1,119 matches
-
descoperi (ca un secret, drept un secret) povestea gazdei. Casa, mobilierul ei apar repede sub ochiul celui care "descifrează" ca vestigii, urme, indicii, ruine ale unui trecut ale cărui reminiscență aduce la lumină ceea ce este trecut sub tăcere, ne-spus. Intruziunea soldatului rătăcitor apare ca o tentativă de viol a unei conștiințe, aceea a unui individ căruia îi observăm gesturile, atitudinile, ticurile, lapsusurile, falsele mișcări, actele ratate, individ scrutat, descifrat în ascunzătoarea, culcușul său. Este vorba într-adevăr de a descoperi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fugarul este romanul absolut pasionant al unei ospitalități constrânse în care naratorul este un intrus care se introduce cu forța în casa celui, care îi va fi, fără voia sa, gazdă, o gazdă ursuză, puțin amabilă, vizibil mânioasă pentru această intruziune necuviincioasă. Naratorul este anonim și nu îi vom ști niciodată numele. Prin aceasta el ar putea fi dublul autorului însuși, despre care știm că are o importantă parte autobiografică imaginară în operele sale, dar mai ales, acest anonimat îi conferă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nervii. "Mușcătura imperioasă a foamei, o dorință nesfârșită de odihnă și de cordialitate umană" se amestecă cu fantasmele unei respingeri, ale unei neospitalități fundamentale, ale unei arhaice ostilități, anticipate de către narator care își imaginează pe locatari că se baricadează împotriva intruziunii sale, el care este poate un patriot, un spion, un trădător, un individ rău intenționat 433. Când bate la ușă, "din măruntaiele casei se ridică un zgomot adânc și surd care îmi dădu fiori". Ceea ce o caracterizează este totodată o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
santinelei (ermitul se metamorfozează în dragon care păzește intrarea la comoară). Arnaud Lévy a arătat 451 foarte bine că zgomotul era legat chiar de noțiunea însăși de secret (secretul pe care îl transformăm în zvon) și gălăgia acestei transgresiuni și intruziuni apar aici ca accesul la o dezvăluire, la ridicarea cortinei anunțate de cele trei lovituri de gong. Înțelegem că sunetele alimentează în povestirea lui Landolfi această pasiune a explorării labirinturilor casei, explorare a cărei profundă rațiune este dorința ("dorința care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Maupassant , "Prietenul Joseph", publicată în Le Gaulois pe 3 iunie 1883, apare deja înainte de Horla ca o amenințare pentru zona proximală, spațiul de identitate și de intimitate al proprietarului, uzurpate de către parazit. Obsesia unei deposedări de sine caracterizează fantasma de intruziune a unui parazit în spațiul domestic, după cum vedem mai întâi cu vechiul prieten regăsit care se instalează, busculând modurile de viață de gândire ale cuplului gazdă care, în cele din urmă, își părăsesc propria lor casă. Un asemenea incident nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este precedată, de la începutul povestirii, de o "mare desfășurare de ceremonii militare, apoi de apariția unor ordonanțe, a unui torpedo militar, "cenușiu și uriaș", care transportă lăzile ce sunt așezate în camera pe care trebuie să o ocupe von Ebrennac, intruziune forțată, agresivă, (deși făcută cu zâmbete) și pe care o întărește bariera lingvistică: "Îmi vorbiră, în ceea ce crdeau ei că e franceza. Nu am înțeles o boabă". Această activitate, cea a cavalerilor care folosesc după placul lor lucrurile ocupatului, are
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dar care nu sunt totuși mai puțin constrângătoare. Prezența însăși, oricât de dorită ar fi ea, a invitatului, plăcerea sărbătorii procurate de străin (străin de casă, fiindcă poate să fie vorba de un membru îndepărtat al familiei) acaparează mintea și intruziunea dorită este totuși o intruziune. Invitatul așteptat ocupă fizic și psihic spațiul și timpul; el reclamă pentru cel care găzduiește o responsabilitate, o grijă care este specificul însuși al ospitalității. Aceste dependențe și obligații sunt, de altfel reciproce. Invitatul, oricât
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mai puțin constrângătoare. Prezența însăși, oricât de dorită ar fi ea, a invitatului, plăcerea sărbătorii procurate de străin (străin de casă, fiindcă poate să fie vorba de un membru îndepărtat al familiei) acaparează mintea și intruziunea dorită este totuși o intruziune. Invitatul așteptat ocupă fizic și psihic spațiul și timpul; el reclamă pentru cel care găzduiește o responsabilitate, o grijă care este specificul însuși al ospitalității. Aceste dependențe și obligații sunt, de altfel reciproce. Invitatul, oricât de bine primit ar fi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
