1,000 matches
-
întrebări pe toți osîndiții de astăzi ai toreadorului Nietzsche ("Ce credeați voi? Că doamna Bovary sîne eu? Voi sînteți doamna Bovary, nemernicilor!") Dumnezeu e mort! Cu acest tip de replică, pusă în ramă și trecută prin cele șapte Troie ale intertextualității, autorul îmi pare a fixa sfera de interes a teatrului său în zona voinței de comunicare interspirituală (nootropică). Pentru domnia-sa, după cum se pronunță în falsul tratat ("Un spectator de școală nouă"): "teatrul este arta care se parodiază pe sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
că intenționează. Oricum, am să sugerez autorilor Lexiconului teatrului românesc să consemneze în dreptul numelui HORIA GÂRBEA: comedian... Spectacolul schițelor dramatice din Doamna Bovary sînt ceilalți și Mephisto este rezultatul unui procedeu ale cărui funcții și consecințe sînt duse la extrem: intertextualitatea. Dacă pînă acum, în teatru, ea se recunoștea prin alunecări textuale numai în planul limbajului antrenat sau de care se lăsau antrenate personajele, la Horia Gârbea memoria culturală a autorului permite chiar personajelor consacrate de literaturi (mai) vechi să intre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
nu întotdeauna edenică, niciodată infernală (așa cum și-o reprezintă, probabil, valahul), în care, însă, ele își găsesc un teren comun și comunică, refac istoria lumilor literare din cioburi și prin schimb de experiență, deapănă amintiri împreună. Pentru regie și scenografie, intertextualitatea este un procedeu recurent în teatrul românesc. Pe scenă, intertextualitatea dramaturgică, de tipul celei cultivate de Horia Gârbea, bănuiesc că ar limita contrastele de neevitat ale montării la exigențele unui desen în contururi realiste, aspirînd la unitatea semnificativă a relațiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
valahul), în care, însă, ele își găsesc un teren comun și comunică, refac istoria lumilor literare din cioburi și prin schimb de experiență, deapănă amintiri împreună. Pentru regie și scenografie, intertextualitatea este un procedeu recurent în teatrul românesc. Pe scenă, intertextualitatea dramaturgică, de tipul celei cultivate de Horia Gârbea, bănuiesc că ar limita contrastele de neevitat ale montării la exigențele unui desen în contururi realiste, aspirînd la unitatea semnificativă a relațiilor. Cît despre parodie, Stăpînul tăcerii din volumul Doamna Bovary... este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
dar și emfaza hipertextuală a dramaticului". Celelalte două texte din volum Decembrie, în direct și Cafeaua domnului Ministru (sau Rigor Mortis) continuă linia de forță paralelă a teatrului lui Horia Gârbea, în care fără a oculta satisfacția de substituire a intertextualității accentul cade pe reinventarea tragicomică a politicului. Efectele se dozează diferit în funcție de registrul ales, respectiv de constituirea mecanismului absurd în Decembrie... și plierea pe structura comediei bufe, chiar bulevardiere în sensul înalt al termenului, în Cafeaua... Fără a fi eboșe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
copilăriei - numărătoare infantile, stâlciri școlărești ale poeziilor celebre, "oracole" stupide -, așa cum apare ea, de pildă, în "Antologia inocenței" a lui Iordan Chimet, de la "poemele" nebunilor descoperiți de suprarealiști, de la umorul negru al bancurilor sinistre, dar și dintr-o tradiție a intertextualității în poezia românească mai recentă, pe filieră optzecistă (Florin Iaru, Ion Stratan). Urmîndu-i pe aceștia din urmă și, prin ei, pe Brumaru, Dimov sau Foarță, tânărul poet este un rimator prin excelență, opus tradiției prozaice și biografiste a celor mai mulți poeți
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de azi sânt sensibili la acest gen de declicuri și conexiuni sofisticate (și, practic, toată literatura adevărată, indiferent de orientare, chiar și cea mai realistă în aparență, este așa). Mă-ntreb câți au cultura necesară ca să surprindă aluziile, trimiterile și intertextualitatea oricărei bucăți de literatură bună. Pentru că Nabokov, orice s-ar spune, e încă accesibil față de nebunia supraetajată a unui Pynchon și-a multor alți autori de azi. Nu-i vorba numai de cultura literară, ci și de cea științifică, filozofică
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
contemporan, în maniera în care trimite direct la cartea lui Dan Lungu, Sînt o babă comunistă, și-i trezește deja curiozitatea. Această cheie de lectură, titlul, are un dublu rol în acest caz: pe de o parte, anunță relația de intertextualitate care se va stabili între textul lui Jorj-Ioan Georgescu și cel al lui Dan Lungu, iar pe de altă parte, fixează personajul principal al celor trei piese: mosul burghezo-moșier, care rămâne neschimbat în ceea ce privește limbajul, atitudinea și mentalitatea. Cele trei piese
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
