6,103 matches
-
doua perspective, neconstituționalitatea legii de aprobare a ordonanței de urgență nu determină, de plano, și neconstituționalitatea ordonanței de urgență, în condițiile în care viciul de neconstituționalitate extrinsecă vizează procedura parlamentară de adoptare a legii, în timp ce viciul de neconstituționalitate intrinsecă vizează textele amendamentelor astfel admise și aprobate, care au devenit parte a corpului legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 412 din 20 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 11 iulie
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
temeiul art. 146 lit. a) și având ca obiect Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2024 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (PL-x nr. 485/2024) și nu aspecte extrinseci ori intrinseci referitoare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2024. ... 2. O îndelungată jurisprudență a Curții Constituționale a stabilit faptul că, în cadrul controlului de constituționalitate a priori exercitat asupra legilor de aprobare a ordonanțelor ori a ordonanțelor de urgență ale
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
textele ordonanței“ (a se vedea în acest sens Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1/1995). ... 11.2. Într-o a doua etapă, jurisdicția constituțională a stabilit că, atunci când în cadrul controlului realizat cu privire la legea de aprobare se constată neconstituționalitatea intrinsecă a unor dispoziții sau norme din legislația delegată, invalidarea trebuie să fie limitată doar la acele dispoziții sau norme și să nu fie extinsă la ansamblul actului normativ controlat. Astfel, Curtea s-a limitat la înlăturarea prevederilor neconstituționale inițial incluse
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
nu a fost admisă nicio critică de neconstituționalitate (a se vedea în acest sens, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 95/2006, Decizia nr. 380/2024, Decizia nr. 1.039/2009, Decizia nr. 1.257/2009). ... 11.3. Într-o a treia etapă, focalizându-se asupra neconstituționalității intrinseci a unor prevederi adăugate doar în legea de aprobare, Curtea Constituțională a stabilit că o astfel de neconstituționalitate nu afectează în mod automat ansamblul legii în care este inclus și conținutul normativ al legislației delegate, ci doar prevederile adăugate de
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
cu privire la statutul polițistului, acesta este subiect al unui raport de serviciu, care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale. De aceea, aspectele esențiale ce vizează cele trei elemente ale raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul polițistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, respectiv Legea nr. 360/2002 (Deciziile nr. 392 din 2 iulie 2014, nr. 637 din 13 octombrie 2015, nr. 172 din 24
DECIZIA nr. 594 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298494]
-
2011. Astfel, polițistul este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale. În consecință, elementele esențiale în ceea ce privește nașterea, executarea și încetarea raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul polițistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, respectiv Legea nr. 360/2002 (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 594 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298494]
-
în Uniunea Europeană. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte
DECIZIA nr. 375 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298985]
-
pretențiile formulate prin cererea reconvențională trebuie să derive din același raport juridic și că, dacă nu este vorba despre același raport juridic, pretențiile trebuie să fie strâns legate de cele deduse judecății de către reclamant. Această sintagmă, prin sensul ei intrinsec, instituie un criteriu subiectiv care, în absența unor criterii obiective, lasă la aprecierea judecătorului admisibilitatea cererii reconvenționale. ... 4. De asemenea, se arată că jurisprudența consacrată în materia noului Cod de procedură civilă cu referire la textul legal criticat a ajuns
DECIZIA nr. 450 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298180]
-
în care instanțele judecătorești se pronunță asupra acestei cereri reprezentând o chestiune de practică judiciară care excedează controlului de constituționalitate. ... 12. În replică, având cuvântul, domnul avocat Valeriu Stoica arată că punctul de vedere al Ministerului Public privește doar sensul intrinsec al sintagmei criticate, însă trebuie avut în vedere și modul în care sintagma criticată a fost interpretată în practica judiciară, în sensul că, spre deosebire de practica consacrată pe vechiul Cod de procedură civilă, cererea reconvențională este respinsă ca inadmisibilă
