44,521 matches
-
VII 7). Acest foc sfânt fu păstrat până-n timpul exilului babilonic (Lecitic. Cap VI 12-13), iar după cărțile Macabeilor (II Macab. Cap. I 19-22) chiar până la dărâmarea Ierusalimului și a templului al doilea, de către Romani. Moise fu cel dintâi, care institui o normă în ceia ce privea sacrificiile și rândui un ritual în cult, căci până la el domnea datina, care, nici ea nu era pretutindeni la fel. Din cele arătate vedem că focul la Evrei ocupa primul și cel mai de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Carele după zisa sfintei Evanghelii "poate dintr-o dată să omoare trupul și sufletul" (Matei Cap X 28). Pentru ca instituția crematoriului din București să apară cât mai odioasă în ochii mulțimii, s-a scris că ea este opera francmasonilor; că a instituit un cult și un ritual de înmormântare aparte și că aici vin numai liber cugetătorii și ateii cari nu au niciun fel de Dumnezeu. Spre cinstea lor însă, aceste gogorițe, nu au fost scrise de mireni (civili), ci de unii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
simplă precum un cub sau o casă nu este ceva care există în afara noastră și în lipsa noastră, prin ea însăși într-un fel, precum substratul calităților sale. Ea nu este ceea ce este decât grație unei activități complexe a percepției care instituie, dincolo de succesiunea datelor sensibile pe care le avem despre aceasta, acel cub sau acea casă drept un pol identic ideal la care se referă toate aceste apariții subiective. Fiecare percepție a unei fețe a cubului sau a unei fațade a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
se deosebesc în mod funciar în faptul că cea de-a doua se epuizează în raportarea la obiect și în ceea ce o fondează în ultimă instanță: apariția unei prime îndepărtări, punerea la distanță a unui orizont, o ek-stază. Fenomenalitatea care instituie această putere este cea a exteriorității transcendentale în care se înrădăcinează orice formă de exterioritate și de obiectivitate, mai cu seamă obiectivitatea lumii și a științei. În puterea de revelare a vieții, dimpotrivă, nu mai există nici îndepărtare, nici diferență
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
un motiv puternic pentru a lăsa unele dintre intuițiile sale să ajungă la deplina maturitate, fapt care avea să ducă în cele din urmă la ceea ce aveam să numim pictură abstractă. Să ne mărginim la a observa deocamdată că apropierea instituită între anumite producții estetice, pe de-o parte, și științifice, de cealaltă parte, are o semnificație inversă față de aceea care se crede că i-ar putea fi dată. Chiar dacă nervurile unei frunze sau structurile cristalelor seamănă cu rezultatele exercițiilor practicate
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
al oricărui volum: orice element a ceea ce numim din acest motiv o compoziție este necesar apariției acesteia, "aparținându-i" astfel în acest sens foarte precis. Această compoziție este o compoziție estetică: relațiile din care este alcătuită, elementele între care se instituie aceste relații sunt ele însele de natură estetică, se situează în interiorul acestei dimensiuni de irealitate principială care este cea a operei. Când pictorul introduce o culoare pe pânză, el nu o cercetează pe aceasta, ci vede compoziția, vede în ea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
rețea de relații indestructibile cum este de altfel și etica. Deoarece aceasta se identifică cu praxisul, ea își ia valorile și prescripțiile din esența vieții. De exemplu, faptul că viața se presupune în mod constant și, astfel, nu s-a instituit ea însăși este motivul pentru care nici unui trăitor nu îi este permis să atenteze la ea, pentru care crima, violul și furtul sunt interzise. Arta își are la rândul său originea în sacru: orice operă de artă își povestește propria
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
timp de război, femeile așteaptă ca soții și iubiții lor să se întoarcă, în cele din urmă, acasă. Deși în mod concret își cresc singure copiii, au iluzia că există un suport, cel puțin afectiv. Pe timp de pace, se instituie o realitate diferită, în care a fi mamă singură nu mai este la fel de spectaculos, deși poate fi la fel de dramatic. Pare paradoxal că, pe un astfel de timp, tendința este, cel puțin în unele dintre etapele vieții, ca femeile părinți singuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
