3,826 matches
-
a descentralizării (Charte interministérielle de la déconcentration).60 În timpul celei de-a treia etape, din 1989 până în prezent, politica "modernizării statului" a evoluat la ceea ce a devenit cunoscut ca "reforma de stat".61 Procesul de modernizare a devenit el însuși foarte instituționalizat, punându-se accentul pe déconcetration. În 1992, legea ATR cu referire la administrarea teritorială a statului a modificat în mod semnificativ peisajul administrativ.62 Această lege a îmbunătățit administrarea teritorială prin plasarea acesteia la același nivel cu cea națională. În
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ca esențiale și, în mod frecvent, să le apreciez ca bune. Instituțiile sunt atât de puternic sprijinite de valorile și normele sociale încît, de câte ori un aranjament social ori o practică socială devin larg acceptate, sociologii spun că ele au devenit instituționalizate. Unii dintre sociologi merg și mai departe și includ valorile și normele care sprijină o instituție ca parte a definiției instituției. În acest sens, aceștia susțin că ansamblul modelelor comportamentale, al atitudinilor și reprezentărilor, al sistemului de valori și aspirații
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
economice, educaționale etc.). Un asemenea proces este propriu oricărei instituții semnificative. Avem aici o relație dialectică între societatea instuționalizată și cultura trăită ce corespunde după spusele sociologului francez Paul Henry Chombart de Lauwe (1987, p. 116 117) relației obiect-subiect. Societatea instituționalizată (obiect) nu există decât prin comportamentul său, societatea trăită (subiect) adică în comportamentele, practicile, procesele psihosociale și acțiunea la nivelul indivizilor și al grupurilor. Fie că este vorba de producție, de cunoaștere, de educație ori de instituțiile politice, nu putem
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ori de câte ori există o discrepanță între obiectivele instituționale și mijloacele disponibile de a le atinge. Indivizii prinși în această dilemă resping atât obiectivele cât și mijloacele. O dată ce ei fac acest lucru devin devianți. Dată fiind blocarea căilor de acces la mijloacele instituționalizate și dezirabile social, care caracterizează starea anomică, indivizii își adaptează conduita și-și reglează acțiunile la diferite situații sociale așa cum arată tabelul 7.1 preluat după R. K. Merton. Tabelul 7.1. TIPOLOGIA MODURILOR DE ADAPTARE INDIVIDUALĂ LA SITUAȚII SOCIALE
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
indivizii își adaptează conduita și-și reglează acțiunile la diferite situații sociale așa cum arată tabelul 7.1 preluat după R. K. Merton. Tabelul 7.1. TIPOLOGIA MODURILOR DE ADAPTARE INDIVIDUALĂ LA SITUAȚII SOCIALE ANOMICE Moduri de adaptare Scopuri culturale Mijloace instituționalizate I. Conformitate + + II. Inovație + − III. Ritualism − + IV. Evaziune − − V. Răzvrătire + − + − + = Acceptare; − = Respingere; + − = Respingerea valorilor dominante și înlocuirea lor cu noi valori Conformitatea atât cu scopurile (+), cât și cu mijloacele (+) reprezintă modul obișnuit de adaptare individuală; Inovația se caracterizează prin acceptarea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Răzvrătire + − + − + = Acceptare; − = Respingere; + − = Respingerea valorilor dominante și înlocuirea lor cu noi valori Conformitatea atât cu scopurile (+), cât și cu mijloacele (+) reprezintă modul obișnuit de adaptare individuală; Inovația se caracterizează prin acceptarea scopurilor culturale (+), dar prin incapacitatea de a folosi mijloacele instituționalizate (−), ceea ce antrenează tendințe de folosire a unor mijloace neconvenționale sau ilegale; Ritualismul caracterizează acele conduite care, dat fiind eșecul scontat al scopurilor culturale, le abandonează (−) pentru a se concentra în mod "birocratic" și ritualist asupra mijloacelor (+); Evaziunea (retragerea) se referă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a trăi. Cap. 10 EDUCAȚIA CA INSTITUȚIE SOCIALĂ Educația reprezintă procesul sistematic și formal prin care oameni specializați transmit cunoștințe și valori elevilor și studenților și le formează capacitățile necesare pentru viața socială. În societățile industriale moderne educația a devenit instituționalizată, spre deosebire de multe societăți preindustriale când era dificil de realizat distincția dintre educație și procesul de socializare. Cauza consta în faptul că instituțiile educației specializate încă nu apăruseră. Într-adevăr, în aceste societăți educația avea loc prin interacțiunile informale cu membrii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
263. (trad. n.) 320 Catherine S. Cox, art. cit., p. 209. (trad. n.) 321 Elaine Treharne, op. cit., pp. 109-110. 322 S. H. Rigby, op. cit., p. 146. 323 Ibidem, p. 147. 324 Ibidem, p. 137. 325 Ibidem. 105 ce era general instituționalizat, împotriva acestei ostilități pe care o întâlnea în toate părțile.”326 Cu toate acestea, nevasta din Bath reușește să demonstreze că părerile antifeministe sunt prejudecăți personale ale unor autori care au o importanță cu precădere în spațiul eclesial, mai rigid
