1,213 matches
-
Deși are toate datele contestării, el rămâne captiv într-o melancolie ireversibilă. Candidatul perfect instalat în idealurile lumii occidentale și campion absolut al dezamăgirilor. Vasile Baghiu mizează pe structuri care să decoreze, cum ne-a obișnuit și în poezie, o interioritate degradată. Introspecții vesele și triste vor organiza o viață după criteriile unei memorii capricioase. Baghiu introduce cu subtilitate în roman un filon memorialistic, al tatălui prizonier în Siberia anilor’ 50 (trimiterea la Prizonier în URSS -1998, memoriile lui Vasile Gh.
Resemnări profesioniste by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4404_a_5729]
-
Tot. Dar în sufletul omenesc există un traseu, un itinerar posibil către Unu. Plotin substituie, dacă vreți, muncii făcute de artist asupra lucrurilor, munca artistului asupra lui însuși. În final, ceea ce constituie arta propriu-zisă, predilecția artistului spre artă, e tocmai interioritatea sa. De aceea a putut afirma Panofski că, pentru Plotin, un Raffael fără mâini n-ar fi mai puțin artist decât Raffael cu mâini, pictând Lojile Vaticanului... D-le Alain Besançon, dvs. îl citați destul de des pe Dionisie Areopagitul. În
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
divinității, ci chiar cu construirea lui Dumnezeu - Dumnezeu hegelian fiind unul în devenire... Pentru Hegel totul se oprește practic la Renaștere. Hegel vede în Natură modelul pe care artiștii trebuie să-l urmeze necondiționat. Este o corespondență foarte strânsă între interioritatea umană și modelul Naturii... ...ceea ce e, totuși, destul de grav în estetica romantică, în special la Hegel, este afirmația, pe care n-o mai făcuse nimeni înainte, că arta e superioară Naturii. Eu cred că e ceva extrem de grav întrucât amplifică
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
om și această carte ar fi contopiți într-o singură ființă, rezultând de aici un om-carte sau o carte-om. Cine ar putea să stabilească asta așa deodată, își spune ea. Dar toată plasticitatea evidentă și în același timp toată interioritatea acestei figuri îi dă curajul și liniștea necesare să se lase în voia acestei priveliști, fără să-i mai pese de timiditatea ei specifică, de a cerceta un bărbat peste limita câtorva clipe. Îl privește deci, îi privește labele picioarelor
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
jurnal de întâmplări. Autorul picaresc vedea romanul din afara eroului. Autorul Desperado - venind cu moștenirea lui modernistă - se uită la aventuri dinăuntrul protagonistului. Chiar dacă romancierul nu analizează gândurile personajelor (cum făceau, în detaliu, Joyce sau Woolf), el nu mai poate părăsi interioritatea. Convenția povestirii realiste (Fielding, Dickens, Galsworthy), la fel ca și principiile ei de structurare (tradiția basmului, cauzalitatea cronologică), par acum puerile chiar și cititorului nesofisticat. Până și romanele polițiste de calitate proastă discută acum ce crede eroul, nu numai ce
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
avocată vindecată de sindromul panicii, care fuge de această "normalitate a nebuniei", nebunia se naște din conștiința diferenței și din dorința de libertate, din triumful propriilor alegeri și din acea singurătate a alegătorului de cursă lungă. Pentru Veronika însă, descoperirea interiorității și curajul de a-și urma pornirile se dovedesc a fi experiențe liminare, căci ele ajung să se confunde cu nașterea iubirii și conștiința morții: șștie că medicamentele i-au afectat iremediabil inima și că va muri în cinci zile
Veronika se hotărăște să trăiască by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17000_a_18325]
-
simt melodia limbii, fiorul ei, sunt filiștrii suferind de amusie. Întorcîndu-ne la Schopenhauer, amusicul e omul incapabil să se bucure de melodia vieții interioare. Omul care nu știe să cadă pe gînduri, rumegînd amintiri, despicînd înțelesuri și trăind în matca interiorității. "Cauza pentru care capetele cele mărginite sunt așa de expuse urîtului este că intelectul lor nu e nimic alta decît un medium al motivelor de voință. Dacă deocamdată nu sunt motive la mijloc, voința stă nemișcată și intelectul e amorțit
