservatori. Acest lucru arată că o parte a electoratului care până atunci votase pentru social-democrați erau de fapt orientați către partid, în speță PD, și nu către ideologie. În fine, nu putem vorbi sub nicio formă de instituționalizare în cazul conservatorilor. Variațiile scorurilor electorale sunt foarte mari, ceea ce arată că atașamentul electoratului pentru această ideologie este extrem de scăzut. Mai mult, avem motive să considerăm că la alegerile din 2000 și 2004 familia conservatoare ar fi rămas complet fără
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
la alegerile din 2000 și 2004 familia conservatoare ar fi rămas complet fără reprezentare, dacă PC nu ar fi intrat în alianță electorală cu PSD. Rămâne de văzut în următoarele runde de alegeri dacă PDL va fi un vehicul pentru instituționalizarea acestei familii, ținând cont că partidul care a reprezentat în trecut conservatorii, PNȚCD, are șanse minime să își recapete poziția din trecut, iar PC pare incapabil să se autosusțină ca entitate independentă. Acest articol folosește date accesibile și instrumente de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
analiză consacrate în literatură într-un mod original. Astfel, această analiză, deși relativ simplă, oferă o nouă perspectivă și permite o înțelegere mai bună a evoluțiilor ideologice din cadrul sisteme de partide românesc. În vreme ce partidele pot avea propriul lor drum către instituționalizare (sau drumul invers), situația poate fi complet diferită în cazul familiilor ideologice pe care acestea le reprezintă. De asemenea, articolul arată că micșorarea numărului de partide din cadrul unei familii nu înseamnă neapărat un nivel mai mare de instituționalizare, deoarece partide
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
drum către instituționalizare (sau drumul invers), situația poate fi complet diferită în cazul familiilor ideologice pe care acestea le reprezintă. De asemenea, articolul arată că micșorarea numărului de partide din cadrul unei familii nu înseamnă neapărat un nivel mai mare de instituționalizare, deoarece partide, facțiuni sau anumiți politicieni pot trece de la o familie la alta cu tot cu electoratul lor. Studii similare pot fi realizate și pentru alte state postcomuniste, care au avut evoluții la fel de agitate, precum cele din Bulgaria, Slovacia sau Polonia. Astfel
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cadrului conceptual, iar cea de-a doua este reprezentată de analiza propriu-zisă a datelor. În partea conceptuală vom încerca să distingem între noțiunile de elită sau elită parlamentară. De asemenea, o discuție cu privire la stadiul actual al cercetărilor cu privire la structurarea și instituționalizarea Parlamentului în regiune. În partea a doua ne vom concentra pe surprinderea câtorva caracteristici socio-demografice ale parlamentarilor români ai perioadei postcomuniste, pe observarea gradului de "înnoire" a diferitelor grupuri parlamentare în această perioadă și pe radiografierea activității parlamentare a grupurilor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
postcomuniste, pe observarea gradului de "înnoire" a diferitelor grupuri parlamentare în această perioadă și pe radiografierea activității parlamentare a grupurilor constituite. Cadrul teoretic Fenomenul elitist a suscitat intense dezbateri în literatura de specialitate. Am considerat oportun ca, pe lângă discuția cu privire la instituționalizarea parlamentară în spațiul post-comunist, să punctăm câteva elemente ale conceptului de elită în contextul mai larg al discuției cu privire la stratificare. Elite și stratificare Unul dintre cele mai vizibile efecte ale stratificării este reprezentat de existența unui grup de indivizi redus
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
2000, 52) în analiza întreprinsă asupra legislativului finlandez: în 1890, mai mult de 70% din populație nu era reprezentată în adunarea legislativă. O dată cu prăbușirea comunismului în Europa Centrală și de Est, studiile cu privire la formarea elitei parlamentare au prins noi valențe. Instituționalizarea Parlamentului ca instituție democratică a echivalat pentru mulți specialiști cu bogăția unui spațiu vast de cercetare. Studiile longitudinale cu privire la structura legislativului au avut în vedere statele din regiune, ca de exemplu Slovenia (Zajc 2007), Ungaria (Ágh 1996), Cehia (Linek și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
structura legislativului au avut în vedere statele din regiune, ca de exemplu Slovenia (Zajc 2007), Ungaria (Ágh 1996), Cehia (Linek și Mansfeldová 2007), Polonia (Nalewajko și Wesołowski 2007), Republica Moldova (Crowter 2007) sau Rusia (Remington 2007). Analize comparative (Khmelco 2011) cu privire la instituționalizarea parlamentelor în spațiul postsovietic au subliniat faptul că sistemele prezidențiale sau mixte, cu elite emergente, ale căror legături cu fostele elite comuniste sunt mai pronunțate, se corelează cu niveluri mai ridicate de conflict în cadrul procesului decizional (cazul Republicii Moldova sau Ucrainei
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
autori, atenți la acest aspect, atrag atenția cu privire la problemele care ar putea amenința consolidarea democratică. O parte din acestea, probabil, sunt și explicațiile pentru care unele instituții (cum e și cazul Parlamentului) înregistrază cote scăzute ale încrederii în rândul cetățenilor. "Instituționalizarea formală" a Parlamentului este termenul pe care îl folosește Gabriella Ilonszki (2007) pentru a descrie situația Ungariei. Deși există reguli și proceduri clare, acestea nu sunt dublate de capacitatea instituției parlamentare de a răspunde noilor schimbări din mediul politic, lipsindu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mare de membri decât Bulgaria, țară ale cărei partide s-au modificat în permanență pe scena politică. Testele statistice efectuate reflectă o relație non-lineară între cele două variabile (numărul de membri și structura sistemului de partide) influențată de către nivelul de instituționalizare al sistemului de partide. Cum însă această discuție merge dincolo de scopul capitolului de față, mă voi rezuma la a reitera ideea analizării acestor diferențe cu circumspecție. Informația relevantă a acestui grafic este cea referitoare la procentul scăzut al membrilor din
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
caracter etno-identitar evident, promovând proiecte naționaliste alternative) și "neo-centraliste" (rezultând dintr-o inversare de roluri între centrul politic și cel economic). Spre deosebire de Seiler, Diamond și Gunther (2001, 3-40) integrează partidele etnice într-o tipologie care nu este fondată pe ideea instituționalizării politice a clivajelor sociale (Duverger 1954; LaPalombara și Weiner 1966). Această abordare a fenomenului partizan este justificată, în concepția celor doi autori, de evoluțiile politice recente (restructurarea socială, multiplicarea și complexificarea implicită a diviziunilor sectoriale, volatilitatea crescândă a electoratului etc.
