4,045 matches
-
este că sunt necesare doar ajustări minore și că P.E.S.C. trebuie să rămână ferm pe o bază interguvernamentală. Este îndoielnic însă că o U.E. lărgită, cu mai multe state membre, ar putea exercita o P.E.S.C. eficace numai pe o bază interguvernamentală. III.9.1. Introducere Anul 1989 a adus transformări radicale în Centrul și Estul Europei. Astfel, odată cu sfârșitul Războiului Rece, Europa a fost prinsă într-o succesiune de evenimente precum: căderea zidului Berlinului, reunificarea germană, democratizarea în fostele țări comuniste
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
acționând așa cum o latură a definirii sale sugerează: precum „brațul înarmat al Uniunii Europene”. Acest scenariu părea cel mai probabil, spre ea părând să se îndrepte liderii statelor Uniunii Europene. S-a conturat posibilitatea transformării P.E.S.C.-ului într-un pilon interguvernamental (având în vedere că până acum deciziile se luau prin consens, Danemarca și Marea Britanie opunându-se luării deciziilor prin majoritate, care ar fi mult mai repede și ușor de atins), putându-se acționa astfel mult mai rapid. 3) O a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
privind anumite aspecte economice și politice ale securității, care au servit drept bază pentru realizarea unei capacități limitate de gestionare a conflictelor. Aceasta s-a petrecut în cadrul Cooperării Politice Europene (C.P.E.) proaspăt înființate, care se ocupa cu precădere de cooperarea interguvernamentală între statele membre C.E. în unele domenii ale relațiilor externe. C.P.E. lucrează independent în C.E. Doar pe parcursul anilor ’80 s-a estompat treptat separația strictă dintre C.E. și C.P.E. Odată cu sfârșitul confruntării Est-Vest, apariția de noi (tipuri de) conflicte și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
fost deseori considerată (și criticată) ca fiind una dintre principalele funcții și instrumente ale C.P.E. III.10.4. Proceduri decizionale Mai multe proceduri decizionale se aplică pentru măsurile de gestionare a conflictelor, care țin de competențele C.P.E. (în baza aranjamentelor interguvernamentale acceptate în cadrul C.E. prin Actul European Unic). Aceasta mai implică existența unor diferențe la nivelul actorilor care pot introduce un conflict pe ordinea de zi și care au posibilitatea de a adopta decizii rapide și eficiente. În ceea ce privește măsurile care cad
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
sprijinirea logistică a observatorilor C.E. prin intermediul a între 2000 și 3000 de soldați). Atitudinea negativă a unor state membre față de creșterea angajamentului C.E. poate fi parțial explicată prin faptul că discuția pe această temă a avut loc spre sfârșitul Conferinței interguvernamentale (C.I.G.) asupra Uniunii Politice Europene. Unele state se temeau că acceptarea unor noi măsuri în contextul crizei iugoslave, presupunând includerea aspectelor militare în cadrul C.E. sau întărirea relației C.E.-U.E.O., le-ar fi obligat să marcheze aceste realizări de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
interactiv al eventualei aderări a țărilor E.C.E. la U.E. Coordonatele exacte ale acestuia vor fi date de modalități concrete în care cele două părți vor gestiona propriile lor „tranziții”. În ceea ce privește Uniunea Europeană, aceste coordonate au fost mai bine precizate în urma Conferinței Interguvernamentale, prevăzute pentru 1996, care a analizat posibilitățile și termenele concrete de punere în aplicare a Tratatului de la Maastricht. Ca urmare, începerea negocierilor oficiale privind cererile de aderare depuse de o serie de țări E.C.E. (între care și România) nu au
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
asupra programelor acestora de punere în aplicare a recomandărilor cuprinse în Carta Albă. De altfel, la Consiliul European de la Essen s-a precizat și necesitatea unei analize aprofundate care să fie efectuată de către Comisie cu privire la impactul lărgirii Uniunii. La Conferința Interguvernamentală (C.I.G.) din 1996 s-a apreciat că se vor crea condițiile instituționale care să permită asigurarea unei bune funcționări a Uniunii. În ciuda faptului că funcționarea Uniunii (Comunității) pe tot acest parcurs a făcut față cu succes tuturor necesităților, analiștii își
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
90 U.E. avea 15 membri și părea evident că unele structuri, instituții și proceduri nu mai corespundeau. Pentru continuarea procesului de extindere, era necesar un sistem de reforme în acest domeniu, fapt ce a constituit principala problemă pe agenda Conferinței Interguvernamentale (C.I.G.) care a început la 29 martie 1996. III.12.2.1.1. Dificultățile instituționale Vom proceda în cele ce urmează la o analiză succintă a instituțiilor. S-a pus problema limitării numărului reprezentanților din Parlamentul European. Dacă s-ar
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
agricole și a sistemului regional de subvenții ce se cer rezolvate concomitent cu negocierile de aderare. Este indiscutabil faptul că aceste negocieri nu pot duce la o concluzie certă înainte ca problemele enumerate să fie rezolvate satisfăcător. IIL12.3. Conferința Interguvernamentală - o șansă pentru Marea Europă Conferința Interguvernamentală a constituit prima etapă dintr-un calendar foarte încărcat căruia îi condiționează succesul: în următorii patru ani, Europa urma să pună în practică o monedă unică (1 ianuarie 1999) și să-și decidă