de ordonator, în favoarea viziunilor subiective și fragmentare. Urmărind raportul dintre timpul diegetic și timpul discursului, Jaap Lintvelt distinge între cronologia lineară, specifică romanului tradițional, cronologie simultană și acronie, simptomatice pentru romanul modern. La nivelul textului, se remarcă prezența masivă a intertextualității. Includerea în roman a documentelor, opțiunea pentru scrisoare și jurnal, concretizată în inserții narative sau colaje, evoluează spre metatextualitate și hipertextualitate, atestând un nou profil al textului literar. Conform lui G. Genette, metatextualitatea este relația de comentariu care leagă un
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
aflată în proces de reacreditare academică pentru anul în curs, ANADISS ocupă deja un loc recunoscut în seria publicațiilor de profil, tematica abordată în paginile ei mergând de la problematica largă a analizei discursului (AD), la domenii speciale precum limbajul media, intertextualitatea, discursul politic sau comunicarea didactică. Pe parcursul celor șase ani de apariție neîntreruptă, revista ANADISS l-a avut ca director pe regretatul profesor Vasile Dospinescu, somitate în sfera științelor limbajului, sufletul și mintea care au coordonat echipa de redacție, făcând posibilă
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
trădează o anumită intenție, o interpretare auctorială sau editorială a căror forță și valoare orientează lectura. Trebuie de menționat că paratextul îți construiește sensul doar în raport cu textul, el fiind, conform lui Gerard Genette, o formă de relații transtextuale caracterizate prin: - intertextualitatea sau prezența unui text în alt text (interviurile, citatele - „Televiziunea română este ca o adolescentă”, „Părerea unui redactor șef”); - hipertextualitate sau relația dintre mai multe texte („Confesiunile unor jurnaliști”, „Publicul are cuvânt”); - arhitextualitate sau apartenența generică a unui text (textul
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
trimiterile mai mult sau mai puțin explicite la mitul Medeei asigură însă chiar suportul piesei care își lămurește sensurile prin raportare la tragedia lui Euripide. Cum s-a văzut, Dumitru Radu Popescu nu lasă pe seama spectatorului să descopere relația de intertextualitate a lucrării sale cu opera elină. O mărturisește în prefață, dar și - aluziv - în textul piesei. Pe de altă parte, se folosește de un procedeu de limbaj sugestiv : atribuie unora dintre personaje, lui Marian în primul rând, un fel de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
numit pe străinul care i-a vizitat „musafirul“ sau „celălalt“. Locomotiva Noimann, cel de-al treilea roman din ciclul Tălpi, se dovedește astfel a fi o carte bine elaborată, un roman poetic și, nu În ultimul rând, un roman al intertextualității, ceea ce scoate În evidență faptul că Nichita Danilov nu este numai poet, ci și un foarte bun romancier. Nichita Danilov, Locomotiva Noimann, colecția „Fiction Ltd“, Editura Polirom, 2008, 29.95 lei TREI R|SPUNSURI DE LA NICHITA DANILOV Locomotiva Noimann este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
estetic precum cele ale unui Proust de mai târziu, acțiunea propriu-zisă este redusă la minimum, însă faptele sunt redimensionate din perspectivă psihologic-afectivă, într-o manieră ce anticipează, la un nivel primar, romanele lui Joyce. Mai mult decât atât, dincolo de fenomenul intertextualității cultivate (proze și poeme din epoci literare diverse intră în dialog fertil), un fapt inovator trebuie consemnat la nivelul discursului: personajul central, prințul Genji, moare cu mult înainte de final, astfel că ultimul sfert al cărții este dedicat aventurilor galante ale
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Nevoia studierii existenței unui limbaj filmic reprezintă o necesitate a unui demers practic. într-o perioadă în care teoria textului comportă o adevarată expansiune, ecranizarea care este una dintre cele mai frapante laturi ale intertextualității pare a fi ocolita de cercetători din motive greu de înțeles. Dacă prin text înțelegem o informație într-un mod determinat o teorie a ecranizării devine indispensabilă în cercetarea limbajului filmic că sistem semiotic. Predarea unui curs opțional la clasa
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
Fantezist inconturnabil, poet și prozator de mare rafinament stilistic, Nichita Danilov este, la nivelul prozei, un povestitor de factură clasică (modele cele mai la îndemînă sînt Creangă, dar și povestitorii ruși) ale cărui relatări mustesc însă de simboluri, înțelesuri parabolice, intertextualitate și aluzii livrești. Oricum, nimic din scrisul său de pînă acum nu îl recomandă ca pe un posibil autor de literatură science fiction. Mașa și extraterestrul este un roman tipic pentru proza lui Nichita Danilov. El este redactat în două
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