DECIZIA nr. 450 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298180]
-
protecției dreptului la viață privată al acestora. Practic, o bază de date cuprinzând informații sensibile ale cetățenilor este disponibilă oricând, oriunde și oricui, ceea ce echivalează cu înlăturarea de plano a garanției constituționale a protecției datelor cu caracter personal, element intrinsec al substanței dreptului la viață privată al persoanei. ... 53. În aceste condiții, Curtea apreciază că dispozițiile criticate nu asigură un just echilibru între cele două drepturi fundamentale aflate în concurență. Astfel, nevoia de informare a publicului și necesitatea controlului averilor
DECIZIA nr. 297 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298986]
-
de screening clinic/radiologic/imunologic. Depistarea activă se adresează unor categorii de persoane care prezintă factori de risc de îmbolnăvire TB (periclitate) sau care pot transmite infecția TB unui grup numeros de persoane (periclitante). Factorii de risc de îmbolnăvire TB pot fi: – intrinseci - afecțiuni (ex: imunodeficiențe congenitale sau dobândite, infecția cu HIV, diabetul zaharat, neoplaziile, bolile psihice, hepatita cronică sau ciroza cu virus hepatitic B sau C, insuficiența renală cronică cu hemodializă etc.), terapii de lungă durată cu cortizonice, imunosupresive, chimioterapia, radioterapia etc.
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
Acesta acreditează medicul specialist să efectueze în calitate de operator primar toate procedurile menționate în log-book-ul de pregătire în specialitate cât și proceduri adiționale, specifice, din aria specialității. Conform UEMS, medicul specialist în Oftalmologie trebuie să întrunească următoarele calități intrinseci: Calitățile unui medic specialist în specialitate Oftalmologie sunt: – Să fie un specialist pluripotent ... – Să fie capabil să efectueze anamneza, examenul clinic, planul de management și de urmărire al pacienților cu afecțiuni comune din sfera de interes a specialității ... – Să comunice
ANEXE din 7 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298957]
-
și acestea. Prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea
DECIZIA nr. 377 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299623]
-
pune în discuție însăși rațiunea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, al cărei scop este de a organiza intervențiile inclusiv asupra unor terenuri proprietate privată, stabilind limitele exercitării acestui drept. ... 8. Cu privire la motivele de neconstituționalitate intrinsecă, se arată că art. 30 alin. (1) din legea criticată încalcă art. 1 alin. (5), art. 44, 136 și art. 147 alin. (2) și (4) din Constituție. ... 9. Această prevedere stabilea obligația vânzării directe a terenurilor din domeniul privat al
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
Decizia Curții Constituționale nr. 19 din 15 februarie 2023 și în acord cu jurisprudența constituțională în materie. Prin urmare, art. 77 din legea criticată respectă dispozițiile art. 147 alin. (2) și (4) din Constituție. ... 39. Referitor la motivele de neconstituționalitate intrinsecă formulate cu privire la art. 30 alin. (1) din legea criticată, se arată că acestea sunt neîntemeiate, întrucât obiecțiile nu sunt fundamentate pe dispoziții constituționale, fiind în esență ipoteze circumstanțiale din perspectivă interpretativă, situație care excedă atât intenției avute în
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
poate fi normativizată în acest cadru al procesului legislativ în considerarea depășirii limitelor cererii de reexaminare, înseamnă că nu mai este necesară examinarea respectării principiului bicameralismului cu referire la introducerea textului menționat în cuprinsul legii analizate. ... (2.2) Critici de neconstituționalitate intrinsecă (2.2.1) Critica de neconstituționalitate privind art. 30 alin. (1) din lege 75. Principalele critici de neconstituționalitate se referă la faptul că, prin derogare de la prevederile art. 363 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
evaluare a consecințelor directe a evenimentelor extreme nu poate fi considerată decât o abordare generală, simplificată, a vulnerabilității teritoriului, deoarece: – anumite caracteristici de hazard (intensitate, cinetică etc.) nu sunt luate în considerare; ... – indicatorii propuși nu iau în considerare nici vulnerabilitatea intrinsecă a celor patru categorii de interese, nici evoluția viitoare a acestora; ... – pagubele indirecte nu sunt cuantificate. ... Ca urmare a aplicării criteriilor și parcurgerii pașilor menționați în Metodologia privind desemnarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pentru Ciclul II, au
