970 matches
-
gradele adverbului; poziția adverbului Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare (reluare); conjuncția subordonatoare; locuțiuni conjuncționale Prepoziția: folosirea prepozițiilor; prepoziții articulate (reluare); locuțiuni prepoziționale Interjecția: interjecții proprii (care exprimă uimirea, bucuria, amenințarea, îndemnul, regretul, indignarea): ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime (reluare); interjecții improprii: bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni Sintaxa: Propoziția simplă; Părți principale de propoziție (Subiectul; Predicatul); Părți secundare de propoziție (Atributul; Complementul obiect direct și indirect; Complemente circumstanțiale: de loc, de timp, de mod, de cauză, de
ORDIN nr. 5.866 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea programelor şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasele a IX-a şi a X-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale; particulele adverbiale ci, vi, ne (reluare și sistematizare); gradele adverbului; poziția adverbului (reluare) Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare (reluare); conjuncția subordonatoare; locuțiuni conjuncționale ● Prepoziția: folosirea prepozițiilor; prepoziții articulate (reluare); locuțiuni prepoziționale (reluare) ● Interjecția: interjecții proprii (care exprimă uimirea, bucuria, amenințarea, îndemnul, regretul, indignarea): ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime (reluare); interjecții improprii: bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni ● Sintaxa: propoziția simplă; părți principale de propoziție (subiectul; predicatul); părți
ORDIN nr. 5.866 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea programelor şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasele a IX-a şi a X-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale; particulele adverbiale ci, vi, ne (reluare și sistematizare); gradele adverbului; poziția adverbului (reluare) Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare (reluare); conjuncția subordonatoare; locuțiuni conjuncționale ● Prepoziția: folosirea prepozițiilor; prepoziții articulate (reluare); locuțiuni prepoziționale (reluare) ● Interjecția: interjecții proprii (care exprimă uimirea, bucuria, amenințarea, îndemnul, regretul, indignarea): ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime (reluare); interjecții improprii: bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni ● Sintaxa: propoziția simplă; părți principale de propoziție (subiectul; predicatul); părți secundare
ORDIN nr. 5.866 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea programelor şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasele a IX-a şi a X-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
poziția adverbului (reluare) Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare (reluare); conjuncția subordonatoare; locuțiuni conjuncționale ● Prepoziția: folosirea prepozițiilor; prepoziții articulate (reluare); locuțiuni prepoziționale (reluare) ● Interjecția: interjecții proprii (care exprimă uimirea, bucuria, amenințarea, îndemnul, regretul, indignarea): ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime (reluare); interjecții improprii: bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni ● Sintaxa: propoziția simplă; părți principale de propoziție (subiectul; predicatul); părți secundare de propoziție (atributul; complementul obiect direct și indirect; complemente circumstanțiale: de loc, de timp, de mod, de cauză, de
ORDIN nr. 5.866 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea programelor şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasele a IX-a şi a X-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
conjuncțiile subordonatoare: se, perch├┌, affinch├┌, cosicch├┌, bench├┌, nonostante, nel caso che; locuțiuni conjuncționale (cele mai frecvente) - Prepoziția: folosirea celor mai uzuale prepoziții: di, a, da, în, su, per, con, tra, fra (reluare); prepoziții articulate (reluare); locuțiuni prepoziționale (cele mai frecvente). - Interjecția: interjecții proprii: ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecții improprii: bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni: santo cielo, poveri noi, miseri noi, ecc. *Font 8* NOTĂ:
ORDIN nr. 5.867 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea Programei şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasa a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246287_a_247616]
-
subordonatoare: se, perch├┌, affinch├┌, cosicch├┌, bench├┌, nonostante, nel caso che; locuțiuni conjuncționale (cele mai frecvente) - Prepoziția: folosirea celor mai uzuale prepoziții: di, a, da, în, su, per, con, tra, fra (reluare); prepoziții articulate (reluare); locuțiuni prepoziționale (cele mai frecvente). - Interjecția: interjecții proprii: ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecții improprii: bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni: santo cielo, poveri noi, miseri noi, ecc. *Font 8* NOTĂ:
