1,269 matches
-
prin emisferul drept cu condiția ca audiția să se realizeze la viteze mai reduse față de normal. La bolnavii cu comisurotomie, emisferul drept are o mai bună capacitate pentru decodificarea vorbirii decât pentru codificarea ei. Cazurile cu răspunsuri bune la terapia intonației melodice au leziunea localizată în aria Broca, dar nu au leziuni extinse în aria lui Wernicke și nici leziuni în istmul temporal sau în emisferul drept. î48, 166, 362) Metoda sofrologică Metoda sofrologică, concepută de A. Caycedo, constă în inducerea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
copii deformează cuvintele datorită unei condiționări greșite auditivopropriceptiv-motorie, încât repetarea unor slabe fără sens î1- 8 asociații) constituie un test simplu și ușor de aplicat pentru determinarea fineții discriminării auditive. 4. Antrenarea simțului și expresiei prozodiale în propoziție, prin variația intonației, accentului, intensității și tempoului au ca scop dezvoltarea la copii a posibilității de sesizare a elementelor estetice expresiv-prozodice ale limbii. Dezvoltarea intonației se asigură prin însușirea unor formule de intonație simple. Aceeași propoziție este redată prin cât mai multe modalități
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ușor de aplicat pentru determinarea fineții discriminării auditive. 4. Antrenarea simțului și expresiei prozodiale în propoziție, prin variația intonației, accentului, intensității și tempoului au ca scop dezvoltarea la copii a posibilității de sesizare a elementelor estetice expresiv-prozodice ale limbii. Dezvoltarea intonației se asigură prin însușirea unor formule de intonație simple. Aceeași propoziție este redată prin cât mai multe modalități intonative. În faza inițială se exersează propoziții scurte cu intonație caracteristică, ușor exagerată, încât copiii să sesizeze fluctuațiile melodice enunțiative, interogative sau
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
4. Antrenarea simțului și expresiei prozodiale în propoziție, prin variația intonației, accentului, intensității și tempoului au ca scop dezvoltarea la copii a posibilității de sesizare a elementelor estetice expresiv-prozodice ale limbii. Dezvoltarea intonației se asigură prin însușirea unor formule de intonație simple. Aceeași propoziție este redată prin cât mai multe modalități intonative. În faza inițială se exersează propoziții scurte cu intonație caracteristică, ușor exagerată, încât copiii să sesizeze fluctuațiile melodice enunțiative, interogative sau imperative. Ulterior se dezvoltă modele intonative mai complexe
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
copii a posibilității de sesizare a elementelor estetice expresiv-prozodice ale limbii. Dezvoltarea intonației se asigură prin însușirea unor formule de intonație simple. Aceeași propoziție este redată prin cât mai multe modalități intonative. În faza inițială se exersează propoziții scurte cu intonație caracteristică, ușor exagerată, încât copiii să sesizeze fluctuațiile melodice enunțiative, interogative sau imperative. Ulterior se dezvoltă modele intonative mai complexe. Scopul exersării este de a evidenția diferențele în nuanțele semantice date de intonație și de a evita stereotipia monotonă care
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
faza inițială se exersează propoziții scurte cu intonație caracteristică, ușor exagerată, încât copiii să sesizeze fluctuațiile melodice enunțiative, interogative sau imperative. Ulterior se dezvoltă modele intonative mai complexe. Scopul exersării este de a evidenția diferențele în nuanțele semantice date de intonație și de a evita stereotipia monotonă care se formează în exprimarea disfazicului odată cu corectarea fluenței. Dezvoltarea accentului se face prin exerciții de audiție - pronunție a unor propoziții în care accentele se succed regulat, imprimând enunțului un caracter ușor ritmat, fără
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
monotonă care se formează în exprimarea disfazicului odată cu corectarea fluenței. Dezvoltarea accentului se face prin exerciții de audiție - pronunție a unor propoziții în care accentele se succed regulat, imprimând enunțului un caracter ușor ritmat, fără a se altera totuși fondul intonației. Treptat se introduc exerciții de pronunțare ale aceleiași propoziții, cu deplasarea accentului pe diverse cuvinte. Dezvoltarea modulație intensității se realizează în paralel cu exercițiile de dezvoltare a accentului, prin exersarea pronunției alternative a propozițiilor cu voce tare și voce șoptită
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
acțiune și dorința de exprimare în anturajul de copii, evitându-se jocurile care trezesc agresivitatea sau care conduc la încordare emoțională și epuizare. Interpretarea unor roluri scurte în cadrul jocului, folosind gestul corporal și al mâinii pentru a sublinia accentele de intonație și ritm în vorbire sunt utile în deprinderea unei siguranțe în exprimare a copilului disfazic. Ritmoterapia constă în folosirea dansului pe un fond muzical plăcut, de intensitate moderată pentru schimbarea dispoziției afective și comportamentului, pentru dezvoltarea simțului prozodial și a
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
