3,937 matches
-
calciu. Relativa eficiență a fiecărui tip de amendament poate fi evaluată cu ajutorul puterii lor de neutralizare sau echivalentul CaO (PNA CaO=100%). 3.2.5. Alte elemente nutritive Multe alte elemente nutritive, care sunt importante pentru creșterea și dezvoltarea culturilor, interacționează foarte strîns cu nutrienții majori analizați până acum. Acidifierea cauzată de fertilizanții cu azot poate determina blocarea altor nutrienți care devin inaccesibili pentru plante. Același fenomen se întîmplă și în cazul excesului de potasiu accesibil, care fiind antagonic magneziului determină
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
alte specii să devină dominante. Pentru a gestiona foarte bine controlul buruienilor, trebuie înțelese în detaliu carcateristicile acestora. Un aspect important al acestui lucru este cunoașterea biologiei anumitor buruieni și identificarea lor corectă. 5.2.1. Competiția dintre buruieni Buruienile interacționează cu plantele de cultură datorită factorilor competiționali pentru creștere cum ar fi: lumina, spațiul, apa, aerul și substanțele nutritive. Biomasa totală produsă de un amestec de plante recoltabile și nerecoltabile tinde să fie relativ constantă, deci prezența buruienilor înseamnă, de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și tehnică; în consecință, ea nu mai poate fi izolată de contextul științific actual și, în special, de cel al dezvoltării tehnologice. Tehnologia medicală nu se dezvoltă într-un vid, ea se dezvoltă pentru oameni, este utilizată de către aceștia și interacționează cu mediu, cu societatea, generând efecte de ordin medical, social, cultural, economic, politic. Progresele din medicină se bazează pe cercetare științifică, în care medicul, alături de cercetători, tehnicieni, bioingineri, fizicieni, matematicieni, are datoria de a apăra sănătatea și integritatea ființei umane
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
sociale actuale, la care tehnologia medicală a răspuns prin transplant de țesuturi și organe, celule stem, nanotehnologii, chirurgie robotică, chirurgie estetică etc. Nanotehnologia știința viitorului Nanotehnologia, termen colectiv pentru dezvoltările tehnologice la scară nanometrică a evoluat ca o tehnologie interdisciplinară, interacționând cu toate disciplinele științifice tradiționale. Prin nanotehnologie înțelegem ingineria unor sisteme funcționale la nivel molecular. Un nanometru reprezintă 10-9m, aproximativ lățimea a 3 sau 4 atomi. În medie, diametrul unui fir de păr uman este de 25,000 nm. Efectul
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
unii pe ceilalți. Ei inventează și pun În aplicare inovații, Îndeosebi În domeniul utilizării tehnologiilor informatice, larg utilizate pentru tot ceea ce ține de infrastructuri și schimburi interne. Salariații sunt echipați cu telefoane mobile, iar nou-apărutele agende electronice le permit să interacționeze În permanență unii cu ceilalți și cu sediul Întreprinderii. Însă, de Îndată ce este vorba despre relații strategice esențiale, cum sunt cele cu clienții, Musashino privilegiază analogicul În detrimentul informaticului (digital). Contactul uman, față În față, este de neînlocuit, În vreme ce tehnologicul presupune Întotdeauna
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și descendentă a Întreprinderii cu clienții săi („To” = One to One), bazată pe controlul și schimbul de informații prin canale și media determinate, este Înlocuită cu o relație nouă („With” = collaboratione), În cadrul căreia comunități cu obiective multiple și valori diferite interacționează Într-o lume reticulată și deschisă. Nu mai este profitabil pentru Întreprindere să se poziționeze În afara societății, ca o entitate distinctă, structurată liniar, ca un răspuns la nevoi ce fac obiectul unor fluxuri lente și alternative: de la piață la Întreprindere
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
22). 3.2.2.1.3. tò ónoma: „Numele”. În Vechiul Testament, h"ššem / tò ónoma este rezultatul aceleiași interdicții de vocabular statornicite în iudaismul postexilic că și în cazul lui ’A:Änai/kýrios. În Noul Testament este reflexul unei obișnuințe ce interacționează cu mărturisirea de credință creștină privind dumnezeirea lui Hristos, fiindcă aici „Numele” se referă mult mai des la Hristos decât la „Dumnezeu-Tatăl”. Există doar trei locuri în care are o întrebuințare absolută: - ...katQxiÀthQsan hypèr to¤ onómatos atimasthQÎnai (Fp 5,41b
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
produce schimbările dorite În comportamentul elevilor. Evident, parcurgerea acestui drum nu presupune niciodată o singură alegere metodică, o singură soluție strategică, o unică alternativă. Deoarece, o situație de instruire este generatoarea mai multor alternative. Este important să urmărim, așadar, cum interacționează metodele cu celelalte componente care determină structura și funcționalitatea unui curriculum școlar. 1. Condiționarea metodelor de către obiectivele acțiunii instructivetc "1. Condiționarea metodelor de către obiectivele acțiunii instructive" Acțiunea didactică Începe cu sfârșitul ei, În sensul că, mai Înainte de a trece la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a unor atitudini creatoare, atunci când rezolvă probleme plastice întrun mod cu totul original. 1.2. Condiții ale dezvoltării creativității artistico-plastice Creativitatea copiilor la vârsta școlară mică se poate dezvolta prin educație, mai ales atunci când sunt îndeplinite anumite condiții care se interacționează și se întrepătrund, ajutându-se reciproc. De exemplu: a) Climatul de creativitate în care învățătorul stimulează curozitatea copiilor și curajul acestora de a combina formele, culorile și unele tehnici de lucru (exemplu: tehnica acuarelei), precum și atmosfera de activitate liberă, de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