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fost mereu suplinită prin istețime, cuvintele spirituale, vorbele de duh, glumele ocupă un loc central în fresca socială pe care o propune atât Decameronul, cât și Povestirile din Canterbury. Cu toate privațiunile la care era supus (lipsa unei instrucții reale, instituționalizate, claustrarea, privarea de drepturi, ironizarea), personajul feminin din operele celor doi scriitori domină din umbră o lume pe care bărbații o vor doar a lor. Femeii i se cereau doar virtuțile de soție și de mamă, ce presupun răbdare, fidelitate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
UE luptă pentru a deveni un lider credibil. Politica de mediu a căpătat în ultimul timp un profil major între celelalte obiective de politică europene. În cei cincizeci de ani de politică de mediu a UE, aceasta a devenit puternic instituționalizată. De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, multe decizii de mediu se iau prin sistemul majorității calificate în Consiliul UE și prin codecizie în PE. 11.2. Scurt istoric Putem distinge trei faze ale evoluției politicii de mediu ce
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
modalități de exprimare. Toate aceste fenomene pot fi raportate la o singură proprietate emergență a diferitelor sisteme de acțiune care pot fi denumite «integrare În valorile comune.<footnote Ibidem, p. 768. footnote>> Modelul raportului omului cu organizația este un model instituționalizat (instituția are rolul hotărâtor) prin aceea că se cere (normativ) ca „așteptările de rol” (cerințele funcționale ale organizației față de individ) să fie În deplină concordanță cu „dispozițiile dorite” (dorințele individului În organizație). Devianța se referă la o nepotrivire a acestor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
G. nr.12/2001). Protecția drepturilor copilului implică o activitate complexă de natură medicală,educativă, socială, economică și juridică, la care participă organismele și organizațiile interne și internaționale, abilitate prin legi, statute, regulamente și convenții. Pentru eficientizarea demersurilor tuturor factorilor instituționalizați și neinstituționalizați implicați în această activitate, s-a simțit nevoia unor reglementări cu privire la modul de abordare unitară a problematicii reale. Ordonanța dispune că autoritatea are și funcția de reprezentare a statului român în raporturile interne și externe. Pe plan intern
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
263. (trad. n.) 320 Catherine S. Cox, art. cit., p. 209. (trad. n.) 321 Elaine Treharne, op. cit., pp. 109-110. 322 S. H. Rigby, op. cit., p. 146. 323 Ibidem, p. 147. 324 Ibidem, p. 137. 325 Ibidem. 105 ce era general instituționalizat, împotriva acestei ostilități pe care o întâlnea în toate părțile.”326 Cu toate acestea, nevasta din Bath reușește să demonstreze că părerile antifeministe sunt prejudecăți personale ale unor autori care au o importanță cu precădere în spațiul eclesial, mai rigid
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fost mereu suplinită prin istețime, cuvintele spirituale, vorbele de duh, glumele ocupă un loc central în fresca socială pe care o propune atât Decameronul, cât și Povestirile din Canterbury. Cu toate privațiunile la care era supus (lipsa unei instrucții reale, instituționalizate, claustrarea, privarea de drepturi, ironizarea), personajul feminin din operele celor doi scriitori domină din umbră o lume pe care bărbații o vor doar a lor. Femeii i se cereau doar virtuțile de soție și de mamă, ce presupun răbdare, fidelitate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
operații care intervin În mod global și În mod eșalonat: 1. Operația de definire a criteriului de optimalitate a planului sau a programelor de instruire/educație, realizată: a) În termeni absoluți prin raportare la standardele de competență și de performanță instituționalizate ca obiective informativ - formative, de nivel maxim, mediu, minim; b) În termeni relativi, prin raportare la standardele definitivate, ca obiective concrete, la nivelul instituției de Învățământ, În diferite momente ale evoluției acestora . 2. Operația de analiză a componentelor planului sau
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
În ansamblul proceselor de modernizare. Acest lucru se justifică prin faptul că datorită progreselor economico sociale rapide și obiectivele Își pierd stabilitatea, devin foarte complexe și dinamice afectând astfel toate componentele sistemului și procesului instructiv-educativ. Dacă ne referim la educația instituționalizată vom remarca importanța funcțiilor praxiologice ale obiectivelor. Se știe că orice proiect de activitate/tehnologie didactică presupune inițial specificarea obiectivelor În baza cărora se selectează metodologia didactică, se formulează opțiunea referitoare la strategia didactică. Evaluarea activității se Întemeiază pe raportarea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
apărea după un accident sau în asociere cu alte boli, cum ar fi boala Parkinson sau Alzheimer, sau poate fi "idiopatică". Datorită trăsăturilor comportamentale, hidrocefalia cu presiune normală poate fi confundată mai curând cu stadiul "terminal" al schizofreniei la populațiile instituționalizate, cronice. 8. Epilepsia. Fenomenele comițiale se pot manifesta ca tulburări psihiatrice incluzând o varietate de simptome ale sindromului mental organic. Modificările de 13 personalitate la pacienții suferind de epilepsie au fost descrise pe larg și pot fi luate în considerație
