953 matches
-
instrumente de politică regională de care dispune Uniunea; (b) evaluarea impactului politicilor Uniunii asupra coeziunii economice și sociale; ( c) coordonarea instrumentelor structurale ale Uniunii; d) cooperarea cu regiunile cele mai îndepărtate și cu insulele Statelor Membre, precum și cooperarea transfrontalieră și interregională; (e) relația cu Comitetul Regiunilor, cu organizațiile de cooperare interregională și cu autoritățile locale și regionale. XIII. Agricultura si dezvoltare rurala AGRI374 Comisie responsabilă de: 1. funcționarea și dezvoltarea Politicii Agricole Comune; 2. dezvoltarea rurală, inclusiv activitățile instrumentelor financiare relevante
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
impactului politicilor Uniunii asupra coeziunii economice și sociale; ( c) coordonarea instrumentelor structurale ale Uniunii; d) cooperarea cu regiunile cele mai îndepărtate și cu insulele Statelor Membre, precum și cooperarea transfrontalieră și interregională; (e) relația cu Comitetul Regiunilor, cu organizațiile de cooperare interregională și cu autoritățile locale și regionale. XIII. Agricultura si dezvoltare rurala AGRI374 Comisie responsabilă de: 1. funcționarea și dezvoltarea Politicii Agricole Comune; 2. dezvoltarea rurală, inclusiv activitățile instrumentelor financiare relevante; 3. legislația referitoare la: (a) aspectele legate de sănătatea animalelor
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și externe ale Uniunii Europene (pentru România, există programe de cooperare transfrontalieră cu Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Bazinul Mării Negre); Programe de cooperare teritorială transnațională - au în vedere dezvoltarea economică teritorială integrată în diferite domenii de activitate; Programe de cooperare teritorială interregională - au în vedere, în general, cooperarea dintre autoritățile publice pe baza transferului de know-how și „bune practici” dintre diferitele regiuni ale Uniunii Europene. În afara acestor programe, ce reprezintă transpunerea în practică la nivel național a fondurilor europene descrise anterior, la
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
economică, sectoarele emergente, sectorul turistic durabil etc.; formarea profesională pentru a sprijini și susține unitățile economice, în special IMM-urile; sprijinirea noilor companii prin dezvoltarea parteneriatului între noile companii și companiile considerate la nivel național sau transnațional; sprijinirea activităților inovatoare, interregionale și transnaționale, în vederea promovării culturii antreprenoriale; -creșterea productivității muncii în cadrul întreprinderilor românești (POSCCE); respectarea principiilor dezvoltării durabile și reducerea decalajelor față de Uniunea Europeană; consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv; stimularea cooperării între instituțiile de cercetare-dezvoltare și inovare și unitățile economice
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
explică: * păstrarea, în pronunție și în scriere, a lui -u final în cuvinte de tipul: salariu, serviciu, onorariu etc.; * păstrarea consoanei duble în cuvintele derivate cu prefixe care se termină cu o consoană identică celei de la începutul radicalului înnorat, interregn, interregional, transsiberian etc. (vs. eliminarea consoanei duble din cuvintele împrumutate: rarisim < rarissim, casă < cassa); * adaptarea prefixelor desși răsla tipul sunetului cu care începe radicalul: se păstrează desși răsînaintea consoanelor surde (desperechea, răscroi etc.), dar se trece la dezși răzînaintea consoanelor sonore
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de tranziție pe trei nivele: național, regional și local. La nivel național se plasează schimbările ce țin de decizii politice la nivel de stat (decolectivizare, descentralizare fiscală, reforma întreprinderilor, reforma legală, etc). La nivel regional, se face referire la disparitățile interregionale. Iar la nivel local se plasează schimbările în normele și practicile comunitare, transformarea structurii rețelelor sociale, relațiile informale. Problemele României în tranziția spre postcomunism, ca de altfel ale tuturor celorlalte țări aflate pe aceeași cale, au fost (Schöpflin, 1993): reforma