cantitate de informații venită din studiile făcute asupra accesului la Internet și cele de trafic, dar tot ce face este să descrie, corect, uneori reușind să fie amuzant-ironică până la enervare (aproape toate titlurile de capitole și subcapitole sunt parafraze și intertextualități, de exemplu: Cititori din toate țările, uniți-vă! sau Cine râde la urnă râde mai bineă, o situație. Când se trece la partea normativă sau predictivă, banalitățile sunt la ordinea zilei: practicienii de relații publice trebuie să integreze blogul în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
așa cum n-o avem nici În materie de roman realist sau naturalist, noi fiind În esență parodiști ai unor genuri pe care, cu puține excepții, n-am știut să le cream. Am fost Întotdeauna mai talentați În a face metaliteratură, intertextualitate, post-roman, post-nuvelă, considerând că a te Înscrie Într-un gen limpede este, din start, un soi de demodare, de cădere În ridicol, de spirit comercial sau, În cel mai bun caz, de naivitate. De aceea, autorul recunoaște, fără complexe, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
gangsterul”. America pe care o descoperă Tintin este America lui Scarface și a traficului de alcool. Este America ce exaltă în infractorul fără teamă curajul de a duce o viață în afara legii. Arta lui Hergé este întemeiată pe o subtilă intertextualitate : narațiunile sale extrag din cultura populară, fie ea scrisă sau vizuală, obiectele familiare cititorului, plasându-le în contextul aventurii. „Angajarea” ideologică și imagologică a textelor lui Hergé își atinge punctul cel mai înalt în parcursul chinez și cel central-european al
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Pratt în jurul peisajelor, legendelor, erotismului și aromelor. Peregrinările acestui marinar fără flotă și pirat visător se suprapun peste harta ce recompune însăși identitatea tradiției cu care dialoghează scriitorul. De esența acestei postmoder nități latine a lui Pratt este apelul la intertextualitate ; de la versuri la fotografii și mituri, toate sunt prinse în acest athanor în care proza grafică prepară un extract puternic asemenea opiului. Femeile lui Corto Maltese se hrănesc, toate, din această magmă carnivoră și onirică. Seducă toare și doar aparent
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
grande illusion a lui Renoir. Moartea dezertorului este umanizată de această lentă scufundare în apele mâloase și otrăvite ale lagunei. Este o moarte sinestezică, ce evocă decorurile stilizate ale deca den tismului european. Têtes et champignons acordă visului patina de intertextualitate rafinată pe care Pratt o cultivă borgesian. Amnezicul Corto (o amnezie din care se naște și dragostea pentru Soledad Löckhaart) este prins în plasa de vrajă și de iluzii a doi magicieni, anticarul Levi Colombia și profesorul Steiner. Uniți de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
crepusculul militar țarist, Corto este un martor privilegiat, ce împarte perspectiva asupra universului în destrămare cu unul dintre autorii ce marchează imaginarul lui Pratt. Jack London este corespondentul de război ce descoperă, odată cu Corto, alchimia marțială a codului samurailor japonezi. Intertextualitatea lui Pratt extrage din documentabilul istoric grăuntele în jurul căruia se cristalizează ficțiunea. Temerar și inocent, sedus de himera acțiunii în aceeași manieră în care și Malraux va fi atras de revoluție și de rezistență, Jack London asistă la ridicarea unui
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
subtilitate narativă a textului lui Borges. În Buenos Aires, ca și în larga câmpie bântuită de gauchos, Pratt redescoperă ethosul începuturilor sălbatice și romantice ce amintește de roma nele de duzină, citite de adolescent. Spațiul argentinian este impregnat de aceeași obsedantă intertextualitate ce le acordă lui Corto Maltese și lui Pratt un loc în biblioteca babel. Trecutul lui Corto Maltese se întoarce spre a-l bântui. Revenit în Argentina spre a descoperi urmele ce duc la o prostituata dispărută și la fiica
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Maltese. Arta poetică a lui Pratt, care își atinge gradul suprem de rafinament în ciclul lui Corto Maltese, vibrează în această sagă a deșertului și războiului, cronică melancolică și sângeroasă a crepusculului imperiului italian din Africa. De la practica postmodernă a intertextualității până la articularea acelui timbru unic în care se întâlnesc cinismul și deschiderea către eroismul lipsit de speranță, ciclul Scorpionilor are în comun cu romanele grafice ale lui Corto Maltese nu doar obsesia africană, ci și tentația de a explora condiția
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
peisaj al Cornului Africii care îl obsedează pe Pratt. Pietro și Luca Bronzi, Luciana și Tristan Melrose sunt prinși, cu toții, în acest mecanism al războiului mon dial. Pratt stăpânește arta de a transforma cadrul melodra matic în pretextul artei autentice. Intertextualitatea înseamnă, în cazul său, vocația de a prelua din repertoriul genurilor „minore” ingredientele narațiunilor sale. Textul lui Pratt explorează acel interval cronologic care ar putea fi, în termeni camilpetrescieni, cel al ultimei nopți de dragoste și al întâii nopți de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]