4,210 matches
-
de a adopta o decizie. Întrebări de tipul: „Suntem toți de acord cu această ultimă variantă?”; - Cel care înregistrează notează ideile, sugestiile și deciziile grupului. 2) Rolurile de construcție și susținere a grupului (grupul reprezintă o unitate ce include relații interpersonale diverse, care trebuie construite și menținute pentru ca grupul să funcționeze eficient - astfel încât membrii grupului să fie simultan productivi și satisfăcuți de activitatea în grup; aceste roluri se focalizează pe tonul emoțional al desfășurării activității, iar în lipsa lor membrii grupului obosesc
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
factor ce provine din teoria echității). Privitor la fenomenul de coeziune, se cuvine amintit că, în opinia lui R.A. Schmuck și P.A. Schmuck, „investiția emoțională și angajarea profundă a elevilor/studenților în suportul grupului presupune soluționarea mai rapidă a problemelor interpersonale și oferă o bază colaborativă mai importantă pentru a reduce tensiunile” (Schmuck, Schmuck, 1992, p. 157). Autorii, citându-i pe Seashore și Stodgill, vorbesc despre curba în formă de „U” care arată că performanța grupurilor de lucru înalt coezive este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o perioadă de orientare, membrii grupului încercând să stabilească doar ce parametri are sarcina, cum trebuie ei să îi îndeplinească, de ce informații, de ce resurse au nevoie și ce resurse posedă; de asemenea, ei încearcă să descopere ce fel de comportamente interpersonale ar fi potrivite, existând tendința de raportare la lider sau la vreun membru din grup mai puternic pentru a căpăta îndrumări. O echipă poate trece prin această etapă în două situații: - când echipa este nouă/membrii se întâlnesc pentru prima
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de idei și de opinii este mult intensificat; apare o crescută disponibilitate de a asculta și de a accepta punctele de vedere ale celorlalți. În stadiul al patrulea, grupul a stabilit o structură flexibilă și funcțională de roluri interrelaționate; aspectele interpersonale în activitatea de grup sunt astfel integrate, încât acum grupul își poate canaliza energia și resursele pe sarcină. Apare nevoia membrilor de a fi împreună, iar dezvoltarea devine o prioritate. Nu ne putem opri să nu remarcăm în ceea ce privește acest model
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
PIPS (Phase of Integrated Problem Solving)" Fazele Rezolvării Integrate de Probleme (engl. PIPS - Phase of Integrated Problem Solving) reprezintă o variantă a Rezolvării Creative de Probleme (Morris și Sashkin, 1978, www. mycoted.com); ea se centrează pe acțiunile de factură interpersonală necesare pentru fiecare pas în parte: Vedem că etapa de construire a consensului se repetă, apare atât în momentul inițial (firesc, deoarece grupul se află în fața a ceva nou și trebuie să hotărască ce este de făcut), cât și în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nostru poate fi un subiect pentru un joc de rol). Este pozitiv, de asemenea, faptul că metoda jocului de rol aduce cu sine, pe lângă sporirea învățării, și dezvoltarea abilităților de relaționare, a nivelului la care individul evoluează în plan intrași interpersonal. Autorii menționați ne indică trei pași în jocul de rol: planificarea; repetiția și performarea; evaluarea. La nivelul planificării, se parcurg următoarele etape: se vor stabili obiectivele de învățare; se va identifica situația ori problema care va genera jocul de rol
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nu înțeles etc.); - responsabilitatea individuală și de grup - grupul trebuie să fie responsabil pentru atingerea propriilor scopuri, iar fiecare membru trebuie să fie responsabil în ceea ce privește contribuția sa în vederea atingerii de către grupul propriu a scopurilor respective; - dezvoltarea unor abilități de comunicare interpersonală și de grup (astfel, spre deosebire de învățarea prin competiție, învățarea prin cooperare presupune simultan implicarea într-o activitate de învățare și funcționarea în calitate de echipă - team-building); și - dezvoltarea unor procese de grup (grupul trebuie să decidă care acțiuni ale membrilor proprii sunt
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
creativă produce rezultate pozitive pentru participanți, rezultate definite de trei câmpuri de cercetare: (a) realizarea - controversa creativă producând raționamente de înaltă calitate, rezolvarea de probleme și luarea deciziilor, dezvoltarea creativității și implicarea, de profunzime, în rezolvarea sarcinilor etc.; (b) relațiile interpersonale - controversa creativă determină o interrelaționare mai exinsă și de calitate între cursanți; și (c) sănătatea psihologică - controversa creativă produce o stimă de sine crescută la participanți, competența socială și abilitatea de a controla stresul și confruntarea cu poziții adverse celei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Editura Victor, București. Doise, W.; Mugny, G. (1998), Psihologie socială și dezvoltare cognitivă, Editura Polirom, Iași. Dornan, J. (1999), Strategiile succesului, Editura Curtea Veche, București. Dragu, A. (1996), Structura personalității profesorului, Editura Didactică și Pedagogică, București Duck, S. (2000), Relațiile interpersonale: a gândi, a simți, a interacționa, Editura Polirom, Iași. Dumitru, I.Al. (2000), Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă, Editura de Vest, Timișoara. ERRs Eric Recent Resources (1993-1994), The use of case studies in preservice teacher education, Washington. Esler, W