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
4.6. Repartiția demografică a EPCI în 2004 / 119 4.7. Divizarea EPCI în funcție de statutul lor legal / 119 4.8. Procentul populației unei regiuni care locuiește într-o pays deja existentă sau în curs de devenire / 124 4.9. Pays interregionale / 125 5.1. Responsabilitățile departamentului / 135 5.2. Responsabilitățile regiunii / 148 5.3. Evoluția sumei capitalului contractat pentru CPER (miliarde de euro) (excluzând DOM) / 152 5.4. Evoluția cotei parte a statului și a regiunii în finanțarea CPER (excluzând DOM
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în crearea acestora. 4. Ultima grupă este reprezentată de Île-de-France și de regiunile transoceanice care au fost absente din mișcarea pays. Chiar dacă vom reveni la problema regională într-un capitol ulterior, merită să amintim aici că mai există 15 pays interregionale, din care 13 au fost recunoscute iar două sunt încă în pregătire (în 2005) după cum arată tabelul 4.9. Tabel 4.9. Pays interregionale (2005) Pays Regiuni Statut Drouais Centru/Normandia de Sus în pregătire Haut Cantal Dordogne Auvergne/Limousin
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
la problema regională într-un capitol ulterior, merită să amintim aici că mai există 15 pays interregionale, din care 13 au fost recunoscute iar două sunt încă în pregătire (în 2005) după cum arată tabelul 4.9. Tabel 4.9. Pays interregionale (2005) Pays Regiuni Statut Drouais Centru/Normandia de Sus în pregătire Haut Cantal Dordogne Auvergne/Limousin recunoscută Ternois Picardia/Nord-Pas-de-Calais recunoscută Vimeu-Bresle Normandia de Sus/Pays de la Loire în pregătire Autre Provence Ron-Alpi/PACA recunoscută Alençon Normandia de Jos/Pays
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și a partidelor politice la anumite momente în timp. Însă, nu relevă opinia publică în totalitate și este necesar să ne referim și la alte surse, precum sondajele sociologice. Foarte folositoare în acest sens sunt sondajele permanente realizate de Observatorul Interregional Politic (Observatoire Interrégional Politique OIP), cu sediul la Sciences Po, Paris, în colaborare cu marea majoritate a regiunilor franceze 57. Aceste sondaje relevă un paradox interesant în legătură cu percepția publicului față de regiuni ca nivel de guvernare teritorială. Pe de o parte
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de legea din 1995 privind dezvoltarea teritorială și este conceput pentru a completa FNPTP. Fondurile regionale * Fondul de cercetare a inegalităților regionale (Le Fonds de correction des déséquilibres régionaux). Acesta a fost creat în 1992 pentru a preveni exacerbarea inegalităților interregionale. Provine din chitanțele fiscale ale acelor regiuni al căror potențial fiscal este mai mare decât media națională a tuturor regiunilor. În 2000, trei regiuni au fost în această situație: Île-de-France (regiunea pariziană cea mai vastă), Ron-Alpi și Alsacia. * Fondul pentru
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
E.2.4. Impactul proiectului asupra ocupării forței de muncă (a) A se furniza o indicație a numărului de locuri de muncă ce vor fi create (exprimate în echivalenți normă întreagă - ENI) ┌────────────────────────────────┬─────────────┬───────────────────────────┐ │ │Număr (ENI) A se explică motivele: ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ (c) Impact interregional asupra ocupării forței de muncă Care este impactul scontat al proiectului asupra ocupării forței de muncă în alte regiuni ale Comunității? ┌─────────────────────────────────┐ │ Impact │ │ pozitiv/neutru/negativ │ └─────────────────────────────────┘ Detalii: E.2.5. A se indică principalele beneficii și costuri care nu pot fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202534_a_203863]
-