ORDIN nr. 5.867 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea Programei şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasa a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246287_a_247616]
-
locuțiuni conjuncționale (cele mai frecvente) - Prepoziția: folosirea celor mai uzuale prepoziții: di, a, da, în, su, per, con, tra, fra (reluare); prepoziții articulate (reluare); locuțiuni prepoziționale (cele mai frecvente). - Interjecția: interjecții proprii: ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecții improprii: bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni: santo cielo, poveri noi, miseri noi, ecc. *Font 8* NOTĂ:
ORDIN nr. 5.867 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea Programei şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasa a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246287_a_247616]
-
conjuncțiile subordonatoare: se, perche, affinche, cosicche, benche, nonostante, nel caso che; locuțiuni conjuncționale (cele mai frecvente). 9. Prepoziția: folosirea celor mai uzuale prepoziții - di, a, da, în, su, per, con, tra, fra; prepoziții articulate; locuțiuni prepoziționale (cele mai frecvente). 10. Interjecția: interjecții proprii - ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecții improprii - bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni - santo cielo, poveri noi, miseri noi etc. 1.3. Identificarea valo- - elemente etice și culturale în texte literare și
ORDIN nr. 6.389 din 12 decembrie 2012 privind aprobarea Programei de evaluare naţională pentru elevii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă şi a Programei de bacalaureat naţional la disciplina limba turcă modernă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247976_a_249305]
-
subordonatoare: se, perche, affinche, cosicche, benche, nonostante, nel caso che; locuțiuni conjuncționale (cele mai frecvente). 9. Prepoziția: folosirea celor mai uzuale prepoziții - di, a, da, în, su, per, con, tra, fra; prepoziții articulate; locuțiuni prepoziționale (cele mai frecvente). 10. Interjecția: interjecții proprii - ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecții improprii - bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni - santo cielo, poveri noi, miseri noi etc. 1.3. Identificarea valo- - elemente etice și culturale în texte literare și nonliterare
ORDIN nr. 6.389 din 12 decembrie 2012 privind aprobarea Programei de evaluare naţională pentru elevii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă şi a Programei de bacalaureat naţional la disciplina limba turcă modernă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247976_a_249305]
-
locuțiuni conjuncționale (cele mai frecvente). 9. Prepoziția: folosirea celor mai uzuale prepoziții - di, a, da, în, su, per, con, tra, fra; prepoziții articulate; locuțiuni prepoziționale (cele mai frecvente). 10. Interjecția: interjecții proprii - ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecții improprii - bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni - santo cielo, poveri noi, miseri noi etc. 1.3. Identificarea valo- - elemente etice și culturale în texte literare și nonliterare și rilor etice și culturale exprimarea propriei atitudini față de acestea
ORDIN nr. 6.389 din 12 decembrie 2012 privind aprobarea Programei de evaluare naţională pentru elevii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă şi a Programei de bacalaureat naţional la disciplina limba turcă modernă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247976_a_249305]
-
corectă a semnelor de punctuație la nivelul propoziției și de morfosintaxă, folosind al frazei; adecvat semnele ortogra- - aplicarea adecvată a cunoștințelor de morfologie în exprimarea scrisă fice și de punctuație corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncția, prepoziția, interjecția. NOTĂ: Se recomandă următoarele texte: Mito Ulisse/ Enea (repovestire) Testo narrativo Una coperta fatta con pezzi Penny Ives (racconto) di ricordi Chichibio e la Gru Giovanni Boccaccio Testo descrittivo Una casa fuori dal paese Elsa Morante Autoritratto Matilde Serao Testo
ORDIN nr. 6.389 din 12 decembrie 2012 privind aprobarea Programei de evaluare naţională pentru elevii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă şi a Programei de bacalaureat naţional la disciplina limba turcă modernă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247976_a_249305]
-