anticipează ca desfășurându-se după modelul cunoscut direct în copilăria lor, comportamentul propriei mame. În fapt, se delimitează de acele aspecte ale personalității lor pe care presupun că le moștenesc pe linie maternă și care sunt potențial repetabile odată ce se instituie și pentru ele maternitatea. Apoi, a deveni mamă înseamnă a depăși starea privilegiată de copil și de a accepta toate rigorile vieții adulte, îndatoririle și responsabilitățile aferente. A deveni în mod conștient și asumat mamă presupune o anume rigoare morală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sau 3 ani, dacă este bolnav). Toate aceste reglementări vizează în primul rând funcționalitatea mecanismului de factură biologică specific femeilor, dar tinde să amplifice, să prelungească implicarea mamelor în îngrijirea copiilor și, astfel, sub intenția generoasă a protecției maternității, se instituie un tip subtil de presiune socială care le determină pe femei să dezvolte anumite comportamente sociale și nu altele. Femeile cuprinse într-o formă de asigurare (în cadrul sistemului asigurărilor de stat) pot beneficia de concedii plătite pentru creșterea copilului 32
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și pot avea copii, conform liberei lor alegeri) și părinții adoptivi, care, ca și asistenții maternali, sunt supuși unor proceduri speciale. În alte sisteme de protecție (englez și american) este cunoscută așa-numita „îngrijire de tip matern”: foster care39. Familia instituită prin relația dintre asistentul maternal și copil/copii poate fi considerată ca un tip special de familie monoparentală (prin prezența unui singur părinte și a asumării de către acesta a obligațiilor privind creșterea și educarea copiilor). Asistentul maternal primește sprijin pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
privind rolurile parentale. 3.3. Alocații familialetc "3.3. Alocații familiale" Într-o abordare istorică, ideea de a conferi din partea statului un sprijin de întreținere pentru familie poate fi legată, așa cum arătam la început, de ajutoarele de separație, care fuseseră instituite ca o măsură de susținere a familiilor soldaților înrolați pe front. Un moment istoric important în consolidarea ideii de a acorda alocații pentru familie a fost în 1932, când, în Franța, s-a adoptat Legea asistenței familiale, prin care angajatorii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
la întreținerea copiilor) și copiii în vârstă de până la 18 ani, aflați în întreținere și care locuiesc împreună cu aceasta. Sunt considerați ca făcând parte din familie și copiii adoptați, încredințați sau aflați în plasament familial ori pentru care s-a instituit tutelă, potrivit legii. Alocația familială complementară se acordă lunar unei familii (soț, soție, copii în vârstă de până la 18 ani) dacă aceasta realizează venituri nete lunare pe membru de familie de până la 1,5 milioane de lei. Spre deosebire de alocația pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
trebuie să aibă libertatea de a face ce-i place, atunci când acționează în numele altcuiva, sub motivația că treburile celuilalt sunt propriile sale treburi. Aici, Mill remarcă tocmai puterea despotică a soților asupra soțiilor. Familia este un cadru prin care se instituie dominația unor oameni asupra altora, pe considerentul că interesul este comun. Pe de altă parte, relațiile de familie sunt recunoscute ca fiind deosebit de importante pentru realizarea unei stări de bine care să facă posibilă fericirea. Ar fi de dorit ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Cu familia s-a verificat un tip de profeție care se autoîmplinește într-un context economic determinist. Baza transformărilor din societate se află într-o astfel de abordare în economie unde, mai întâi, urmau să aibă loc schimbări, să se instituie modul de producție socialist, apoi efectele acestuia să se regăsească în toate celelalte aspecte ale societății. De aceea, în prima fază a instaurării noului regim, în Rusia Sovietică, atenția nu s-a îndreptat către familie; aceasta a rămas o vreme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
realizarea propriului bine. Cele mai multe situații de viață prin care trec familiile monoparentale sunt intuitiv surprinse prin starea de anxietate pe care o trăiește cel căruia i-a trecut valul peste cap și este pe cale să se înece. Starea care se instituie este una de panică. Dificultatea problemelor este mai mare decât capacitatea de răspuns existentă. Ajunge să se instaureze un tip de autosuficiență existențială: oamenii se mulțumesc cu faptul că trăiesc pur și simplu. Experiența este atât de traumatizantă, că nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în creșterea copiilor, doar că aceștia nu le aplică, având alte îndatoriri. În schimb, atribuirea copiilor în grija mamelor (considerate ca având abilități mai bune pentru a le acorda asistența necesară) nu este receptată ca o pârghie prin care se instituie un tip aparte de vulnerabilitate: cea a părinților de care depinde viața copiilor acestora. Perspectiva victimizatoare se poate conjuga cu o lipsă a emancipării în plan privat. În cazul familiei cu un singur părinte, eliberarea de sub povara treburilor gospodăriei pare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