problemă. Regiunile de dezvoltare, deși nu sunt unități administrativ-teritoriale distincte de actualele comune, orașe și județe, ele sunt create de consiliile județene (nu de stat) cu acordul consiliilor locale interesate și au drept scop diminuarea dezechilibrelor regionale existente, dezvoltarea cooperării interregionale, interne și internaționale, în vederea pregătirii cadrului instituțional de integrare în structurile Uniunii Europene. Prin atribuțiile conferite de lege structurilor teritoriale instituționalizate consilii pentru dezvoltarea regională precum și celor naționale Consiliul Național pentru Dezvoltare Regională, Agenția Națională pentru Dezvoltare Regională și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Dar ce ți-a venit? se poate mira celălalt ego, interogativul prin excelență, stînd pitit în cine știe ce ventricul subversiv. Simplu: umblînd prin hîrțoagele uitate sub scheletul șevaletului, dau de ziar și descopăr, pe o, oho! juma' de pagină, textul numit Interregionala ieșeană 1962. Și semnat de... de nici mai mult, nici mai puțin, de Ion Frunzetti. Vă dați seama: redescoperirea unui text de Frunzetti, hiperinteligentul care a stat în preajma unor Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Acterienilor, cel care, în anii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trei perspective se prezintă astfel: în privința conceptualizării fenomenului, hiperglobaliștii consideră globalizarea o reorganizare fundamentală a cadrului de desfășurare a activităților umane, scepticii iau în considerare doar o internaționalizare și o regionalizare, în vreme ce transformaționaliștii se referă la o rearanjare a relațiilor interregionale; motorul intern al globalizării este identificat în capitalism și tehnologie (hiperglobaliștii), în acțiunile și politicile statelor și în piețe (scepticii) sau în caracteristici ale modernității (transformaționaliștii); ineditul fenomenului contemporan, proclamat de hiperglobaliști, este contestat de sceptici, în vreme ce transformaționaliștii apreciază ca
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
regionale cum ar fi Uniunea Europeană. Comerțul În rețea este prea rapid, prea dens și la o scară mult prea globală pentru a fi constrâns de granițele naționale. Statele-națiune sunt prea limitate din punct de vedere geografic pentru a supraveghea comerțul interregional și global și a armoniza riscurile sociale și ecologice crescute care acompaniază o lume globalizată. Fiecare țară trebuie să facă față presiunilor cauzate de o lume din ce În ce mai corelată și interdependentă. Societatea europeană este cea care pare să fie În fruntea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
of Tomorrow”, Housing Policy Debate, vol. 14, Fannie Mae Foundation, 2003. 15. MacPherson, Crawford, Democratic Theory: Essays in Retrieval, Oxford University Press, Cambridge, 1973, p. 139. 16. Ibidem. 17. Ibidem, p. 140. Capitolul 9. „Statele Unite” ale Europei 1. „Cross-Border and Interregional Cooperation: Four Motors for Europe”, Interreg.www.baden-wuerttemberg.de 2. Byatt, A.S., „What Is a European?”, The New York Times Magazine, 31 octobrie 2002. 3. Sciolino, Elaine, „Visions of a Union: Europe Gropes for an Identity”, The New York Times, 15 december 2002. 4. „Treaty of
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sau alta, pentru care a fost folosită paradigma exceptării de la regulă, entitățile insulare în cauză încadrându-se normelor celorlalte criterii luate în calcul. Criteriul discontinuității relative a elementelor spațiului politico-geografic este responsabil în cea mai mare măsură de stabilirea limitelor interregionale de-a lungul uneia sau alteia din frontiere sau mai exact a includerii unor anumite state într-o unitate teritorială sau alta, pe baza ecarturilor spațiale ale componentelor cadrului politico geografic. Astfel, în virtutea acestui criteriu au fost fundamentate limitele dintre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
autorii evidențiază și o seamă de contraste, ca: greve, inerție socioeconomică, instabilitate familială și mineriade În Valea Jiului, față de inițiative private, reconversie ocupațională rurală, emigrație și stabilitate familială În Făgăraș. D. Kideckel și colegii săi constată astfel o ,,variabilitate intra și interregională” În România, fapt esențial În considerarea unor ,,programe distincte de investiții regionale”. Analiza etnografică in situ afirmă așadar un rol ,,angajat”, practic al antropologiei, ca, de pildă, În recomandarea privind aplicarea legislației muncii pentru limitarea muncii ,,la negru” În Făgăraș