Leacuri împotriva urîtului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7034_a_8359]
-
pe care mi-o oferă de a-l readuce în actualitate pe unul dintre artiștii mai puțin cunoscuți în țara natală, dar a cărui viziune, clădită pe un sistem analitic comparativ, transformă actul său interpretativ într-o permanentă reflecție asupra interiorității sunetelor. D.P. Domnule Julien Musafia, aș începe dialogul nostru luând ca punct de reper chiar recitalul pe care l-ați susținut de curând pe podiumul Ateneului Român, dominat de opus-uri din epoca barocului... J.M. În recitalul la care vă
Cu Julien Musafia în căutarea adevărului în muzică by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/8245_a_9570]
-
și permanent valabilă, nu un curent literar național și perisabil; 2. se bazează pe materialismul determinist, dialectic și științific, pe învățătura marxist-leninistă, nu pe idealism, spiritualism, metafizică sau misticism, detestate; 3. exprimă ideologic o clasă socială, un popor, nu o interioritate izolată sau o intimitate; răspunde unei comenzi sociale, colective, și nu unei necesități individuale, egoiste, a scriitorului; 4. manifestă explicit spiritul de partid comunist, nu independența unui punct de vedere; este necesarmente politic, nu apolitic, evazionist; 5. tematizează optimist construcția
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
observații, teorii și principii ale științelor omului, adică filosofie, estetică, sociologie, psihologie, științe ale comunicării etc. Așadar, dincolo de analiza științifică, pozitivistă și neutră, de privirea din exterior, se deschide un orizont larg pentru aventura imaginarului, pentru valorile conștiinței, pentru eposul interiorității. Această dualitate a teritoriilor investigate și dubla sursă a argumentelor în epica demonstrației nu sînt nici pe departe întîmplătoare sau irelevante în economia cărții, ci, dimpotrivă, sînt chiar justificarea profundă și rațiunea de a fi a acesteia. Întrucît Jenö Bartos
O radiografie a lumii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6676_a_8001]
-
în absența vreunei tulburări exterioare, trăind fără "incidente", simt o lipsă absolută: tocmai, nu este vorba de "doliu", ci de tristețea pură - fără substitute, fără simbolizare. 24 iunie 1978 În cazul doliului interiorizat, nu se manifestă niciun semn. Este împlinirea interiorității absolute. Toate societățile înțelepte au prescris și au codificat, totuși, exteriorizarea doliului. Neajunsul societății noastre prin faptul că neagă doliul. Paris, 31 iulie 1978 Locuiesc tristețea mea și lucrul acesta mă face fericit. Tot ce mă împiedică să-mi locuiesc
Roland Barthes - Jurnal de doliu by Em. GALAICU-PĂUN () [Corola-journal/Journalistic/7304_a_8629]
-
și Chița (Paraschiva), și frățiorul Vasile, și fotograful german Pfaff, și Mannix, tînărul educatorcorupă tor de minore din tabăra de copii de la Tălășmani, și tutorii Irinei din satul bănățean de lîngă Mehadia, rămîn personaje exterioare, falsbinefă cătoare. Singura înzestrată cu interioritate e Irina Cornici, axul cărții și adevăratul tur de forță al ei; amestecul de candoare copilărească și furie delirant-obscenă, de imaginar violent, poluat de filmele cu karate, și tînjire inconștientă după un „acasă” inaccesibil, impresionează prin autenticitate și atenția la
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
și geometria implicită capătă o semnificație simbolică, după cum aceeași semnificație specială se poate determina și în asocierea culorilor, în juxtapunerea lor, și nu numai în tonul ca atare. Aceeași absență a reperului exterior, a motivului propriu-zis, și aceeași vocație a interiorității se manifestă și aici ca și în precedentele experiențe cu forma, experiențe pe care Gherasim le-a parcurs în etape succesive. Jucîndu-se, în acest fel, nu doar cu percepțiile noastre imediate, ci și cu memoria individuală și, pînă la urmă