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ce se cer rezolvate concomitent cu negocierile de aderare. Este indiscutabil faptul că aceste negocieri nu pot duce la o concluzie certă înainte ca problemele enumerate să fie rezolvate satisfăcător. IIL12.3. Conferința Interguvernamentală - o șansă pentru Marea Europă Conferința Interguvernamentală a constituit prima etapă dintr-un calendar foarte încărcat căruia îi condiționează succesul: în următorii patru ani, Europa urma să pună în practică o monedă unică (1 ianuarie 1999) și să-și decidă orientările în materie de apărare și, mai
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
integrarea europeană nu erau antinomice. Aceste două ambiții sunt strâns legate: o monedă unică, element federator major intre agenții economici, cât și între cetățeni, necesită o identitate politică și socială puternică. Tratatul asupra Uniunii Europene prevedea că o nouă Conferință Interguvernamentală se va ține în 1996 în scopul consolidării și întăririi acestei Uniuni în continuă devenire. S-a intrat, deci, într-un ciclu de modificări repetate ale textelor de bază care ar trebui să realizeze în etape succesive o adevărată uniune
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
etc. Consecințele interacțiunii celor patru factori amintiți pot fi considerate: 1. Apariția celor două blocuri politico-militare (N.A.T.O. și Tratatul de la Varșovia), gravitând în jurul celor două superputeri; 2. Instituționalizarea alianțelor prin intermediul unor tratate care prevedeau crearea expresă a unor organizații interguvernamentale; 3. Accentuarea relațiilor centru-periferie întrun mod cu totul deosebit: un singur centru domină fiecare sistem de alianțe - N.A.T.O. în cel occidental, Tratatul de la Varșovia în cel răsăritean. La rândul său, fiecare centru este dominat de o superputere: S.U.A., respectiv
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
mulți parteneri sau prin demersuri paralele; - probabilitatea ca membrii alianței să-și acorde reciproc asistență. Alianțele se diferențiază de alte forme de cooperare internațională ca: parteneriatul politic și economic, relațiile speciale, integrarea (economică, politică sau militară), programele de cooperare, organizațiile interguvernamentale de genul O.N.U. și al instituțiilor sale specializate. Printre factorii esențiali care diferențiază alianțele de celelalte modalități de cooperare deja amintite, în special în cazul alianțelor de tip politico-militar, au fost menționați: - existența unuia sau mai multor dușmani
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
și dezvoltările cele mai semnificative ce s-au produs sunt: 1. crearea a două sisteme de alianțe globale, cu întinse ramificații, gravitând în jurul celor două mari superputeri; 2. instituționalizarea alianțelor prin intermediul unor tratate ce vizau crearea expresă a unor organizații interguvernamentale; 3. ierarhizarea accentuată a alianțelor, relațiile de tip centru-periferie cunoscând o extindere deosebită; 4. dezvoltarea unor structuri și mecanisme politice dar și economice, tehnice sau științifice având rolul de a asigura o integrare a cărei amplitudine este greu de stabilit
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
europene. Aceste organisme, pe lângă faptul că s-au adaptat pe plan intern, s-au apropiat rapid și de momentul primirii de noi membri. Pentru U.E., marele eveniment al anului 1996 (și al unei mari părți din 1997) a fost Conferința Interguvernamentală, începută la Torino în martie 1996. Un aspect al trecerii în revistă la această conferință a fost încercarea de a se ameliora Politica Externă și de Securitate Comună. P.E.S.C. a izvorât din dorința de a se conferi o oarecare substanță
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
apărării în cadrul U.E.O., desemnată drept „parte integrantă a dezvoltării Uniunii Europene” se pune accent. Textul final al Tratatului a reprezentat un compromis între promotorii unei abordări comunitare (opt state membre, în frunte cu Germania) și cei ai unei abordări interguvernamentale (patru state membre, în frunte cu Marea Britanie și Franța). Datorită nevoii de unanimitate la C.I.G., a avut câștig de cauză minoritatea care favorizează o abordare interguvernamentală. În consecință, a fost stabilită o structurăpilon, care cuprinde pentru P.E.S.C. aranjamente diferite (interguvernamentale
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
abordări comunitare (opt state membre, în frunte cu Germania) și cei ai unei abordări interguvernamentale (patru state membre, în frunte cu Marea Britanie și Franța). Datorită nevoii de unanimitate la C.I.G., a avut câștig de cauză minoritatea care favorizează o abordare interguvernamentală. În consecință, a fost stabilită o structurăpilon, care cuprinde pentru P.E.S.C. aranjamente diferite (interguvernamentale - ca și pentru cel de al treilea pilon, care se referă la Justiție/Afaceri Interne) de cele folosite pentru primul pilon sau pilonul comunitar. Regretabil însă
