1,472 matches
-
că cercetările în acest domeniu au arătat că dezvăluirea sinelui este văzut ca un indicator pozitiv al sănătății mentale. Aceasta implică încrederea în alții și autoacceptarea personalității proprii, reduce nevoia unei atitudini defensive cât și potențialul de stânjeneală în relațiile interumane. De asemenea, arată autoîncrederea și, adesea, poate stimula reciprocitatea în manifestarea acestui proces. Prin faptul că dezvăluim ceva despre noi, încurajăm pe alții să dezvăluie ceva despre ei înșiși. În acest mod vom reuși să știm mai bine cine suntem
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
eficientă atunci când dăm informații despre noi și solicităm feedback de la alții. Tocmai pentru acest lucru, trebuie menținut echilibrul în relația de schimb caracteristică procesului de comunicare. O ultimă problemă pe care o abordăm referitoare la abilitățile sociale care fluidizează comunicarea interumană este cea a percepției celorlalți oameni. Această abilitate o folosim în viața de zi cu zi; noi facem continuu judecăți despre alți oameni. Se cuvine să fim atenți cum anume le realizăm. Sunt trei faze esențiale ale percepției persoanei, care
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
mod obișnuit îi numim bariere. "Filtre" pare să fie însă un cuvânt cu o mai mare acuratețe, deoarece există rareori bariere totale în înțelegerea comunicării. Avem nevoie să cunoaștem de la început aceste bariere sau filtre care intervin în procesul comunicării interumane pentru a putea face ceva în legătură cu ele. Numai în acest fel putem să ne îmbunătățim comunicarea. Există trei tipuri de filtre care intervin în relația de comunicare, pe care le discutăm pe scurt. Bariere psihologice Filtrele sunt în mintea noastră
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
va crește capacitatea noastră să ne angajăm într-un dialog real care să ne ajute să găsim soluții ce corespund mai bine nevoilor fiecăruia. Într-o asemenea manieră va fi mai confortabil să abordăm orice conflict care apare în relațiile interumane. Deoarece fiecare acțiune desfășurată împreună cu alții reverberează mult timp în mințile noastre (săptămâni, luni sau chiar ani), adoptarea unei atitudini înțelegătoare și creative în interacțiunile cu alți oameni poate fi o cale importantă pentru reducerea stresului la care suntem supuși
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
la ce este încântător, excelent, agreabil, muncă bine făcută etc. Aprecierea este cea care face o relație suficient de puternică ca să ne acomodăm cu diferențele și dezacordurile. Gânditorii și cercetătorii din domenii diferite au ajuns la concluzii similare: sănătatea relațiilor interumane are nevoie de un miez al aprecierii mutuale. 7. Să facem din perfecționarea comunicării o parte importantă a vieții noastre Ca să avem abilități de comunicare disponibile pentru o varietate mare de situații, avem nevoie să le exersăm cât mai mult
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Unde trebuie să ducem acest obiect?"); să împartă efortul ("Eu o să apuc de partea asta.") și să-și coordoneze mișcările (" Ridicăm când spun sus."). Cercetările empirice făcute în mari firme economice și financiare arată că în ciuda proliferări mijloacelor de comunicare interumană (înregistrare digitală audio și video, fax, telefonie fixă și mobilă sau atât de răspânditele aplicații e-mail și Messenger de pe Internet), eficacitatea comunicărilor scade pe măsură ce crește densitatea lor. Acest lucru pare paradoxal, dar urmărindu-se existența fluxului necesar de informații pentru
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
o conduce în eforturile ei pentru îndeplinirea obiectivelor care fac rațiunea existenței sale. Calitatea comunicării la nivelul organizației îi permite conducătorului să reducă incertitudinea ce planează asupra deciziilor sale, să ia hotărâri adecvate în situația concretă și să optimizeze cooperarea interumană și organizațională. De asemenea, liderul trebuie să știe să folosească comunicarea cu seva ei informația, ca un puternic factor motivațional pentru toți membri organizației, pentru că, așa cum am mai spus, un om bine informat, indiferent de locul și rolul său în
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
scrise combinate sunt mai eficiente decât numai verbale sau numai scrise. * Cea mai rapidă și mai eficientă metodă este comunicarea pe două căi (scrisă și verbală) urmată de comunicarea pe o singură cale. Așa cum am spus, elementul cheie al comunicării interumane organizaționale este liderul. Din această perspectivă, el este descris ca unul care muncește printre și cu oamenii pentru a îndeplini obiectivele specifice organizației respective. Priceperea de a comunica cu oamenii la momentul potrivit și de a prezenta propriile gânduri și
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
corectă a problemelor cu care se confruntă subalternii; * ajută să discearnă ideile bune pe care ei le oferă pentru ca apoi să le valorifice în folosul organizație; * îmbunătățește procesul decizional prin raportarea la "pulsul" vieții organizaționale pe care o conduc. Comunicarea interumană în organizație se înscrie în modelul contextual al procesului comunicării. Pornind de la articulațiile esențiale ale acestui model, orice manager care vrea să îmbunătățească eficiența comunicării din organizația pe care o conduce trebuie să își pună un număr de întrebări la