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
t reprezintă procentul de voturi (mandate, în cercetarea de față) pierdute sau câștigate de partidul analizat între două alegeri succesive (Birch 2003). -----------------------------------------------------------------------6 1 13 VOTURI ȘI POLITICI SERGIU GHERGHINA Introducere Introducere ANTON CARPINSCHI Partidocrația și deficitul ideologic GEORGE JIGLĂU Instituționalizarea ideologică a sistemului de partide din România BOGDAN GHEORGHIȚĂ Activitate și grupuri parlamentare în România postcomunistă MIHAIL CHIRU Învingători dinainte: Selecția candidaților pentru colegiile necompetitive ... BIANCA-GABRIELA ȘOMLEA Comportamentul și limbajul politic deviant în România postcomunistă ADRIANA MARINESCU Derive ideologice sub
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Regiunilor. Prezența partidelor politice naționale la nivel european nu se oprește însă aici. În ultimii cincizeci de ani, procesul de integrare europeană a favorizat multiplicarea legăturilor între structurile partizane ale diferitelor state membre și a condus, astfel, la crearea și instituționalizarea unor "partide politice europene". Acestea sunt entități juridice distincte atât de grupurile din Parlamentul European, cât și de structurile partizane naționale. Astfel, fiecare dintre ele deține "un statut, mecanisme de luare a decizilor, structuri de conducere, un buget și un
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Însumând toate aceste observații Paul Magnette concluziona că "modelul comunitar respinge, prin fundamentele sale, forma convențională de partid politic"7. Cu toate acestea, una dintre evoluțiile instituționale majore din ultimele cinci decenii la nivel european a fost tocmai crearea și instituționalizarea unor structuri partizane 8 care sunt astăzi beneficiarele unui transfer de suveranitate din partea partidelor naționale membre 9. Într-adevăr, așa cum am văzut în capitolele precedente, crearea Comunității Europene a Carbonului și Oțelului, urmată de instituirea Comunității Economice Europene, a oferit
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
într-un domeniu poate fi urmată de modificări neintenționate în alte domenii ce corespund unor nevoi funcționale create de decizia inițială 17. Din acest punct de vedere, introducerea alegerilor directe la nivel european a constituit un impuls pentru întărirea și instituționalizarea cooperării structurilor partizane naționale. Motivele invocate din punct de vedere politic pentru aceste decizii se referă la "conștientizarea implicaților procesului de politizare a Comunităților Europene, dorința de a răspunde criticilor privind deficitul democratic și stimulul exercitat de alegerea directă a
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
înainte sub numele de Partidul Socialiștilor Europeni, iar cele liberale sub apelativul de Partid European al Liberalilor, Democraților și Reformatorilor. Destul de rapid s-a observat însă că modul în care a fost formulat articolul "partidelor politice" nu permite cu ușurință instituționalizarea acestora ca actori ai procesului decizional european, căci nu se specifică nici finanțarea acestora, nici nu se face referire la rolul pe care acestea l-ar putea juca în alegerile europene. Astfel, o serie de reglementări au urmat acestei recunoașteri
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Cum radicalii s-au retras rapid din acestă structură, cum succesele electorale în scrutinele europene erau în creștere și cum în 1992 existența partidelor politice europene a fost înscrisă în dreptul comunitar, în 1993, în ciuda unor temeri legate de procesul de instituționalizare la nivel european, care ar îndepărta decizia de militant și cetățean, a fost creată Federația Europeană a Partidelor Verzi 47. Aceasta decizie a fost urmată de întărirea structurilor administrative și a dat naștere unui nou sentiment de apartenență la federație
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
politice europene din 2003, verzii europeni decid să se contituie într-un partid: Partidul Verde European ce a fost lansat la Roma, în 2004. Una dintre principalele probleme cu care s-a confruntat PVE-ul de-a lungul procesului de instituționalizare a fost ideologia acestor partide, care conține o cultură a libertății personale, un angajament ferm pentru democrația participativă în interiorul partidului și o lipsă de încredere în modelele tradiționale de leadership 49. Mai mult decât atât, verzii nu se definesc în funcție de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
PE, verzii constituie un grup cu regionaliștii. O altă problemă a Verzilor este tensiunea din interiorul partidului între partizanii unei integrări mai profunde și cei care sunt mai degrabă sceptici cu privire la acest lucru. Toate aceste chestiuni explică gradul limitat de instituționalizare a PVE-ului: au fost scrise manifeste doar la ultimele trei alegeri, însă deși au fost utilizate de către partidele membre, numele PVE-ului nu a fost aproape niciodată menționat în manifestele electorale ale partidelor naționale; se decide încă prin unanimitate
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]