complexă. În zilele noastre, indiferent de natura sau sectorul de activitate, procesele și sistemele de management sunt caracterizate prin complexitate, incertitudine și ambiguitate. Managementul Cunoașterii face ca toți acești factori să se transforme În atuuri pentru organizațiile care doresc să interacționeze cu fluxurile externe de informații. Piețele, din ce În ce mai instabile, necesită o „abandonare” rațională. Noile condiții apărute pe piață pot pune o organizație Într-o situație dificilă, aceea de a produce ceea ce nu mai este cerut, Într-un moment nepotrivit și Într-
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
o neșansă (ereditate tarată). Prima poate fi ulterior valorificată sau nu, iar cea de a doua, în funcție de gravitate, poate fi compensată în diverse grade sau nu. Mediul, ca factor al dezvoltării umane, este constituit din totalitatea elementelor cu care individul interacționează, direct sau indirect, pe parcursul dezvoltării sale. Din punctul de vedere al conținutului, în influențele mediului se pot distinge o multitudine de planuri: de la cel natural-geografic (climă, relief) la cel socială indispensabil unei ontogeneze de tip uman (familie, grup de joacă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și Sergiovanni (1969), printr-o figură sugestivă (figura 2) în care factorii educativi ce contribuie la modelarea comportamentului uman sunt ordonați într-un „sistem de interacțiune-influență” ce acționează convergent. Acest sistem constă în acele modele de comportament educațional care poate interacționa eficient cu organizația ca întreg și Ă în același timp Ă cu membrii organizaționali (elevii) în scopul atingerii țelurilor proprii și pentru a influența mediul social înconjurător. Există o strânsă legătură între valorile umane vehiculate de societate, organizarea sistemului de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ale autorităților școlare, profesorii sunt înclinați să valorizeze succesul la disciplinele „tari”, ca matematica, fizica, chimia și să judece inteligența prin prisma lui. (S-a demonstrat că profesorii care predau materiile favorizate de programa școlară au alt stil de a interacționa cu elevii și altă manieră de a structura realizarea sarcinilor școlare decât titularii celorlalte materii de învățământ.) O dovadă în acest sens o furnizează un studiu al lui Mugny și Perez (1996) care relevă că două categorii de subiecți cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
impact asupra învățatului îl are relația profesor-elev. Teoreticienii behavioriști sunt preocupați de aranjarea cât mai eficientă a situației de învățare; cei cognitiviști, de felul în care elevii percep situația de învățare. Psihologii umaniști pun accentul pe maniera în care profesorul interacționează cu elevii, considerând că acest lucru determină reușita școlară. Este evident și probabil că știți din proprie experiență că e mult mai probabil ca elevii să răspundă cu atenție unui profesor ce creează în clasă o atmosferă destinsă și pozitivă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
creative] creative este, în sine, o recompensă, iar pentru ele este cea mai mare recompensă” (p. 120). În același mod, Golann (1962) a recunoscut importanța implicării profunde în activitate atunci când a afirmat că creativitatea este motivată de dorința de a interacționa deplin cu mediul, pentru a-și manifesta „la maximum potențialul perceptiv, cognitiv și expresiv” (p. 590). La un simpozion pe tema cercetării în domeniul creativității care a avut loc la University of Colorado în 1962, au apărut formulări mai convenționale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
bea un pic de vin, face câteva recomandări privitoare la viitorul Școlii și apoi moare, liniștit, calm, departe de extravaganțele asociate foarte adesea morții filosofilor în doxografia antică. Sfârșitul filosofului, începutul legendei... -2- Proaste vremuri, proastă reputație. Acest trup șubrezit interacționează cu o epocă și ea bolnavă. Carnea nu e nimic fără înscrierea ei într-o epocă. Epicur îi aparține integral: născut în insula Samos, neatenian deci, el debutează cu handicapul de a proveni din periferia culturală; tatăl său, învățător, cunoaște
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Instituțiile stabilesc standarde normative și cognitive despre ceea ce este normal, ce trebuie așteptat, care sunt drepturile și îndatoririle corespunzătoare fiecărei poziții ș.a. Instituțiile îndeplinesc o funcție socializatoare, servind drept exemple și reamintind cum ar trebui să se comporte și să interacționeze oamenii, ceea ce ei pot aștepta în mod legitim unii de la alții. Rolul hegemonic al instituțiilor ține de încurajarea autoimpunerii din partea actorilor sociali în sensul modelării comportamentului, descurajând manierele oportuniste de acțiune. În același timp, instituțiile oferă actorilor standarde sociale validate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