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de ei; stabilirea echipelor să se facă pe bază de autonomie dirijată; arbitrajul să fie asigurat de colegi; sancțiunile să fie constituite din penalizări. Jocul, presupune un ansamblu de solicitări de natură cognitivă, afectivă, volitivă și motrică, ce stimulează relațiile interpersonale. În același timp participă la formarea li evoluția proceselor psihice, a personalității individului și constituie un stimul optim pentru adaptarea socială a acestuia. Așadar, jocul are o semnificație funcțională esențială și nu este un simplu amuzament. Jocul de mișcare sau
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Nu se pot folosi testele standardizate, iar examinarea se bazează pe metoda observării abilităților de atenție, dezvoltării motrice, cunoașterii părților corpului, recunoașterii formelor, culorilor, orientării spațiale, noțiunilor mare/mic, răspunsul la comenzi, număratul, folosirea creionului etc. Deoarece lipsa de relații interpersonale și evitarea contactului cu ceilalți constituie simptomele cele mai grave vor trebui făcute eforturi deosebite În această direcție. Ocupându-ne strict de confruntarea directă putem exersa acțiunea reciprocă dintre copil și profesor prin intermediul unor jocuri simple. În funcție de vârsta copilului, poate
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
succes. Efectul terapeutic al jocului poate fi surprinzător de puternic, iar valorificarea chiar și a unor resurse minime pot fi utilizate În procesul de socializare al copiilor. În relațiile lor, deși reduse și limitate datorate vocabularului sărac sau lipsei relațiilor interpersonale, ei vor stabili un echilibru activ participând la viața comunității. Progrese ale copiilor cu deficiențe asociate Înregistrate În cadrul activităților ludice: denumirea culorilor, imaginilor și obiectelor diverse; Înțelegerea și utilizarea corectă a unor cuvinte uzuale; manifestarea interesului pentru o activitate; menținerea
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
obținute În urma acțiunilor Întreprinse de echipa de caz: progres pe linia socializării, integrarea În colectivul clasei și al școlii; i-a Întărit mult Încrederea În sine, observându-se o Îmbunătățire semnificativă a capacității de exprimare a emoțiilor și a comunicării interpersonale; reușește să-și Înfrângă timiditatea, a căpătat treptat Încredere În capacitățile proprii; și-a Îmbunătățit exprimarea orală datorită prezenței permanente la ședințele de terapie logopedică și a solicitării permanente la ore; citește aproximativ bine, În ritmul propriu; transcrie și copie
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
constantă și foarte favorabilă, ea variază de la o societate la alta, furnizând semnificații diferite, În funcție de cultura și de valorile promovate În respectiva societate. În acest context, cu atât mai mult, copilul diferit de ceilalți se adaptează destul de greu la relațiile interpersonale, și de aceea părinții trebuie să intervină și să joace rolul de tampon, de mediator Între copil și persoanele străine. Din nefericire, uneori părinții pot dramatiza excesiv reacțiile inadecvate venite din partea unei persoane străine, identificând la aceasta o falsă rea
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
la diferiți membri ai familiei, fiind supus unor experiențe educative diferite, adesea contradictorii. Astfel, crescuți Într-un mediu inconstant, lipsit de confortul afectiv stabil, copii devin nesiguri și ușor de influențat, fără a-și pune În valoare propria personalitate. Relațiile interpersonale dintre membrii unei familii pot fi: relații de Înțelegere, dragoste, sprijin, implicare reciprocă și educare; relații de răsfăț și Îndeplinirea tuturor dorințelor; relații de dominare/dependență; pe de o parte, dominare, dirijare, control, inhibarea inițiativelor, iar, pe de altă parte
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
exercita În mod deplin drepturile lor de cetățeni, trebuie să fie ajutate de a participa cât mai mult posibil la viața civilă, asigurându-le ajutorul adecvat și luând măsurile necesare. Socializarea În familie Copilul diferit se adaptează greu la relațiile interpersonale, de aceea părinții trebuie să joace rolul de tampon, de mediator Între copil și persoanele străine. Uneori părinții pot dramatiza excesiv reacțiile inadecvate venite din partea unei persoane străine, identificând o falsă rea intenție Într-un gest oricât de neutru. În
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
unei persoane străine. Acest lucru se Întâmplă chiar dacă este susținut de familie. Părinții, În acest caz, joacă un rol de tampon sau de mediator Între două persoane. Această intervenție va permite depășirea jenei și tensiunilor ce pot apărea În cadrul relațiilor interpersonale. Părinții echilibrați vor putea ușor Îndeplini rolul de mediator. Într-o familie echilibrată, copilul cu deficiență are drepturi și obligații egale. Ei trebuie să aibă relații de reciprocitate și de egalitate cu frații săi. Dacă În familie se simte egal