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
confruntă. În general, consilierea subalternilor își găsește întemeierea în principiile conducerii organizației care dau liderilor de la orice nivel ierarhic dreptul de decizie și control, fapt ce le oferă și rațiunea necesară motivării subalternilor pentru realizarea unei activități eficiente. În relația interumană care se stabilește în consiliere, credințele, cunoștințele și motivațiile personale ale liderului sunt extrem de importante. Calitățile și slăbiciunile lui, sinceritatea sa, sunt sesizate rapid; subalternii știu dacă, când și cum șeful este preocupat de ei și se îngrijește de bunul
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
să fie de acord cu subalternul său, să treacă cu vederea acțiunile incorecte ale acestuia; el trebuie să înțeleagă doar cum simte omul pe care îl are în subordine. Consilierea se sprijină pe câteva principii din care cel al comunicării interumane reprezintă, după părerea noastră, elementul cheie al acestui proces complex și subtil: * flexibilitatea adaptarea stilului consilierii la personalitatea fiecărui angajat; * respectul abordarea oamenilor ca indivizi complecși, unici, cu propriul lor set de valori, credințe și atitudini; * comunicarea stabilirea unei comunicări
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
liderii organizațiilor trebuie să-și dezvolte și perfecționeze priceperi de consiliere a subalternilor. Acest lucru presupune studiul comportamentului uman întemeiat pe cunoștințe de psihologie generală și socială, sociologie, teoria organizațiilor etc. dar și pe dobândirea unor abilități eficiente de comunicare interumană. Competențele comunicării necesare managerului sau liderului derivă din faptul că tehnicile de consiliere presupun formarea priceperilor de a asculta și observa, a deprinderilor de a întreba și răspunde în desfășurarea dialogului și din nevoia de oferi îndrumări și modele de
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
asigurate de standardul cultural al celui în cauză care îi oferă premisele unui dialog neîngrădit de orgolii sau de dorința de a părea superior. Nu este lipsit de interes să menționăm un aspect particular care se manifestă uneori în comunicarea interumană cu preponderență în desfășurarea dialogului. Nu orice discuție, schimb de replici este un dialog autentic care, după spusele lui Constantin Noica, se poartă "întru" o idee spre îmbogățirea spirituală sau în scopul soluționării unei probleme. Sunt multe încrucișări de replici
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și respectuoși cu toată lumea. Să facem astfel ca funcția să nu ducă la o posibilă omisiune de informații. Aceasta pentru că într-o organizație eficientă încrederea reciprocă dintre membri ei de care depind toate celelalte aspecte care asigură solidaritatea și cooperarea interumană și organizațională poate fi menținută numai printr-o minte deschisă și prin încrederea în discuția liberă. Eșecul luptei pentru feedback În comunicarea organizațională și interpersonală, cunoașterea câștigată prin feedback este esențială. Dar, ideea de feedback nu este prea comodă atunci când
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
face cu înțelegeri luminoase sau întunecate care ignoră paleta largă a griului atât de bogată în informații. Evident că este un fel de a judeca comod, facil, care nu presupune efort intelectual și care, evident, nu este productiv pentru comunicarea interumană fiind restrictiv în realizarea consensului ideatic ce asigură un dialog eficient. Înainte de a preveni ce să nu facem, această lucrare este concepută pentru a oferi instrumente și idei pozitive ce dau posibilitatea să comunicăm și, în egală măsură, să îi
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
curgerii informației în două trepte al lui Elihu Katz și Paul Lazarsfeld (1995). Modelul sugerează următoarele aspecte semnificative transmiterii informației prin comunicarea îm masă: * mesajele mass-media ajung în mod indirect la publicul larg, adică ele sunt mediate prin influența relațiilor interumane; * cunoștințele și diseminarea conținutului media sunt adesea transformate în influență personală; * comunicarea de masă poate fi tratată în conexiune cu sistemele de comunicare interpersonală. Potrivit acestui model, liderul de opinie va funcționa adesea ca interpret și mediator între media și
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
verificarea convingerilor. Filozoful român Mircea Florian (1987, p. 124) spune că un asemenea comportament este dictat de conștiința că propriile noastre puteri au limite și că nimeni nu deține adevărul absolut și definitiv. Dezvoltând reflecția asupra ascultării active în relațiile interumane în spiritul spuselor lui, relevăm virtuțile intelectuale și etice care însoțesc procesul ascultării celuilalt, fie el o persoană apropiată, fie șef sau subaltern. Ascultarea activă mijlocește accesul la moduri de judecată sau de raționament din ce în ce mai apte să ne furnizeze asimilarea