evită în schimb utilizarea exagerată a metodei existând riscul apariției vorbirii monotone („tărăgănate'). Procedeul continuității tonului vocal are scopul să atenueze pronunțarea disfazică a sunetelor din cuvinte prin înlocuirea lor cu pronunția sunetelor a sau m prelungit, imitând accentul și intonația propoziției, încât vorbirea să capete un caracter melodic, apropiat de cerințele normale prin folosirea accentului dinamic și al pauzelor. Procedeul continuității tonului vocal se asociază cu procedeul coarticulării. Procedeul coarticulării sunetelor constă în pronunția sunetele într-o strânsă înlănțuire, în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
fiecare cuvânt, iar dacă nu are această posibilitate se trece la pronunția pe silabe sau pe litere, ca în final prin sinteză să reușească recompunerea cuvântului și să indice noțiunea exprimată prin cuvânt. În final se lucrează la ritmul și intonația exprimării propoziționale. Deformări în articularea fonemului u - Tonalitatea înaltă a fonemului u, cu așa numită „voce de cap', este datorată frecvenței înalte de emisie a fonemului, ridicării laringelui, îngustării spațiului cu vălul palatin, mutării posterioară a rezonanței orale și dispariției
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
o definiție semantică a limbajului științific [rez.], ContrPLM, 1982, p. 64-66. [129] GUGUI, AGLAIA; RĂDULESCU, ELENA, Limba română. Culegere de texte tehnice și exerciții lexico gramaticale. Foraj-extracție. Ploiești, [CMIPGP], 1982, 147 p. multigr. (IPG). [130] GUIU, MARIANA, Observații asupra însușirii intonației limbii române de către studenții străini, LM, 1982, 42-48. [131] H[ANGIU], I., Dezbaterea: Aspecte ale predării limbii române în condițiile generalizării învățămîntului. Simpozionul: Bibliografia națională retrospectivă, obiectiv major al progresului științelor filologice (Alba Iulia, 1 - 2 decembrie 1981). în: BulSȘF
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
agreabilă (2); posibilități de deplasare (2); posibilitatea utilizării normale a brațelor (2); deficiențe ușoare ale aparatului locomotor (4); deficiențe grave ale aparatului locomotor (3); anumite ticuri (3). 3) Calități ale limbajului: comunicare verbală normală (voce cu volum, timbrată, capacitate de intonație) (2); voci defectuoase (nazale, guturale, efeminate, sacadate, peltice) (4); tulburări grave de vorbire (balbismul) (3); exprimare expresivă (2); exprimare clară (2); exprimare inteligibilă (2); 4) Atenție: concentrată (2); distribuită (dezvoltată) (2);; mobilitatea atenției (dezvoltată) (2); tulburări ușoare de atenție (4
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
Vorbirea are un caracter individual, în timp ce limba este de domeniul socialului. ” Comunicarea verbală se caracterizează și se bazează pe dialog. Spre deosebire de comunicarea verbală, care scrisă necesită un efort mai mare. Absența unor mijloace ajutătoare de exprimare, cum sunt mimica, gesturile, intonația, ca și posibilitatea de a urmări pe figura interlocutorului dacă cele comunicate îl interesează sau nu, obligă la o elaborare mai atentă a mesajului scris, decât a celui transmis pe cale orală. Limba scrisă trebuie să fie mai ordonată, mai condensată
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
împlinește sfârșitul pentru care s-au aflat regulile ortografiei, mai vârtos în limbile cele vii „ ) Din alt punct de vedere, punctuația este un auxiliar al sintaxei,găsindu-și loc în tratarea gramaticii. Deoarece semnele de punctuație au un rol în intonație, marchează pauză în vorbire, întreruperea șirului vorbirii, ele capătă și un important rol stilistic. H. Jacquier preciza:’’Puterea unui semn de punctuație oscilează între doi poli: gramatica și logica pe de o parte, iar pe de alta parte, afectivitatea și
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
substantivele în cazul vocativ. Se despart prin virgulă de restul propoziției cuvintele și construcțiile incidente. Nu se despart prin virgulă subiectul de predicat. Exemplu:,,În coș erau: mere, pere, gutui și nuci. ’’ Semnul exclamării se utilizeaza pentru: - a marca grafic intonația frazelor și a propozițiilor exclamative sau imperative; - a exprima stări afective, după vocative exclamative și interjecții exclamative, atunci când acestea sunt cuvinte independente; - a se marca creșterea gradată a intensității vocii. Exemplu:,, Ce ochi frumoși ai !’’ Semnul întrebării - este folosit în
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
exclamative sau imperative; - a exprima stări afective, după vocative exclamative și interjecții exclamative, atunci când acestea sunt cuvinte independente; - a se marca creșterea gradată a intensității vocii. Exemplu:,, Ce ochi frumoși ai !’’ Semnul întrebării - este folosit în scriere pentru a marca intonația propozițiilor sau a frazelor interogative. Se pune semnul întrebării după cuvintele, grupurile de cuvinte, propozițiile și frazele care au un caracter interogativ. Exemplu:,, Da’ slănină nu-i pod ? Unt nu-i ? Ouă nu-s?” ĂIon Creangă). Punctul și virgula - este
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