interacțiunii. Kafka, care mai bine decât oricine știe ce înseamnă stinghereala născută din coabitare, promiscuitatea unor persoane străine una față de cealaltă și care în opera sa a exprimat, în mai multe rânduri, cât de mult prezența celuilalt constituie o dezagreabilă intruziune, a redat această alienare, în special, sub forma privirii și a imposibilității fizice de a se mișca liber, ca și cum să-ți găsești locul, refugiul în ospitalitate, ar fi cu necesitate legat de o privare de mișcare și de o violentă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
interpretată și înțeleasă ca o fundamentală ezitare în fața chestiunii ospitalității, care ia la el forme complexe, contradictorii și angoasate. El însuși evoca în ceea ce-l privește o neospitalitate funciară, primirea dificilă a celuilalt, întotdeauna suspectat de extindere, de invadare, de intruziune într-o intimitate apărată cu strășnicie. "Din totdeauna mi-a fost greu, sau cel puțin, găsesc neliniștitor să primesc în camera mea un străin sau chiar un prieten [...]. Nu aș putea să depășesc decât cu mare greu, aproape cu durere
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și pe servitoare să facă un pic de liniște"503. Este vorba de o temă recurentă și care caracterizează infernul lui Kafka care nu poate decât să se închidă în sine însuși 504 și asupra lui însuși și să lucreze. Intruziunea celuilalt se impune sub o formă acustică, vacarmul tatălui care "râde și cântă, bătând din palme pentru a-l distra pe nepoțel, ceea ce constituia o gălăgie smintită, monotonă, neîntreruptă și care reîncepea mereu cu și mai multă putere"505 îl
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
viața comună cu ceilalți oameni..."517 În această topologie, anumite piese și elemente arhitecturale joacă un mare rol. Podul, bineînțeles, sau, pivnița visată unde el ar putea să scrie cu totul rupt de lume, încăpere fără ferestre, fără priviri, fără intruziuni. Pentru cel care gândește că "nu ești niciodată destul de singur atunci când scrii"518, existența în mijlocul unei încăpătoare pivnițe izolate ar fi locul utopic ideal. Aș vrea să acord o atenție deosebită acestor locuri liminare precum pragul, balconul, fereastra, scara. Să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
precum mica lucarnă din Castelul de unde vine o lumină aproape magică și mistică). Dar deschiderea se preschimbă imediat în dispozitiv de persecuție. Viața în comun este supusă voaierismului celorlalți și fereastra dublează faptul de a fi continuu observat. Ea permite intruziunea privirii celuilalt care se introduce în intimitate. Voierismul este materializat de instrumentul optic numit lornietă fie în Dispărutul fie în: "Eram în picioare în balconul camerei mele"519. În acest joc a vedea/a fi văzut, observatorul este imediat observat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu împlinirea lucrurilor pe care inima voastră le dorea pe neștiute". Această sonoritate emoționează, pare că vrea să semnifice ceva, fără să o facă totuși, dacă nu poate chiar intensitatea sa. Spre deosebire de anumite cuvinte care vă bagă capul între umeri, intruziunea sunetului se face în conexiune cu mișcarea de a înălță și reînălța capul, după cum remarcă G. Deleuze. Mișcare de eliberare care are un sens ludic și sexual 630; elanul Iosefinei nu se pot acorda cu modul greoi al comunității sale
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de după 1848, edifică un stat ce ignoră sensibilitatea și interesele păturii rurale. În căutarea unei tradiții care să fie punctul de plecare al unei alternative con servatoare, Eminescu optează pentru elogiul clasei istorice țărănești. Alături de boierimea autentică, ne coruptă de intruziuni „fanariote“, ea ilustrează direc ția pe care formele fără fond o înlătură progresiv. Judecata lui Eminescu este de o severitate la care nici un fondator al Junimii nu ar fi putut subscrie. Deter minismul etnic introduce o nuanță de violență profetică
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
cu aplomb de cultura istorică sunt responsabili, într-un grad mai înalt, istoricii-funcționari și, într-un grad mai scăzut, chiar și cei cu prestigiu, purtători ai unui conglomerat de teme și subiecte care nu au delimitat cercetarea academică strictă de intruziunea ideologică a regimului. Conglomeratul care a reprezentat „matricea stilistică” generatoare a culturii istorice în anii ’70-’80 este alcătuit din obiectul principal de studiu al istoriei (trecutul omenirii), din concepte și tendințe împrumutate din alte științe socioumane și mult simplificate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