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
-se ,,De-a familia” ei vor imita comportamentul și limbajul propriei familii); Interveniți discret (sugerați, propuneți) atunci când observați că jocul a intrat în impas; În proiectarea, pregătirea și utilizarea jocului de rol, se parcurg următoarele etape metodice: a. identificarea situației interumane care se pretează la simulare prin jocul de rol; b. modelarea situației și proiectarea scenariului astfel: 1. ca o povestire în care un narator povestește desfășurarea acțiunii și diferite personaje o interpretează; 2. ca o scenetă în care personajele interacționează
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
cealaltă devenire semnificativă și exemplară"36. Să fie oare acest stil penetrant și clar rezultat al "îmblânzirii" conceptelor? Lejeritatea interpretării e doar o aparență? cum susținea Florin Manolescu 37 Efectul de real rezultă categoric din acuitatea excepțională a perceperii relațiilor interumane. O aceeași calitate structurală îi aduce alături pe scriitor și pe critic. Mai degrabă ne alăturăm Elisabetei Lăsconi care scria într-un articol din 2002 consacrat nuvelei Moara cu noroc: "Poate că actul scrisului și actul critic sunt manifestarea miturilor
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
iar pe de altă parte, se înscrie în peisaj, participă la specificul geografic al acelui loc, ceea ce înseamnă că, istoric și arhitectural este un punct de reper (are caracteristica unicității). Într-un anume loc, este foarte probabil să întâlnim "relații interumane profunde și semnificative", ca rezultat al întâlnirii reale dintre profesori și elevi. Dar în acest caz, întâlnirea este unică, adică nu poate fi predeterminată decât în linii foarte generale, lecțiile nu sunt înseriabile (și ele poartă marca unicității), iar profesorii
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
corectă (logice), metode sau principii de construcție și creație teoretică, * norme care privesc raporturile dintre individ și colectivitate, dintre straturile, grupurile și categoriile sociale; * norme juridice; * norme politice, norme de deontologie profesională etc. * norme cu caracter comportamental ce privesc raporturile interumane, interpersonale sau relațiile dintre individ și segmentele comunității; * norme nescrise (cutumiare) și norme scrise; * norme de conviețuire socială, tradiții, obiceiuri, norme morale, normele organizațiilor nestatale; * norme metajuridice care includ normele vieții și trăirilor religioase (ritualuri, practicile de cult religios). 93
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
conducerii activităților pe care le presupune profesia didactică (L. Antonesei, 2002, p. 109). Neculau și Ș. Boncu reduc numărul competențelor necesare exercitării profesiunii didactice la trei: * competența profesională presupune ca profesorul să posede o cultură de specialitate, dar și competența interumană, care să-i permită să lucreze cu clasa de elevi și să coopereze cu ceilalți profesori, capacitatea de a fi un bun manager și competența morală; * capacitatea de a întreține raporturi satisfăcătoare cu eșaloanele ierarhiei superioare: directori, inspectori. Profesorii sunt
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ar anula scopul actului instructiv-educativ. Dezirabilă, dar și cel mai dificil de atins și de menținut este poziția de mijloc, pentru că nu este suficientă numai cunoașterea teoretică a științei pedagogice sau numai înțelegerea și dragostea pentru elevi. Fiind o relație interumană, în cadrul relației pedagogice există o interdependență a comportamentului profesor-elev, în sensul că acțiunea unuia provoacă o modificare a comportamentului celuilalt. Prin poziția sa privilegiată însă, profesorul poate să ia inițiativa interacțiunii ce suscită reacții la elevi. El poate să facă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sfera educației artistice. Ea îmbrățișează toate categoriile de fenomene al căror centru de greutate îl constituie frumosul. Deci nu numai frumosul artistic este vizat de educația artisitică, ci și frumosul natural, frumosul din viața socială, din procesul muncii, frumosul relațiilor interumane, frumosul moral și toate contribuie în mod deosebit la formarea atitudinii estetice a elevilor. Reflectarea artistică a realității (umaneă nu numai că este o parte integrantă a atitudinii estetice față de realitate, ci este și o parte caracteristică a ei, tocmai
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
a ști”, „a ști să faci”, dar și „a ști să fii”, implică complexe integrate de cunoștințe, capacități și atitudini. În Managementul clasei de elevi, Romiță Iucu propune, pe lângă competența științifică a cadrului didactic, următoarea clasificare: Competența psihosocială (optimizarea relațiilor interumane prin și din activitatea educativă) capacitatea de a stabili fără dificultate relații adecvate cu elevii; adaptarea la roluri diverse; capacitatea de comunicare lejeră și eficientă, atât cu grupul, cât și cu indivizii separat; abilități de utilizare și drămuire adecvată a
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]