848 matches
-
de către actor, (subiect), inclusiv a modului în care ceilalți pot lua parte la activitățile intenționale. Searle furnizează o bază teoretică puternică pentru utilizarea noțiunii de intenționalitate în contexte sociale ceva mai largi. Intenționalitatea e un termen tehnic care înseamnă "proprietate". Intenționalitatea indică faptul că cineva a atașat un anume sens unui obiect, l-a încărcat cu o credință anume, o proprietate și așa mai departe. E un sens ceva mai larg decât cel al intenției înțeleasă în sens comun . În tratatul
John R. Searle () [Corola-website/Science/298973_a_300302]
-
o credință anume, o proprietate și așa mai departe. E un sens ceva mai larg decât cel al intenției înțeleasă în sens comun . În tratatul "Collective intentions and actions" Searle caută să explice intențiile colective că o formă distinctă de intenționalitate. Searle dezvolta o notație a intenției colective care le leagă pe cele două dar le ține în același timo distincte. De aceea: În final toate acestea la un loc conduc la concluzia că: Searle a aplicat recent analiza intenționalității la
John R. Searle () [Corola-website/Science/298973_a_300302]
-
de intenționalitate. Searle dezvolta o notație a intenției colective care le leagă pe cele două dar le ține în același timo distincte. De aceea: În final toate acestea la un loc conduc la concluzia că: Searle a aplicat recent analiza intenționalității la constructe sociale. Interesul său merge în direcția în care anumite aspecte ale lumii noastre se nasc ca rezultat a intenționalității combinate a celor care se folosesc de ele. De exemplu, o bacnotă de zece lei "este" o bacnotă de
John R. Searle () [Corola-website/Science/298973_a_300302]
-
distincte. De aceea: În final toate acestea la un loc conduc la concluzia că: Searle a aplicat recent analiza intenționalității la constructe sociale. Interesul său merge în direcția în care anumite aspecte ale lumii noastre se nasc ca rezultat a intenționalității combinate a celor care se folosesc de ele. De exemplu, o bacnotă de zece lei "este" o bacnotă de zece lei doar în virtutea acestei "intenționalități colective " . Și asta pentru că cei care o folosesc cred în valoarea ei economică. asta în ciuda
John R. Searle () [Corola-website/Science/298973_a_300302]
-
merge în direcția în care anumite aspecte ale lumii noastre se nasc ca rezultat a intenționalității combinate a celor care se folosesc de ele. De exemplu, o bacnotă de zece lei "este" o bacnotă de zece lei doar în virtutea acestei "intenționalități colective " . Și asta pentru că cei care o folosesc cred în valoarea ei economică. asta în ciuda faptului că guvernul român se străduiește să-i dea valoare. Imaginați-vă că vreți să cumpărați ceva de la cineva care nu-i recunoaște valoarea. Pînă
John R. Searle () [Corola-website/Science/298973_a_300302]
-
valoarea. Pînă nu-l convingeți că are valoarea, bacnota nu e decât o bucată de hârtie colorată. Asemenea obiecte constructe sociale ne fac viețile mai ușoare. Chiar limba pe care o folosim, proprietatea sau relațiile cu ceilalți depinde de asemenea intenționalități. Spre finalul cărții "The Construction of Social Reality"(Construcția realității sociale) Searle prezintă argumente în favoarea unui realism în filozofia modern . All by John Searle:
John R. Searle () [Corola-website/Science/298973_a_300302]
-
la un obiect prezent imediat. O reprezentare "improprie" a obiectului se obține într-o manieră indirectă, recurgând la semne, simboluri, descrieri, în absența imediată a obiectului. Un alt element important al filosofiei lui Husserl din această perioadă este conceptul de ""Intenționalitate"", dezvoltat în opera sa fundamentală "Cercetări logice" ("Logische Untersuchungen", 1900/1901). Revizuind ""Cogito""-ul cartesian ("cogito, ergo sum" - "gândesc, deci exist"), Husserl afirmă că a zice ""gândesc"" nu are nici un sens. Ar trebui spus ""gândesc aceasta"", pentru că principala caracteristică a
Edmund Husserl () [Corola-website/Science/298014_a_299343]
-
Între 1924 și 1929 studiază la "École Normale Supérieure" din Paris, cu accentul pe psihologie, sociologie și filozofie, fiind influențat de opera lui Henri Bergson, "Essai sur les données immédiates de la conscience"; se va adăuga mai apoi interesul fundamental pentru intenționalitatea husserliană și ontologia lui Heidegger. O cunoaște pe cea care-i va fi alături întreaga viață, Simone de Beauvoir; relațiile lor (despărțite dialectic în „necesare și contingente”) fiind caracterizate de o libertate reciprocă a implicării, pe care amândoi o asumă
Jean-Paul Sartre () [Corola-website/Science/298016_a_299345]
-