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de altă parte, procesualitatea morbidă poate fi înțeleasă numai prin postularea unei dinamici non lineare între biologic și realitatea socială. în privința factorilor psihosociali, impactul lor asupra evoluției tulburării a fost stabilită de Wing et al., 1987 în studiile asupra pacienților instituționalizați, precum și într-o serie de cercetări ale lui Brown, Vaughn și Leff ca și ale unor alți autori referitor la influiența negativă exercitată "de un mediu familial agresiv și invadant", iar cercetările lui Dohrenwendt, ca și ale altor autori, au
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
gradual mai multe responsabilități și privilegii în domeniul recreativ, al muncii și al supravegherii rezidențiale. Datele despre acest model sunt inconsistente dar sugerează că poate scădea rata respitalizării și că poate ajuta membrii în păstrarea slujbelor lor. Metode de asistență instituționalizată continuii și intermitente în schizofrenie Opțiuni pentru multiple forme de situsuri terapeutice Pacienții cu schizofrenie pot primi îngrijiri într-o varietate de medii. Alegerea locului trebuie să fie ghidată de (1) situația clinică a pacientului, (2) de preferințele lui și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
disponibilitatea diferitelor capacități de tratament (ex., îngrijiri medicale generale, servicii de reabilitare); - capacitatea de susținere, structurare, restrictivitate și protecție în fața comportamentelor distructive; - ore de funcționare; - capacitățile de tratament pentru pacienții profund psihotici; - ambientul în ansamblu și - filosofia terapeutică. 1. Asistența instituționalizată (spitalele) Spitalele au avantajul de a oferi în timpul tratamentului un mediu sigur, structurat, supravegheat și cu minimum de stres atât pentru pacienți cât și pentru membrii familiei. Acesta permite psihiatrului să (1) monitorizeze nivelul simptomelor pacientului, (2) nivelul de funcționare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în mod aleator din toate județele țării și din municipiul București. Fac obiectul înregistrării toate persoanele cu domiciliul permanent în România, membre ale gospodăriilor selectate, care sunt prezente, temporar absente sau plecate pentru o perioadă mai îndelungată (fac excepție persoanele instituționalizate și cele private de libertate, care lipsesc din gospodărie de mai mult de un an) și care participă integral sau parțial la bugetul gospodăriei (venituri și/sau cheltuieli). Nu sunt cuprinse în anchetă persoanele care locuiesc permanent în unități de
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
care se manifestă pe piața forței de muncă. Sfera de cuprindere Fac obiectul înregistrării toate persoanele cu domiciliul permanent în România, membre ale gospodăriilor selectate, care sunt prezente, temporar absente sau plecate pentru o perioadă mai îndelungată (fac excepție persoanele instituționalizate și cele private de libertate care lipsesc din gospodărie de mai mult de un an) și care participă integral sau parțial la bugetul gospodăriei (venituri și/sau cheltuieli). Nu sunt cuprinse în anchetă persoanele care locuiesc permanent în unități de
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
una directă. Diferențierea, din scrupul metodologic, între memoria socială și memoria istorică -prima referindu-se la o istorie recentă, experimentată efectiv de cel puțin una dintre generațiile contemporane, iar cea de-a doua la o perioadă cunoscută exclusiv prin învățarea instituționalizată poate fi, în unele cazuri, salutară 53. Distincția nu este întotdeauna posibilă, de vreme ce oamenii își pot îmbogăți pe cale livrescă informațiile sau reprezentările despre orice episod din trecut, inclusiv din acela personal. Oricâte alte precizări terminologice prin formulări de genul memoriei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
între acest termen și cel de cultură organizațională 60, întreținute de recenta transpunere a unor concepții manageriale în domeniul educațional. Manualul, o istorie imperfectă Ceea ce școala propune spre memorare este expus, cel mai clar, în manual vehicul predilect al învățării instituționalizate. Asociat reproducerii fidele și adesea constrângătoare a mesajului propus și nu informării pasagere, dezinteresate, el traduce pe înțelesul tuturor memoria istorică a unei comunități. Prezentarea nu este explicată, ci doar confirmată prin invocarea dovezilor istorice convenabile, însoțite, la rândul lor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1991:72). În cele ce urmează vom încerca să surprindem mecanismul de producere/receptare a glumei în raport cu o triplă grilă: lingvistică (evidențiind modul în care actul de limbaj umoristic distorsionează sistemul limbii, prin dubla manevră de relevare/dinamitare a convenției instituționalizate), logică (urmărind particularitățile și vecto-rialitatea regulilor inferențiale mobilizate pe parcursul interpretativ al glumei) și enciclopedică (subliniind jocul specific context/convenție și particularitățile de interpretare a glumei ca efect cultural al interferenței între abducțiile codificate și cele noncodificate). O analiză a actului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]