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la educație În Regiunea transnistreană a Republicii Moldova și atitudinea comunității internaționale 2 89-105 Bădescu, Ilie Dezvoltare și subdezvoltare. Contribuții la critica sociologiei tranziției 3 108-127 Băjenaru, Cristina Rolul administrației publice locale În furnizarea bunăstării sociale 2 141-153 Bălaș, Dana Diferențe interregionale pe dimensiunea parohialism/naționalism la studenții români 4 225-242 Bulzan, Carmen Schimbarea socială În colectivitățile rurale și efectele ei asupra mentalităților (o analiză de sociologie regională) 4 154-167 Chelcea, Septimiu (interviu) Ioan Mărginean la Împlinirea vârstei de 60 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și a relației ambivalente dintre acesta și democrație în special. Chiar dacă în cuprinsul acestui volum ne-am concentrat asupra populismului contemporan, studiile ulterioare pot oferi perspective noi prin elaborarea unor comparații intertemporale, cu caracter intraregional (în America Latină, de exemplu) sau interregional (de exemplu, între America de Sud și America de Nord). Din punct de vedere istoric, ar fi interesant de analizat dacă forțele populiste, cum a fost cazul peronismului în Argentina și/sau cel al Partidului Populist din Statele Unite, au generat episoade de schimbări la
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Mai mult, ar fi interesant de revăzut literatura referitoare la "procesul de tranziție", pentru a studia impactul populismului asupra celor trei etape ale democratizării: liberalizarea, tranziția și consolidarea (de exemplu, Mudde și Rovira Kaltwasser, 2010). Dacă ne referim la comparațiile interregionale contemporane, cercetările viitoare s-ar putea opri asupra diferitelor tipuri sau sub-categorii de populism sau ar putea să le compare efectiv. Avem în vedere în special populismul cu caracter mai incluziv din America Latină și populismul mai exclusivist din Europa (Mudde
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Regatului Unit, ar fi mai protejate împotriva populiștilor. După cum reiese și din aceste exemple, când vine vorba despre studierea factorilor care împiedică (re)apariția populismului, au fost avansate multe argumente, iar cele mai multe dintre ele pot fi evaluate pe baza analizelor interregionale și intertemporale. Bibliografie Abts, K. and S. Rummens, (2007), "Populism versus Democracy", în Political Studies 55(2): 405-24. Academy of Sciences of the Czech Republic Institute of Sociology, (1990), Economic Expectations and Attitudes Survey I-XI [Computer file]. Ackerman, J.
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
civiliza, de a franțuzi (mai ales prin nume) bucate altminteri destul de fruste pentru papilele gustative occidentale. Uneori acest efort naște preparate culinare cu denumiri amuzante, cum ar fi „epure de Sighișoara à la Bucureșteanca“ (nu vom condamna intenția de fuziune interregională, care ar trebui chiar stimulată, dar pomenirea dublei proveniențe, una a produsului și cealaltă a tehnologiei, e hilară). Nostime mai sunt „musacaua à la Moldova“ (nimeni nu afirmă că nu se face musaca bună și în Moldova, dar e la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
exploatare În timpul fazei de exploatare │ │ ───────────────────────────────────────┴───────────┴────────────────── (b) Locuri de muncă salvate A se estima numărul de locuri de muncă (echivalenți normă întreagă) care s-ar pierde în cazul în care investiția nu s-ar realiza: A se explica motivele: ┌────────────────────────────────────────────────────────────────┐ └────────────────────────────────────────────────────────────────┘ (c) Impact interregional asupra ocupării forței de muncă Care este impactul scontat al proiectului asupra ocupării forței de muncă în alte regiuni ale Comunității? ┌────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Impact pozitiv/neutru/negativ │ └────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Detalii: E.2.5. A se indica principalele beneficii și costuri care nu pot fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203247_a_204576]