interogativă) - timpul viitor (formă afirmativă, negativă și interogativă) Diateza reflexivă Diateza pasivă Modul imperativ (formă afirmativă și negativă) ● Adverbul De loc, timp, mod (frecvente în comunicare) De cantitate ● Postpoziția Postpoziții (kadar, icin, gibi, gore) Conjuncțiile de coordonare Copulativă (ve, veya) ● Interjecția Interjecții din limbajul uzual (Ah!, Eh!, Aman!) IV. Sintaxa propoziției Subiectul Predicatul Complementul direct V. Tipuri de enunț Enunțul asertiv, enunțul interogativ, enunțul exclamativ, enunțul injonctiv Competențe specifice și forme de prezentare a conținuturilor Clasa a VII-a 1. 1
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
timpul viitor (formă afirmativă, negativă și interogativă) Diateza reflexivă Diateza pasivă Modul imperativ (formă afirmativă și negativă) ● Adverbul De loc, timp, mod (frecvente în comunicare) De cantitate ● Postpoziția Postpoziții (kadar, icin, gibi, gore) Conjuncțiile de coordonare Copulativă (ve, veya) ● Interjecția Interjecții din limbajul uzual (Ah!, Eh!, Aman!) IV. Sintaxa propoziției Subiectul Predicatul Complementul direct V. Tipuri de enunț Enunțul asertiv, enunțul interogativ, enunțul exclamativ, enunțul injonctiv Competențe specifice și forme de prezentare a conținuturilor Clasa a VII-a 1. 1.4
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
condițional-optativ ● Adverbul De loc, timp, mod (forme frecvente în comunicare) De cantitate De direcție ● Postpoziția Postpoziții (kadar, icin, gibi, gore) Postpozițiile care se construiesc cu cazul ablativ (-dan once, -dan sonra) Conjuncțiile de coordonare Copulativă (ve, veya) Subordonatoare (ki, bile) ● Interjecția Interjecții folosite în comunicarea uzuală (Ah!, Eh!, Aman!) Onomatopee (tak, șir, kut, gurul, miyav, hav) IV. Sintaxa propoziției Subiectul Predicatul Complement direct Complement adverbial Complement de direcție Conectori (indicatori temporali: ilk once, daha sonra, sonunda) V. Tipuri de enunț asertiv
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
Adverbul De loc, timp, mod (forme frecvente în comunicare) De cantitate De direcție ● Postpoziția Postpoziții (kadar, icin, gibi, gore) Postpozițiile care se construiesc cu cazul ablativ (-dan once, -dan sonra) Conjuncțiile de coordonare Copulativă (ve, veya) Subordonatoare (ki, bile) ● Interjecția Interjecții folosite în comunicarea uzuală (Ah!, Eh!, Aman!) Onomatopee (tak, șir, kut, gurul, miyav, hav) IV. Sintaxa propoziției Subiectul Predicatul Complement direct Complement adverbial Complement de direcție Conectori (indicatori temporali: ilk once, daha sonra, sonunda) V. Tipuri de enunț asertiv, negativ
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
De cantitate De direcție Interogativ Postpoziția Postpoziții frecvent utilizate (kadar, icin, gibi, gore) Postpozițiile care se construiesc cu cazul ablativ (-dan once, -dan sonra) Conjuncțiile de coordonare Conjuncții compuse (veyahut, yoksa, oyleyse, madem ki) Copulativă (ve, veya) Subordonatoare (ki, bile) ● Interjecția Interjecții din limbajul uzual (Ah!, Eh!, Aman!) Onomatopee (tak, șir, kut, gurul, miyav, hav) Interjecții compuse IV. Sintaxa propoziției și a frazei Subiectul Predicatul Complement direct Complement adverbial Complement postpozițional Complement de direcție Conectori (indicatori temporali și cauzali) V. Tipuri
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
cantitate De direcție Interogativ Postpoziția Postpoziții frecvent utilizate (kadar, icin, gibi, gore) Postpozițiile care se construiesc cu cazul ablativ (-dan once, -dan sonra) Conjuncțiile de coordonare Conjuncții compuse (veyahut, yoksa, oyleyse, madem ki) Copulativă (ve, veya) Subordonatoare (ki, bile) ● Interjecția Interjecții din limbajul uzual (Ah!, Eh!, Aman!) Onomatopee (tak, șir, kut, gurul, miyav, hav) Interjecții compuse IV. Sintaxa propoziției și a frazei Subiectul Predicatul Complement direct Complement adverbial Complement postpozițional Complement de direcție Conectori (indicatori temporali și cauzali) V. Tipuri de
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
se construiesc cu cazul ablativ (-dan once, -dan sonra) Conjuncțiile de coordonare Conjuncții compuse (veyahut, yoksa, oyleyse, madem ki) Copulativă (ve, veya) Subordonatoare (ki, bile) ● Interjecția Interjecții din limbajul uzual (Ah!, Eh!, Aman!) Onomatopee (tak, șir, kut, gurul, miyav, hav) Interjecții compuse IV. Sintaxa propoziției și a frazei Subiectul Predicatul Complement direct Complement adverbial Complement postpozițional Complement de direcție Conectori (indicatori temporali și cauzali) V. Tipuri de enunț Asertiv, negativ, interogativ, exclamativ, injonctiv Sugestii metodologice Planificările calendaristice elaborate pe baza programelor
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