încearcă să atingă anumite scopuri respectând regulile (Mantzavinos, 2004). Organizațiile pot fi politice (partide politice), economice (societăți comerciale), educaționale (universități) etc. Regulile constitutive ale organizațiilor sunt relevante pentru membrii organizației, și nu pentru toți membrii societății. În momentul în care interacționează cu alți actori sociali, organizațiile se supun regulilor sociale generale, adică instituțiilor. „...chiar dacă am dori să considerăm organizațiile formale ca instituții sau să opinăm că organizațiile formale pot sprijini sau genera instituții [...], sau că anumite organizații au devenit instituții (Crucea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
poate pune în evidență comportamente sau seturi de comportamente atipice (fără a le putea defini ca atare). Observația are capacitatea de a furniza informație asupra: mediului (inclusiv fizic) în care proiectul se desfășoară; modului în care cei implicați în proiect interacționează și relaționează unii cu ceilalți; activităților derulate în cadrul proiectului; particularităților de limbaj (care pot aduce o mai bună înțelegere a informației culese prin alte metode calitative, de tipul interviu); comunicării non-verbale; asupra a ceea ce se întâmplă de fapt (absența unor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
condiția inițială a grupului-țintă, dacă această schimbare este cea intenționată sau nu. Putem analiza dacă deciziile de p.p. au antrenat schimbări la nivelul instituțiilor publice, celor politice sau procesului politic în general. Realizarea p.p. reprezintă un proces complex, în care interacționează diverse persoane și organizații, interesate de rezultatul final al procesului de decizie. Aceste persoane și grupuri sunt implicate în procesul p.p., incercând prin diverse mijloace să influențeze decizia finală care aparține intotdeauna instituțiilor guvernamentale. Instituțiile guvernamentale, actori principali al procesului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și părțile sale, formează sisteme, caracterizate prin interdependență. Orice aspect care face obiectul schimbării este parte a unui sistem. Sistemul este o stare de echilibru, de interdependență a diferitelor componente ale vieții sociale. Problemele nu sunt, de regulă, izolate, ci interacționează cu alte probleme, tinzând să formeze sisteme stabile, în care se produce un fenomen de susținere reciprocă sau de modificare reciprocă. Schimbarea unui element al sistemului poate avea efecte adesea neprevăzute în alte zone ale sistemului. Dar, și invers, schimbarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
inițială refăcându-se. De multe ori, schimbarea socială poate să aibă un efect care este anulat de reacția sistemului. În consecință, orice program de schimbare trebuie să ia în considerare efectul intervenției în interdependența schimbării cu alte fenomene cu care interacționează. Există două principii ale schimbării de sistem: principiul alegerii variabilei strategice și principiul abordării alternative și durabile. Principiul alegerii variabilei strategice. Într-o intervenție de schimbare trebuie să se ia în considerare diferențele de poziție ale elementelor/variabilelor care compun
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a dezvoltării sociale, este acela al alcătuirii sale. În literatura de specialitate, s-a evidențiat că s.p. este alcătuit, sub aspectul componentelor sale, din relații politice, instituții politice, cultură politică și interacțiunea dintre acestea (Mitran, 1997, p. 48). Componentele s.p. interacționează permanent. Alți autori consideră că s.p. are o structură politică și o cultură politică. Structura politică este compusă din instituții politice și reguli care definesc schimbul social și identitatea grupurilor sociale. Relațiile politice se stabilesc între categorii și grupuri sociale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Doxiadis este „materializată” în fenomenul de globalizare (vezi globalizare). Caracteristicile specifice ale globalizării fac referire la: Dezvoltarea spectaculoasă a sistemelor de comunicație și creșterea accesului la informație, mileniul al III-lea aducând cu sine comunicarea globală, în care toate țările interacționează din ce în ce mai frecvent și mai ușor, nu doar la nivel guvernamental, ci și la nivelul cetățenilor obișnuiți. La aceasta se poate adăuga și creșterea spectaculoasă a posibilităților de transport de mărfuri și persoane, inclusiv scăderea timpilor de transport. Chiar dacă există o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mult mai ridicate decât în țările subdezvoltate), aceste mecanisme se răspândesc din ce în ce mai mult, din dorința întreprinzătorilor capitaliști de a cuceri noi piețe. Un asemenea fapt nu poate duce decât la creșterea posibilităților, inclusiv pentru grupurile sărace, marginale, de a comunica, interacționa și, deci, de-a avea acces la informații noi (și utile/utilizabile) într-un context supranațional. Efectele comunicării globale restructurează sistemele sociale și se văd rapid în plan social, economic, politic și cultural, la nivelul fiecărei națiuni. La nivel economic
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]