însuși Xenopol va înfiera cosmopolitismul ideologic al lui Maiorescu”. Tratatul de filosofie apărut în același an (Istoria gândirii sociale și filosofice în România, Academia R.P.R., București, 1964) nu se ridică nici măcar la nivelul celui de istorie, aici C.I. Gulian neacceptând intruziuni în domeniul său de specialitate. Lui T. Maiorescu îi sunt consacrate câteva pagini (pp. 235-238). Astfel, liderul junimist a susținut și răspândit „teze dăunătoare”, dar „clasa muncitoare nu numai că nu s-a lăsat influențată de aceste teorii reacționare, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Ce le puteam promite, când nici noi nu știam ce avea să fie a doua zi sau peste o lună, ori peste un an, dacă om mai apuca vremea aceea” (sublinierile ne aparțin). „Frăția de arme” româno-sovietică se caracteriza prin intruziunile Armatei Roșii până la nivelurile de jos ale Armatei Române, chiar până la companie. Ofițerii inferiori detașați pe lângă subunitățile românești erau aroganți, apelând preponderent la intimidare, inclusiv cu armele. Situația avea să se înrăutățească pe măsură ce controlul sovietic în România se accentua. NKVD
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a ochilor mei și ai operatorului de imagine Radu Brehuescu, prin alte două perechi de ochi la montaj, când le-am ordonat împreună cu editorul de imagine Radu Bogdan. Și a mai fost muzica. Ce impresie ați avut: a fost o intruziune a muzicii în lucrările Dumneavoastră? O alăturare? Sau o comuniune? D.P. Este o comuniune, mi-a plăcut din start muzica ce îmi însoțește lucrările. Eu lucrez cu muzică de când mă știu, sunt un mare iubitor de muzică. Recunosc, de muzică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Ar fi foarte frumos să se inventeze niște accesorii proprii dansului. Dar în momentul în care dansul se produce în niște locuri numite "teatre", nu putem să îi negăm latura teatrală. A.V. Apropòs de teatru: ce părere aveți despre intruziunea cuvântului, a textului într-un spectacol de dans contemporan? G.C. Îmi exprim o părere foarte personală și e un ghimpe, o problemă pe care mi-o pun în calitate de creator și dansator. Este păcat ca dansul să se ascundă în spatele teatrului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
la cameră induce un soi de metatext. Nu știu, mi s-a părut că viziunea regizorului e o ramă care mă împiedică să intru în viața familiei Arhir, chiar dacă accept că orice prezență a unui aparat de filmat e o intruziune în sine. Chiar dacă vorbește despre o temă de actualitate și semnalează o problemă socială, Podul de flori e un asumat documentar de autor, și cred că ar trebui tratat ca atare.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Dracul spusese frazele cu repeziciune ducându-și copitele superioare la tâmplă. Și continuă: - Plictiseala e o formă de revoltă. Ea rezultă din faptul că un anumit lucru nu corespunde așteptărilor voastre. Clinic vorbind, Michčle Huguet descrie plictiseala ca fiind o intruziune a morții în viață. - "...dar, în același timp, și o invitație la depășirea ei!" Trunchiați citatele, domnule Drac!? - Condiția îmi permite. Hi! Hi! Oricum, lucrurile sunt foarte clare. Cel mai bine a spus-o Pascal. Și vă citez chiar din
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
îmi exprimam câteva idei de felul celor de mai sus emitea ipoteza că principalele două explicații ale noului stil de a polemiza în România sunt: prima, intoleranța la opinii contrare, ceea ce face din societatea noastră o oligodemocrație, și a doua, intruziunea unor elemente din serviciile secrete în discuțiile pseudo-publice de pe Internet. Nu am probe pentru a doua ipoteză, dar cea dintâi mi se pare că descrie o evidență. Nu poți exprima, în spațiul public-politic românesc, o opinie fără să fii taxat
Masca cyberspațială by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11399_a_12724]
-
spunea că Justiția are bube în cap, că Politica face presiuni asupra Justiției și altele, de același fel. Or, în loc ca Guvernul să ia măsuri limpezi pentru detensionarea acestei situații, lucrurile s-au înrăutățit. Justiția a rămas la fel, cu intruziunile puterii cu tot, iar ziariștii care anchetează pe cont propriu abuzurile și corupția au ajuns să fie bătuți pe stradă. Ideea că Europa nu aude decît rapoartele Guvernului României, pentru că a luat decizia politică să ne primească, s-a dovedit
România a luat cartonașul galben by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13100_a_14425]
-
ea nu ii recunoaște identitatea. Înstrăinarea este anunțată și conținuta în senzația pe care o au ambii parteneri, aceea că sînt permanent spionați de un ochi necunoscut. Jean Marc percepe prezenta această inefabila și în același timp surd amenințătoare că intruziune a unui trădător. Spionul este totodată trădător fiindcă el înșeală ambele părți implicate în riscantă negociere identitara, atît pe Jean-Marc cît și pe Chantal. Dar trădarea este, la urma urmelor, co-autorizată de cei doi: bărbatul e cel ce lansează jocul
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]