directe a fiecărui interlocutor, respectiv pauza dintre propoziții sau fraze, delimitarea cuvintelor și construcțiilor incidentale sau apozițiile explicative, lipsa predicatului sau a verbului copulativ. (Cerul - albastru, norii - cenușii). Linia de pauză se mai folosește și pentru a nota uneori o intonație deosebită, sugerând atitudinea afectivă a vorbitorului. Parantezele sunt de trei feluri: *drepte - care se folosesc cu scopul de a închide un adaos făcut de noi într-un text citat. Ele ajută deci la separarea spuselor noatre de ale altuia ori de câte ori
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
folosirea semnelor de punctuație în marcarea raporturilor dintre propoziții și părțile de propoziție, fie raporturi de coordonare, fie de subordonare între propoziții pe planul frazei. Principiul stilistic (afectiv - simbolic ) arată cum să se folosească semnele de punctuație pentru a marca intonație, pauzele de vorbire, scrierea cu majuscule a unor date importante (8 Martie ) sau pentru a sugera respectul sau afecțiunea (Domnule Director, Domnule Inspector ). II. 3. SEMNELE ORTOGRAFICE Semnele ortografice sunt simboluri folosite de sistemul normativ ortografic ca semnale demarcative. În
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
din paranteză : E ora șapte și jumătate ( ) Andrei și George merg spre școală () George îl întreabă pe Andrei () () Ți-ai scris temele () () Le-am scris corect și frumos () răspunde acesta () () Ți-ai învățat și poezia () () Știu să o recit cu intonație () Dacă primim autodictare, cunosc și semnele de punctuație folosite în poezie () Punctajul : I1 3 puncte (1 punct pentru fiecare propoziție alcătuită corect ). I2 2 puncte (1 punct pentru fiecare propoziție). I3 4 puncte (0,30 pentru fiecare semn ). Criterii de
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
sau simple sunete, ca o emanație a divinității, cum ar fi ohm, în hinduism, rosicrucianism 73 și chiar cărți sacre precum Biblia, Coranul sau Adi Granth în sihism, în întregul lor. Cuvântul însă a fost întotdeauna rostit cu o anume intonație, o tânguire exprimând sentimente, trăiri afective și dorințe. Astfel el a fost parte din muzică. Și atunci, trebuie să acceptăm că simbolismul muzical include sunete, tonuri, armonii, muzica cu ajutorul instrumentelor muzicale, printre care se regăsește și vocea umană. Efectele muzicale
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
care, o mare parte dintre membri partidului, se obișnuise, bălăcindu-se în apa călduță a opoziției. Deja alegerea lui Victor Ponta a fost întoarsă pe toate părțile; presei scrise și vorbite nu i-a scăpat nici un gest, o privire, o intonație, i-au descoperit o samă de cusururi, între care s-a zis, cu o oarecare îndreptățire, că e o prelungire a lui Năstase și o revanșă a lui Ion Iliescu; la calități nu i s-a trecut decât tinerețea, noroc
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ore; 3-4 ore; 1-2 ore, limba opționala și minorități. OBIECTIVE A) Proba orală urmărește să evalueze capacitatea de înțelegere și exprimare orală. Candidații vor fi solicitați: . să citească corect un text studiat sau la prima vedere, respectând regulile de pronunție, intonație și accentul . să demonstreze capacitatea de înțelegere a textului prin selectarea și rezumarea informației, prin exprimarea unui punct de vedere personal și argumentarea acestuia . să traducă textul, redând corect în limba română structurile gramaticale și lexicale din italiană . să susțină
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
scrisă și nu pe conținutul textelor din manuale. ÎI. OBIECTIVE DE EVALUARE 1. a) PROBA ORALĂ Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați: - să citească un text necunoscut (nestudiat la clasa) într-un mod corect (pronunție, intonație), fluent și expresiv (deprinderea de a citi); - să demonstreze capacitatea de înțelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecați de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experiență
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
precum și obiectivele, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte). ÎI. OBIECTIVE DE EVALUARE 1. a) PROBA ORALĂ Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați: ● să citească un text necunoscut (nestudiat la clasa) într-un mod corect (pronunție, intonație), fluent și expresiv (reading skill); ● să demonstreze capacitatea de a înțelege un text (reading comprehension) prin exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv, să emită judecați de valoare, să facă trimiteri la/asociații cu alte texte cunoscute sau cu
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
la alegere; - simțul ritmic - reproducerea de fragmente ritmico-melodice; - cunoștințe elementare de scris - citit muzical; - interpretarea unei melodii instrumentale (facultativ) Durată: 10-15 minute pentru un candidat c) artă dramatică: ... Se verifică următoarele: - dicție, expresivitate în citirea unui text la prima vedere; - intonație în recitarea a doua strofe dintr-o poezie cunoscută; - memorie și creativitate în povestirea unei fapte din viața elevului. Durată: 10-15 minute pentru un candidat. PROBELE DE APTITUDINI SPORTIVE PENTRU ADMITEREA ÎN LICEELE (CLASELE CU PROGRAM SPORTIV) VOCAȚIONALE PROFIL SPORTIV
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]