nepredicative. Caracterul tranzitiv și intranzitiv al verbelor. Verbe auxiliare. Verbe copulative. Categorii gramaticale ale verbului. Funcțiile sintactice ale verbului. Variante verbale b. Părțile de vorbire neflexibile ● Adverbul și grupul adverbial. Tipuri de adverbe. Gradele de comparație ale adverbului. Funcții sintactice ● Interjecția și grupul interjecțional. Funcția sintactică a interjecției. ● Conectori sintactici și tipuri de relații. Prepoziția și grupul prepozițional. Conjuncția. Conjuncții subordonatoare. Conjuncții coordonatoare. B. Sintaxă ● Unitățile sintaxei. Raporturile sintactice. Mijloace de exprimare a raporturilor sintactice în propoziție sau frază ● Propoziția. Criterii
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
Verbe auxiliare. Verbe copulative. Categorii gramaticale ale verbului. Funcțiile sintactice ale verbului. Variante verbale b. Părțile de vorbire neflexibile ● Adverbul și grupul adverbial. Tipuri de adverbe. Gradele de comparație ale adverbului. Funcții sintactice ● Interjecția și grupul interjecțional. Funcția sintactică a interjecției. ● Conectori sintactici și tipuri de relații. Prepoziția și grupul prepozițional. Conjuncția. Conjuncții subordonatoare. Conjuncții coordonatoare. B. Sintaxă ● Unitățile sintaxei. Raporturile sintactice. Mijloace de exprimare a raporturilor sintactice în propoziție sau frază ● Propoziția. Criterii de clasificare. Felul propozițiilor. Topica și punctuația
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
vocabularului (formarea cuvintelor, împrumuturile). Diferențierea vocabularului după diferite criterii (fondul de bază al vocabularului, masa vocabularului, neologismele, arhaismele, sinonimele, antonimele, omonimele, cuvintele polisemantice etc.) C. Morfologia Părțile de vorbire: flexibile (substantive, adjective, pronume, numerale, verbe), neflexibile (adverbe, prepoziții, conjuncții, particule, interjecții). Categoriile gramaticale ale părților de vorbire (în conformitate cu programa școlară) D. Sintaxa Propoziția simplă și compusă. Părțile de propoziție. Fraza: coordonată, subordonată. Tipurile de propoziții în fraza coordonată și subordonată. Elementele de legătură. Topica și punctuația Cerințe: - recunoașterea categoriilor fenomenelor date
ORDIN nr. 4.924 din 29 august 2013 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2013-2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254750_a_256079]
-
stil în textul �� literar; figurile de stil, versificația; - categorii morfologice specifice părților de vorbire (conform programelor școlare pentru clasele a V-a - a VIII-a): părțile de vorbire flexibile (verbul, substantivul, articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) și neflexibile (adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția); relații și funcții sintactice; - elemente de sintaxă a propoziției și a frazei (probleme de acord; funcții sintactice; tipuri de propoziții principale și subordonatele indicate de programa școlară; propoziția regentă, elementul regent, cuvintele și construcțiile incidente; relații �� sintactice; topică și punctuație
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.431/2014 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2014-2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266206_a_267535]
-
apoi eliberarea bruscă a acestei presiuni. În fine există "articulații combinate". O parte din aceste consoane exotice se pot întîlni sporadic și în limba română, dar nu ca parte integrantă a setului de sunete ale limbii ci numai în anumite interjecții. La rîndul lor aceste grupe sînt divizate în continuare după modul și locul de articulare. Modul de articulare se referă la mecanismul de blocare și eliberare a fluxului de aer, astfel distingîndu-se consoane oclusive, fricative, africate, nazale, sonante și altele
Alfabetul Fonetic Internațional () [Corola-website/Science/299137_a_300466]
-
ca /ʃ/ și /p/ ca /k/, Oltenii folosesc foarte des perfectul simplu (rar folosit în celelalte regiuni), iar transilvănenii folosesc unele cuvinte de origine ungară sau germană cum ar fi 'musai' sau 'fain' și, de obicei, își încep propozițiile cu interjecția "no". În special în timpul regimului comunist, glumele politice erau foarte populare, deși erau ilegale. În România democratică, acest tip de glume încă sunt destul de populare, deși subiectele s-au schimbat: acum politicienii sunt văzuți ca niște corupți, zgârciți sau nebuni
Umor românesc () [Corola-website/Science/299221_a_300550]
-
limbi sardinienă si corsicană, precum și apartenența la "Romania africana", oferă multe caracteristici comune pentru ambele limbi, consolidată prin cea mai veche și importantă ocupație comună a Pisanilor si Aragonilor.Sunetul Cacuminal, împărțit între dialectul sarten și din cele mai multe sardiniene, sau interjecția(foarte frecventă) [a’jo]!, comună în ambele insule, sunt urme mai mult vechi (mai devreme, probabil , ocupația feniciană a celor două insule). Lingviștii E. Blasco Ferrer și Michel Morvan au găsit corespondențe frapante cu limba bască in regiunea din Barbagia
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]