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
interguvernamentale (patru state membre, în frunte cu Marea Britanie și Franța). Datorită nevoii de unanimitate la C.I.G., a avut câștig de cauză minoritatea care favorizează o abordare interguvernamentală. În consecință, a fost stabilită o structurăpilon, care cuprinde pentru P.E.S.C. aranjamente diferite (interguvernamentale - ca și pentru cel de al treilea pilon, care se referă la Justiție/Afaceri Interne) de cele folosite pentru primul pilon sau pilonul comunitar. Regretabil însă, U.E. este afectată de numeroase dispute privind competențele diverșilor piloni. Textul tratatului a trecut
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
P.E.S.C., dar tot nu există un consens semnificativ în privința detaliilor. Germania și țările Benelux sunt, în mod consecvent, unii dintre cei mai energici susținători ai unei abordări comunitare a P.E.S.C. Marea Britanie a respins orice inițiative care ar slăbi actualele structuri interguvernamentale, în timp ce Franța este dispusă să ia în considerare unele modificări în vederea sporirii eficienței. Este interesant că Suedia și Finlanda, două dintre noile state membre și ambele „state neutre”, au prezentat documente care permit preluarea de către U.E. a responsabilității pentru unele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
așteptările economice sînt: evaluarea sistemului macroeconomic actual și a sistemului macroeconomic peste cinci ani, situația financiară actuală a gospodăriei, situația financiară viitoare a gospodăriei, sărăcia, venitul, șomajul și schimbarea în Produsul Intern Brut național. 1 Deși NATO este o organizație interguvernamentală importantă, nu este inclusă aici deoarece este o alinață militară de securitate mutuală care nu se limitează la democrații. De asemenea, NATO nu rezolvă multe din problemele de securitate ale Europei Centrale și de Est, cum ar fi amenințările venite
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
din Legea nr. 263/2020 pentru aprobarea plății contribuției financiare la Rețeaua europeană de prevenire a criminalității - EUCPN de către Poliția Română, precum și pentru completarea anexei nr. 2.2 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1 Se aprobă plata contribuției financiare a Poliției Române la proiectul „Acordarea de sprijin pentru specialiștii în domeniul prevenirii, în lupta împotriva infracționalității organizate, prin prevenirea criminalității bazate pe
HOTĂRÂRE nr. 611 din 31 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300553]
-
o poate cuprinde încă“23. Însă Proiectul Briand a fost respins. Principala cauză a acestui eșec trebuie căutată în mentalitatea epocii, pentru care elementul principal era suveranitatea națională, care nu putea fi limitată chiar dacă formula propusă de Briand era una interguvernamentală și nu una supranațională. Dezarmarea a fost o problemă care l-a preocupat pe Nicolae Titulescu. În cadrul Conferinței diplomatice internaționale pentru reducerea și limitarea armamentelor, desfășurată la Geneva, sub auspiciile Ligii Națiunilor, între anii 1932 și 1934, marele diplomat român
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
mare parte a ajutorului oferit, este orientat] în mod direct c]tre dezvoltarea economic] din ț]rile mai s]race, scopul s]u nefiind reducerea s]r]ciei extreme. Asistență oficial] este constrâns] de faptul c] reprezint] un transfer bilateral interguvernamental sau un transfer multilateral: guvern-agenție ONU-guvern. Trebuie respectate, într-o anumit] m]sur], dorințele guvernului ce primește ajutorul care poate s] nu aib] reducerea s]r]ciei în topul priorit]ților agendei de dezvoltare. Pe de alt] parte, acest aspect
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stimulării interesului general pentru cultură, trebuie să subliniem că ele se datorează devotamentului și străduințelor acelor intelectuali care puneau educația și cultura mai presus de interesele politice conjuncturale. Trebuie amintite demersurile lui Grigore Moisil, care, în 1965, a creat Consiliul Interguvernamental pentru Educația Adulților, ale lui Mircea Malița, care, folosind experiența sa internațională, a încercat, în 1972, să integreze educația adulților în ansamblul proceselor formative moderne, pe baza conceptului de educație permanentă, același demers întreprinzându-l și Leon Țopa. În cadrul Centrului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
stimulării interesului general pentru cultură, trebuie să subliniem că ele se datorează devotamentului și străduințelor acelor intelectuali care puneau educația și cultura mai presus de interesele politice conjuncturale. Trebuie amintite demersurile lui Grigore Moisil, care, în 1965, a creat Consiliul Interguvernamental pentru Educația Adulților, ale lui Mircea Malița, care, folosind experiența sa internațională, a încercat, în 1972, să integreze educația adulților în ansamblul proceselor formative moderne, pe baza conceptului de educație permanentă, același demers întreprinzându-l și Leon Țopa. În cadrul Centrului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]