se poate defini ca o metodă "științifică" de gândire transcendentală, prin care să se ajungă la structurile universale ale experienței. Ea propune o înțelegere a lumii lipsită de prejudecățile naturaliste, dominante în epoca respectivă. Husserl se bazează pe principiul de "intenționalitate" emis de Franz Brentano, care afirmă că particularitatea conștiinței constă în faptul că este totdeauna conștiința a ceva. Se ajunge la diferența între Fenomenologii ilustrează astfel dorința lor de a înțelege fenomenele în expresia lor pură prin fundamentarea relațiilor intenționale
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
altele perfect obiective. Dar dacă eu mă absorb într-o credință, pot eu spune că această credință a mea se identifică cu conștiința mea? Nu, deoarece conștiința mea nu este credința mea, ea este conștiința credinței. Se regăsește aici principiul "intenționalității conștiinței" postulat de Edmund Husserl. Ființa conștiinței nu este deci "în sine" ci "pentru-sine". Conștiința nu există decât în măsura în care ea nu coincide cu ea însăși. Astfel realitatea umană este o lipsă ("un manque"), ea este totdeauna în urmărirea unui ideal
Existențialism () [Corola-website/Science/298018_a_299347]
-
către o sinteză imposibilă: în-sine-pentru-sine, sau conștiința devenită substanță, substanța devenită cauza sa proprie, o imposibilitate; în alți termeni, omul-dumnezeu. Astfel, se poate spune că ceea ce redă proiectul relei-credințe în realitatea umană este ideea coincidenței om-dumnezeu. Astfel, plecat de la principiul "intenționalității" lui Husserl, constatând că omul este o lipsă, Sartre a trebuit să ajungă la concluzia că această carență e aceea a infinitului: ""Omul este o pasiune inutilă"". Între aspirație și dumnezeire este vidul absolut, "neantul". De aceea, soluția este ca
Existențialism () [Corola-website/Science/298018_a_299347]
-
mod accesoriu ca individul să perceapă tot ce-l înconjoară prin prisma abilităților cognitive și comportamentale special adaptate la viața în grup. Acestea îl fac în mod inevitabil să interpreteze fapte naturale nonsociale ca fiind fapte sociale rezultând dintr-o "intenționalitate", de unde propensiunea de a crea agenți în spatele acestor evenimente naturale nonsociale. Homo Sapiens percepe realitatea prin prisma deformantă a "ochelarilor" cognitivi psihosociali. O elocventă ilustrare a acestui mod de lucru a fost reacția leaderilor religioși creștini, musulmani, evrei și hinduși
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
Este un răspuns la răul făcut de făptura umană" (Harikrishna Shastri, preot hindus din New Delhi). "Am distrus natura, uitând că noi și natura nu formăm decât unul și același lucru" (Sulak Sivaraksa, gânditor budist din Bangkok). Toți detectează o intenționalitate și o responsabilitate acolo unde ea de fapt nu există. Am putea concluziona că noțiunea de inteligență socială a lui Humphrey nu face decât să repete ce a spus Tylor, Mueller și Freud, doar că asta este doar o aparență
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
cognitive tranzacționale. În fapt, cu toții suntem niște animiști (Baril). Antropomorfismul irepresibil se observă la grădinarul care vorbește cu plantele lui, la jucătorul compulsiv care "simte" că mașina lui de monezi o să alinieze "pere" pe linie, la filozoful care vede o intenționalitate în existența conștiinței, la astrofizicianul care vorbește de "galaxii canibale" și chiar la sociobiologul care vorbește despre "gena egoistă". Ipoteza inteligenței sociale a fost confirmată experimental la om. Leda Cosmides, psiholog cognitivist și John Tobby antropolog cognitivist au demonstrat că
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
mijloace și pentru eficacitatea procedeului, tot ceea ce prezintă similitudini cu ființele vii e clasat în această categorie și creierul le atribuie proprietăți ale viului, printre care și "sufletul", sau o forță intrinsecă care le animă, cu atributul însoțitor care este intenționalitatea. Toate ființele supranaturale ale tuturor religiilor și a tuturor sistemelor metafizice vreodată imaginate de om, au în comun faptul că sunt dotate cu un intelect, principală caracteristică a ființei umane. Ele n-au corp, dar sunt prezente; nu au ochi
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
dinamic, intelectiv și afectiv, adică își poate construi descrieri lingvistice de stare. Conștiența asigură cuplajul permanent al omului cu realitatea, dar tot ea permite desprinderea subiectului de realitate și interacțiunea transformantă a realității. O trăsătură importantă a individualității conștiente este intenționalitatea, definită ca autonomie comportamentală a subiectului, ca posibilitate a acestuia de a selecta, declanșa, întreține și finaliza acțiuni în orice ambient prin propriile resurse informaționale și energetice. Conștiența este atât cauza cât și suportul continuu al psihicului, ea multiplică indefinit