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7140_a_8465]
-
fi un nu hotărât luat în urma acestei orfice călătorii în Underworld, cu recuperarea bagajului mirobolonat al copilăriei, urmată de o investire a acestuia în lumea călătoriei și implicit a adulților. Înainte de a explora outerworld este necesară explorarea unei innerworld, a interiorității, și restabilirea echilibrului acelei lumi destabilizată de guvernarea despotică a Reginei Roșii. Mutând în adolescență criza - Alice refuză să devină femeie încă, nu poartă corset și ciorapi -, și ilustrând-o cu personajele lumii copilăriei, avem de fapt o regresie măsurată
Imaginarium-ul „doctorului” Burton by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6411_a_7736]
-
mai departe, pentru că „a scrie înseamnă a avansa în lumea urmelor, până la ștergerea urmelor, a tuturor urmelor”. Presărate pe tot cuprinsul cărții, astfel de metafore și imagini vizuale creează o ambianță ambiguă, între realitate și vis, un spațiu imaginar, al interiorității și transmit cititorului o senzație de irealitate, ca și aceea produsă de romanul lui Maurice Blanchot, care exclude interpretarea în cheie realistă. Doctor Pasavento se încheie cu imaginea naratorului avansând într-un spațiu ambiguu: „aleea situată la capătul lumii”, „pe
Scriitura narcisistă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3677_a_5002]
-
spectacolul lăuntric, poetul se relevă, în schimb, atras de cel exterior, de inepuizabila "comedie a lumii", poate în virtutea unui mecanism psihologic balcanic, poate în temeiul, mai alambicat, al unei reacții la epoca tulbure în care ne înscriem, care zdruncină reflexele interiorității, solicitînd o atitudine în raport cu dramatismul său obiectiv. Astfel ne putem explica tentația descinderii în materia fierbinte a istoriei imediate, conotate cu o acidă deriziune: "Am dat să scriu, mai demult, pe cînd nu lîncezise încă/ mărețul Răsărit de soare, un
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
a face cu ticăitul ceasului". (Jünger, 182) Și în celelalte lucrări de pe disc - L'Éternel Rétour, Florilegium și Simfonia a III-a - se observă preferința Doinei Rotaru pentru revenire. E o modalitate de a îmbrațișa, de a se întoarce asupra interiorității și a cuprinde într-un arc întreaga durată. Revenirea dă speranță, chiar siguranță și încredere, și oferă posibilitatea unei înțelegeri adâncite. Timpul, în acest caz, e iterativ și spiralat. Iată pe scurt caracteristicile muzicilor celor trei compozitori: timp linear la
Gnomoni, clepsidre și ceasuri by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15457_a_16782]
-
Până la sfârșitul romanului (care se încheie simptomatic cu o frază în franceză, parcă pentru a accentua rolul Franței, cel puțin altădată, ca verigă de legătură între Portugalia și România), personajele se dezgolesc, precum niște naufragiați ai propriului destin, expunându-și interioritatea. Scriu scrisori ca și cum ar juca o partidă de cărți. Dar nu este viața, la urma urmelor, un etern joc de cărți? Nu sunt scrisorile, în felul lor, asemenea unor piese de puzzle, unor cărți de joc care se compun și
Reflecții asupra romanului Lisboa para sempre de Mihai Zamfir by Fernando Couto e Santos () [Corola-journal/Journalistic/4680_a_6005]
-
preexistent, o materie lipsită de indicii ierarhice, adusă la o ăinformalitateă vitală, fertila". Sau: "Efortul poetului trebuie să meargă în sensul realizării translației între stimuli, percepție și reacție (socială, verbală, culturală), modificînd sistemul de relații și conexiuni dintre exterioritate și interioritate: de la reacția monologica, univoca a poetului modernist la una dialogica și plurivoca; de la perspectiva unică, atemporala la poliperspectivă, simultaneitate, instantaneitate". Sau următoarea, supremă, imagine, de aleph: "Poezia trebuie să fie o globalitate, integralista, cuprinzînd deodată, din toate părțile, realitățile de