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
de comportament să suporte mai ușor mustrările. Acolo unde școala se apropie de standardele unei adevărate comunități terapeutice, rezultatele se văd În achizițiile comportamentale ale elevilor. 2.2. Rolul de mediator al părinților Copilul diferit se adaptează greu la relațiile interpersonale, de aceea părinții trebuie să joace rolul de tampon, de mediator Între copil și persoanele străine. Datorită rolului de mediator, reacțiile părinților În fața copiilor cu tulburări de comportament pot să fie de supraprotecție, de acceptare, negare sau respingere. Aceste reacții
MODALITĂȚI DE SPRIJINIRE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena DRĂGAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2176]
-
poate fi utilizată atât ca modalitate de sensibilizare a copilului, cât și de formare și dezvoltare a abilităților de a face față diverselor situații de viață. Ea este eficientă mai ales În cazul copiilor cu dificultăți În stabilirea unor relații interpersonale datorită stărilor de teamă care-i Împiedică să se exprime liber sau să-și manifeste sentimentele de afecțiune. Tehnica asertivă este recomandată și În cazul elevilor care manifestă tendința de a-i lăsa pe alții să-i manipuleze sau să
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
Persoana celuilalt. 19. Dublul persoanei și cuplul. 20. Tipurile de personalitate În psihologia morală. 21. Modelele psihobiografice și semnificația lor morală. 22. Persoana și Cetatea. 23. Forța sufletească (Voința și putereaă. 24. Acțiunea psihologică. 25. Dificultăți și ajutor. 26. Relațiile interpersonale și conflictele umane. 27. Psihologia prejudiciului și reparația morală (Pedeapsa și recompensaă. 28. Psihologia regretului. 29. Căderea ființei umane (Patologia psiho-moralăă. 30. Restaurarea ființei morale (Psihoterapia moralăă. 31. Împlinire și eșec. 32. Încheierea existenței. 33. Semnificația destinului. 34. Judecata de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
altă psihologie. Ea este, În primul rând, o psihologie a Eului, mai exact a interiorității acestuia, a conștiinței de sine, În care alături de mine sunt cuprinși, ca prezență, și ceilalți. Ea este o psihologie a Întâlnirii sau a interiorității reciproce interpersonale, o psihologie a intimității, ceea ce este mult mai mult și poate chiar altceva decât simpla comunicare. Psihologia morală este o apropiere de la suflet la suflet, o punere Împreună a două sau mai multe persoane. Este un tip particular de „psihologie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
are un caracter specific, Însă extrem de nuanțat și complex. Vom Încerca, În continuare, să expunem sintetic, principalele obiecte ale acestei discipline. Trebuie Însă făcută precizarea că avem, În primul rând, de-a face cu stări subiective care intervin În relațiile interpersonale și care stau sub semnul valorilor morale, ele fiind reprezentate prin sentimente sau experiențe afective și morale, cu un pronunțat caracter subiectiv și pe care le resimțim În cadrul Întâlnirii interumane ca atitudini psiho-morale din care se vor concretiza acțiunile și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sunt dispoziții morale ale persoanei, dar ele au la bază structuri psihice de factura celor mai sus discutate. Ele sunt dispoziții morale care construiesc atitudini ale persoanei, ca „modalitate de a se prezenta” În lume, dar, mai ales, În relațiile interpersonale cu alții. Sinceritatea este deschidere, franchețe, siguranță, lipsa falsității. Este forma pozitivă de caracter a unei persoane, În care poți avea Încredere, pe care te poți baza. Ipocrizia este falsitatea, care dă nesiguranță, lipsă de franchețe, neîncredere. Ea este o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
calomnia, ipocrizia și lingușirea. Le vom analiza În continuare. Minciuna este falsificarea adevărului unei situații de teama acesteia. În spatele minciunii stă un complex de culpabilitate și frica de pedeapsă legată de acesta. Minciuna este expresia nesiguranței, a nesincerității În relațiile interpersonale, dar și incapacitatea de a avea relații sufletești și morale pozitive, de deschidere și apropiere sinceră, de dăruire reciprocă. În sensul acesta, minciuna este corelată moral cu furtul. Calomnia este atitudinea care constă În deteriorarea imaginii unei persoane, a reputației
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și imaturi din punct de vedere moral. Ipocrizia este o formă de manifestare psiho-morală Înrudită cu minciuna, dar cu nuanțe și de o amploare mai mare decât aceasta. Ea implică un anumit tip special de relație, de comunicare și apropiere interpersonală. Prin ipocrizie, individul caută să acapareze atenția, favorurile, să obțină protecția unei alte persoane, considerată superioară, puternică, dar, mai ales, să anuleze pericolul. Este, ca și minciuna, o atitudine falsă În relațiile interpersonale. În ambele situații sunt urmărite avantaje, legate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]