Psihic () [Corola-website/Science/309600_a_310929]
-
a oferi ideea de "cum te simți" a experienței unei persoane, iar Chalmers (1996) susține o verigă lipsă justificabilă dintre funcțiile creierului și experiența fenomenală. În concluzie, teoria identității creier-minte ține cont foarte puțin de fenomenele mentale gen qualia și intenționalitatea. În timp ce neuroștiința a făcut multe pentru a ne ilumina asupra funcționării creierului, multe din experiențele subiective rămân misterioase. Credința Bahá'í afirmă că "sufletul este un semn al lui Dumnezeu, o gemă cerească a cărui realitate chiar și cei mai
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
Max Ernst confecționaseră, recurgînd la asocieri polemice, obiecte plastice prin care proclamau „metafizica banalității” și elogiul deșeului. Deși fac și ele apel la valențele expresive ale deșeului, obiectele lui se abat însă de la linia inaugurată de promotorii amintitelor direcții prin intenționalitate și printr-o uvrajare atentă care aparține „penchant”-ului sau irepresibil de artist decorator. Recurgînd la tehnicile specifice metalului, artistul asamblează prin lipitura și sudura fragmente de tablă, de sîrmă, de rețea, urmărind permanent să pună în dialog materialele (inoxul
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
multe curente filozofice grecești antice, mitologia greacă ș.a. pornesc de la ideea existenței unei materii primordiale din care este format ("zidit", după o expresie biblică) Universul actual. În unele din religiile și filozofiile creaționiste axate pe ideea "materiei primordiale" există o intenționalitate specifică în crearea Universului (un Demiurg personal), în altele nu; de asemenea, există trepte intermediare (zeități care prin relațiile dintre ele ajung să formeze Universul). În contrast cu acestea, creștinismul tradițional și cel fundamentalist, islamul și mozaismul, precum și alte religii, pornesc de la
Creaționism () [Corola-website/Science/297133_a_298462]
-
etică și filosofie politică, toate derivate din „modelul ontologic” original. A fost influențat de Péguy, Pascal, scolastici și Husserl. Șora s-a caracterizat pe el însuși chiar în prima carte ca cartezian de însemnătate maximă, adică fenomenolog. Conceptul să de intenționalitate, crucial pentru înțelegerea filosofiei, nu a fost cel al lui Brentano, nici cel al lui Husserl, ci unul original cu rădăcini adânci în filosofia scolastică. In-tentio, derivat din "IN aliud TENDERE" este actul penetrant al spiritului, care merge dincolo de lucruri
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
adânci în filosofia scolastică. In-tentio, derivat din "IN aliud TENDERE" este actul penetrant al spiritului, care merge dincolo de lucruri la originea lor, care este Unul cu cei trei transcendentali ai săi: "Bonum, Verum" și "Pulchrum". Așadar, sunt trei forme de intenționalitate, morală, teoretică și estetică, ce caracterizează trei tipuri de atitudini umane față de lume. "Unul" nu este văzut dar ca actus purus, ci mai degrabă ca o potențialitate universală a existenței. Ca atare, este plasat, în modelul metaforic al lui Șora
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
From Non-Intervention to Political Conditionality”, în "Central European Journal for Internațional and Security Studies", 5:3, 2011 Dan D. Lazea , "Filosofia lui Pareyson: personalism existențial, hermeneutica, ontologia libertății", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2009 Dan D. Lazea, Cristian Ciocan (editori), "Intenționalitatea de la Plotin la Lévinas: Metamorfozele unei idei", Editura Universității București: București, 2005, reeditare la Zeta Books, București, 2007 Dan D. Lazea, „The Ontological Personalism of Luigi Pareyson: From Existențialism to the Ontology of Liberty”, în "Appraisal. The Journal of the
Dan Lazea () [Corola-website/Science/333382_a_334711]
-
și colectivă. Moartea lui Dimitrie alegorizează imposibilitatea salvării în registru tragi-comic, aceasta survenind ca o consecință nefastă a stilului de viață sănătos asupra organismului său viciat. Contemplând destrămarea personajului și a lumii de pe plaiurile mioritice, naratorul o corelează cu o intenționalitate transcendentă, cosmo-politică. Aceasta este concretizată metaforic în anomalia climatică produsă de resturile tăcerii, aruncate de Dimitrie în apa Slănicului, și în apariția ciclică a vântului de est deasupra acoperișurilor, abatorului, cimitirului și gropii de gunoi din municipiul reședință de județ
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]