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
toate citatele de mai sus converg în noțiunea visului, cum izvoare ce se adună într-o albie cuprinzătoare. Și "vîrstele comportamentale" și "diacronia devenită sincronie" și "muzeul viu" al formelor și "translația între stimuli" și modificarea relației dintre exterioritate și interioritate și "poliperspectiva", "simultaneitatea", "instantaneitatea" și sinteză feluritelor (i)realități nu sînt decît trăsături ale fenomenologiei onirice. Visul, acea cale regală pentru cunoașterea sufletului, după spusele lui Freud e resimțit (intuit) că arhetip al poeziei. Ni s-ar putea obiectă: visul
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
negru al lui Victor Eftimiu), ștrandurilor și sejururilor pe litoralul Mării Negre (la Balcic, la Techirghiol-Movilă ori la Farul Tuzla). Rareori acești tineri citesc (romanul lui Proust sau Les Faux monnayeurs al lui André Gide) și numai în cazul Vaniei Sokanian interioritatea este dezvăluită și prin reproducerea "impresiilor" ei notate la Balcic (împrumutate, precum s-a văzut, din articolul Balcicul pictural). Complexitatea, despre care se afirma în prefață că definește romanul adevărat, nu e în nici un chip atributul tinerilor din preajma Vaniei Sokanian
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
câteva trimiteri la drama maturizării/ îmbătrânirii (vârsta de 26, 27 sau 30 de ani sunt ridicate, prin repetiție, la rang de topos poetic), „fracturile interioare” ale personajului central par simple indispoziții de moment, afectate simbolic printr-o dinamică previzibilă. Dacă interioritatea emotivă sau sentimentală a dispărut complet, în schimb, instinctele compun, în imaginarul lui Dan Coman, o faună cât se poate de palpabilă și de... previzibilă. „Pătrund în mintea mea cu viteza unui ghepard tânăr”, „glasul atârnă în afara mea/ mic și
Calofilia suferinței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4117_a_5442]
-
felului și mediului ființei onirice constituindu-se într-un capitol incitant al analizei. în contextul problematicii inconștientului și a legăturii sale cu visul, intrăm pe teritoriul reflecțiilor romantice pe această temă: visul ca spațiu al copilăriei umane, regatul neatins al interiorității și originarității sinelui. Capitolul dedicat visului "cu program" examinează modurile în care el devenea instrument al romantizării lumii, cerută de Novalis, prin care lume, vis (imaginație) și creație erau inextricabil legate; evoluția imaginarului oniric la romantici (cu diferențe și apropieri
Literatură cu vise by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14538_a_15863]
-
în spațiu și timp este, după Creția, exotismul, ci spiritul în care ele sunt gândite. Nu aparțin exotismului aceia „pentru care interesant e omul în universalitatea sa (și) peisajele și obiceiurile de departe... sunt doar un fel de a afirma interioritatea generică a dramei umane”2, unitatea umanității. În interpretarea lui Creția, Ruth sau Iona sunt tot atît de puțin „exotici” ca și Ahile (din volumul lui Creția Catedrala de lumini, 1997) sau personajele din Banchetul lui Platon, tradus și comentat
Petru Creția – interpret al Bibliei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4500_a_5825]
-
a provoca prejudecățile homoerotismului mic-burghez. Spre deosebire de acesta din urmă, Băieții și Guillaume, la masă! posedă esprit de finesse, nu doar pentru că Guillaume personajul nu este gay, chiar dacă excesiv de efeminat, ci pentru că regizorul ilustrează mai degrabă un rafinat rapel la propria interioritate, evocă o sensibilitate altfel, extrem de nuanțată, un regim intens al experienței și al căutării de sine. Dacă vrem, ceea ce-l deosebește pe Guillaume de ceilalți este tocmai acest parcurs destinal al unor succesive metamorfoze, chiar dacă livrate într-o cheie ironică
Râsul subtil al comediei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2546_a_3871]