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) raportat la art. 16 alin. (2) și art. 141 din Constituție, art. 115 alin. (4) și (6) și art. 138 alin. (5) din Legea fundamentală, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă, prin raportare la dispozițiile art. 16 alin. (2), ale art. 21 alin. (1) și (2) și ale art. 53. ... 4. Astfel, în privința criticilor de neconstituționalitate extrinsecă, se susține că, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituție și în
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
care sunt cheltuielile care vor afecta bugetul de stat în anul curent și în următorii 4 ani și nici sursa de finanțare a acestora, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 138 alin. (5) din Constituție. ... 10. În privința criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, se susține că prevederile art. 1-5 din ordonanța de urgență criticată sunt lipsite de claritate și previzibilitate, ceea ce contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept și alin. (5), cu privire la principiul legalității
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
martie 2021, paragraful 52). ... 35. În cadrul controlului de constituționalitate a priori exercitat asupra legilor de aprobare a ordonanțelor, se poate contesta și, implicit, Curtea poate efectua controlul atât asupra aspectelor de constituționalitate extrinsecă, cât și asupra celor de constituționalitate intrinsecă privind ordonanța astfel aprobată (Decizia nr. 214 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 iunie 2019, paragraful 25, Decizia nr. 198 din 24 martie 2021, paragraful 53), așadar asupra tuturor condițiilor
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
fundamentale invocate, ci este necesar ca, pentru a stabili dacă actul normativ afectează o instituție fundamentală a statului sau drepturi fundamentale ale cetățenilor, în cadrul controlului de constituționalitate extrinsecă pe care îl efectuează, Curtea să antameze analiza criticilor de neconstituționalitate intrinsecă formulate în cauză. În acest sens, Curtea a reținut că dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție cuprind eo ipso o condiție de constituționalitate extrinsecă a actului normativ strâns legată de conținutul normativ concret al ordonanței de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
este suficient a se stabili frecvența plății, anterior efectuării concediului de odihnă, ci trebuie verificat, în acord cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, dacă acel element al remunerației lunare constituie o compensare pentru un inconvenient legat în mod intrinsec de executarea sarcinilor care revin salariatului potrivit convenției de muncă încheiate cu angajatorul. ... 72. Acele elemente ale remunerației globale a salariatului care au ca scop acoperirea unor costuri ocazionale ce intervin în contextul executării sarcinilor de serviciu nu trebuie avute
DECIZIA nr. 3 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295164]
-
veritabilă intervenție a statului în configurarea și structurarea acestui drept fundamental. De asemenea, Curtea constată că, de principiu, o asemenea intervenție a statului este permisă tocmai datorită naturii dreptului prevăzut la art. 44 din Constituție, drept care presupune, în mod intrinsec, o reglementare statală. ... 17. În aceste condiții, îi revine Curții Constituționale sarcina de a analiza, prin prisma unui test de proporționalitate dezvoltat în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în
DECIZIA nr. 442 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295893]
-
completarea altor acte normative, care a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 6.004 din 28 iunie 2024 și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.138A/2024. ... 3. În motivarea obiecției de neconstituționalitate sunt formulate următoarele critici: (1) Critici de neconstituționalitate intrinsecă raportate la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție 4. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite arată că, din examinarea conținutului normativ al dispozițiilor legii criticate, rezultă că multiple soluții normative ce vizează atât condițiile de
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
de forță majoră, și că forța majoră nu împiedică curgerea acestor termene, se susține că această modalitate de reglementare contravine principiului statului de drept, astfel cum acesta este reglementat la art. 1 alin. (3) din Constituție. ... (2) Critici de neconstituționalitate intrinsecă raportate la prevederile art. 4 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 53 din Constituție 23. Cu privire la dispozițiile art. I pct. 16 din legea criticată cu referire la art. 15^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 21/1991
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]