tip de soluție care poate fi apropiat de demersul teoretic al feminismului radical. Avansez ipoteza conform căreia unii bărbați sunt mai deschiși spre parteneriat în ceea ce privește relațiile private, în afara căsătoriei legalizate. Este ca și cum existența legală și formală a legăturilor de familie instituie dreptul de dominație, chiar de exploatare a soției de către soț. Pentru femei, căsătoria este adesea receptată ca o stare de siguranță; se câștigă stabilitate și o presupusă exclusivitate privind raporturile între sexe. Pentru bărbați, există probabil un tip de percepție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Pateman - sfera publică este întemeiată pe acordul, pe contractul social încheiat între bărbați, în baza conceptului de fraternitate, iar sfera privată are la bază un alt tip de înțelegere, un contract sexual între bărbați care legitimează raporturile lor cu femeile, instituind, astfel, autoritatea patriarhală în interiorul familiei -, sfera publică se bazează pe cea privată, libertatea de acțiune a bărbaților în plan public fiind posibilă prin susținerea lor de către femei în plan privat. Toate acestea erau determinate, în principal, de faptul că exista
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
recunoscută pentru familiile monoparentale. Cei mai mulți oameni au tendința de a adopta ideile care le par convenabile 5. Privind prejudecățile, sunt împărtășite cele ce le permit să se situeze pe poziții superioare față de persoana la care le raportează. De aceea, prejudecățile instituie relații de putere între cel care operează cu o anumită prejudecată și cel căruia i se aplică (de multe ori tacit) prejudecata. De exemplu, o femeie căsătorită are șanse mai mari să se simtă superioară unei femei singure, dacă gândește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
femei care divorțează și, în conformitate cu practicile din România, își reia numele de fată trec prin procedurile de actualizare instituțională. În acest sens, poate fi observată o atitudine conservatoare, funcționarii publici sunt extrem de precauți privind operarea unor modificări în acte24. Se instituie un adevărat lanț al condiționărilor implicite, anumite acte sunt necesare în vederea eliberării altora. Privite din afară, aceste demersuri fac parte dintre corvezile obișnuite ale oricărui cetățean. Doar că, din perspectiva unei persoane al cărei timp este oricum diminuat prin asumarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
reciproce. Mai mult, se presupune că în creșterea copiilor se vor implica ambii părinți. Acest fapt fiind deosebit de important pentru copii, ar fi posibil și într-o familie în care părinții nu au o relație legalizată, dacă între ei se instituie contracte parentale permanente. Un alt aspect vizat este cel privitor la autoritatea negociată în fața copiilor 62. Arătând că mulți copii sunt crescuți de femei „pe cont propriu” („de vreme ce în 90% din cazuri copiii le sunt încredințați lor”), Jack Goody, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în România monoparentitatea nu exprimă opțiunea femeilor de a fi mame singure, iar nivelul de trai al acestor familii este scăzut, multe dintre ele trăind în sărăcie și suportând toate privațiunile determinate de lipsa de resurse. Categoriile de rudenie 70 instituie în cazul familiei monoparentale stări de fapt contradictorii; sunt accentuate legăturile pe linie maternă în detrimentul celor pe linie paternă. • Nici concluziile nu sunt suficiente, mai ales dacă se intenționează conchiderea discuției ca și cum ar identifica soluții. Pentru realizarea unei stări de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
parte dintr-o familie care beneficiază de ajutor social. Legea nr. 119/1997, privind alocația suplimentară pentru familiile cu mulți copii Art. 1: Se acordă pentru doi sau mai mulți copii aflați în întreținere o alocație suplimentară. Art. 6: Se instituie livretul de familie, care reflectă componența familiei, filiația copiilor și situația lor juridică. Codul Familiei (Legea nr. 4/1956; Legea nr. 23/1999 pentru modificarea și completarea dispozițiilor Codului Familiei) stabilește filiația față de mamă (cap. 2), filiația față de tată (cap
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de 25 ani pot cere ca pensionarea să aibă loc mai devreme într-un raport corelativ cu numărul de copii: cu un an pentru 3 copii, 2 ani pentru 4 copii, 3 ani pentru mai mulți copii. Prin lege se instituie indemnizația de maternitate (asiguratele au dreptul la 126 de zile calendaristice, la concediu pentru sarcină și lăuzie, perioadă în care beneficiază de indemnizație de maternitate). Cuantumul lunar al indemnizației de maternitate este de 85% din baza de calcul stabilită conform cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]