6,649 matches
-
grozavul, doctorul era oricînd În stare să flecărească vrute și nevrute despre Dumnezeu, clonare, eugenie, telepatie și orice altceva, idei preluate din lecturi vagi sau numai din auzite. Dar, de această dată, nu dorința de a epata Îi susținuse apetitul polemic, ci intuiția unui adevăr nou cu privire la scopul final al omenirii și la rolul ce Îi revenea lui În atingerea acestui scop. Dumnezeu Îl crease pe om anume pentru ca omul să-l re creeze, la rîndul său, pe Dumnezeu. Primul exemplu În acest
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Joanna-Jeni avea o metodă personală, Învățată din cartea Energia care vindecă, a renumitului bioterapeut Viorel Olivian, din Pașcani, județul Iași. Grație acestei metode, energia odică găsea cu ușurință calea către chakras-ul coroană, de altfel cel mai important, deoarece este centrul intuiției pure, amplasat pe creștet, și prin el pătrunde energia care influențează partea de sus a creierului, ochiul drept și hipofiza. De fapt, metoda era cît se poate de simplă și consta În recitarea unei mici poezii, preluată de la Mikao Usui
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mult să nu-l scape din ochi pe Kiki. CÎt despre celelalte doamne, unele dintre ele membre ale comitetului de organizare, ocupaseră locuri intermediare decente. De altfel, Însăși forma de spirală se constituise aproape spontan, oamenii lăsîndu-se conduși de o intuiție nu neapărat miraculoasă, cît mai curînd bine intenționată. Rămînea acum ca Joanna-Jeni să lanseze semnalul pentru consacrarea Cercului Haosului. Probabil că, dată fiind slaba competență a majorității celor prezenți, orice semnal ar fi fost, pentru ei, la fel de eficient. Totuși, Joanna-Jeni
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
maiorul, mai curînd din politețe. În situația respectivă, cred că ar fi bine să iei un algocalmin. Ai fost vreodată În Cuba? — Ce să caut În Cuba? — Am impresia că ne-am mai Întîlnit undeva și nu-mi amintesc unde. Intuiția Îmi spune Însă că pot avea Încredere În dumneata. — Domnule, ești atît de amabil cu mine și te porți atît de drăguț, Încît Îmi vine să Înjur sau să fac alt lucru necuviincios. Zău așa, nu știu ce să mai spun! N-
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fi să încep să împart pumni în stînga și-n dreapta dacă tot era o debandadă generală, să sparg cîteva danturi? — Dacă stai să te gîndești bine, nici unii, nici alții n-au fost mai breji, intervine Gulie, au avut doar intuiția de-a face exact ce făceau și înainte, așa că uite-i acuma cum s-au instalat în primele rînduri. — Acuma înțelegeți de ce-mi vine mie să mă zgîrii pa față cînd mă gîndesc că puteam să le dau planurile
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
tău de babuin, ce Înseamnă să fii un ratat? Un ratat, este un fost om și când spun om, mă refer bineînțeles la ĂAntoniu ridică una din palme, și cu degetele celeilalte, Începe să numereă : inteligență, sentimente, spirit de sacrificiu, intuiție, educație familială și intelect, talent, caracter ș.a.m.d. Ratarea nu vine nici ea așa, singură, de capul ei. Pentru ratare Îți trebuie Înclinații speciale, miros aparte, un simț al onoarei peste medie și o conlucrare permanentă, cu... realul. Înafară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pedeapsă conform paragrafului 168, care nu permite persoanelor să se travestească În hainele sexului opus decât În privat. Luând În considerare cele Întâmplate la Dora și faptul că Îmi ceruse bani pentru serviciile sale, șifonierul putea trece drept spațiu public. Intuiția Îmi spunea că n-avea să dureze mult până când cazul ajungea pe pagina ziarelor și atunci era o chestiune de timp să aterizez Într-o casă de corecție. Mă aflam Într-o situație al naibii de periculoasă, fără ieșire chiar. Luând În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Cu toate astea, eram convins că semnaserăm un pact. În cele șapte zile și nopți care au urmat, cuvintele rostite de noi au lăsat un ecou - cel puțin În mintea mea. Mi-a luat trei zile să mă Încred În intuiția mea, Încă trei să mă conving, dar abia În a șaptea zi mi-am dat seama că nu conta cine făcea invitația. În acea vineri a trebuit să mă forțez să stau acasă până la patru jumate după-masa. Număram orele, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
să mă Îmbrac și să ies În bucătărie Înainte s-o aud pe maică-mea că Închide ușa dinspre hol și mă roagă s-o ajut cu cumpărăturile. Niciodată n-a observat ce se Întâmpla În absența ei. Nu subestima intuiția feminină. În ciuda tonului său, blând și ironic În același timp, Dora părea serioasă. Eu, una, Îmi dau seama imediat dacă cineva mi-a cotrobăit prin sertare. Fiecare Își duce viața după anumite reguli. Șosetele sunt rulate Într-un anume fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
brigada de la moravuri și indiferent ce susțineți. Nu pot să exclud nici posibilitatea ca dumneavostră să fiți implicat În această poveste. Personal, am și eu părerea mea. Dar există reguli de urmat, și În munca de poliție decid faptele, nu intuiția. Pentru moment, voi nota că m-ați căutat de bunăvoie. Dar, până una, alta, trebuie să vă rog să nu părăsiți orașul. Dacă cumva În decursul investigațiilor se adeverește că nu ne-ați spus tot ce știți, nu pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
lucindu-i. dar abia mai târziu am reușit să dezleg cuvintele, mult după ce m-am ridicat din scaunul răblăgit În care stăteam. Surprinzător, inspectooarea zâmbi. Uneori pe parcurs mai apar și informații noi. Lucruri pe care nu ți le aminteai, intuiții cărora dintr-o dată le cazi pradă. Apoi e important ca informațiile să ajungă la persoanele competente. Vrând parcă să-și demonstreze Încotro bate, Îmi Întinse mâna stângă. Sper că am reușit să mă fac Înțeleasă, domnule Knisch. La revedere. Capitolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cunoscut - În camera 202! Fără greșeli, fără neînțelegeri, doar dorința sinceră și disimularea Încântătoare. Dar când am bătut, cu convingere și nerăbdător, la ușă, nu-mi deschise nimeni. Am Încercat din nou. Nu, nimic. Am Încercat iar. Iar nimic. În ciuda intuițiilor, se pare că mă Înșelasem. La dracu’. La dracu’. La dracu’. Cum am putut fi atât de prost? Și-acum ce să fac - cu toată bunăvoința mea febrilă, cu toate prostioarele mele de om educat? M-am prăbușit pe podea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ar fi putut adeveri mai repede decât mi-aș fi dorit. Continuând să ascult zumzăitul fierbinte al verii, atât de asemănător cu șifonierul Dorei, am inventariat din nou ce știam. Era deprimant de puțin. Abia am reușit să articulez primele intuiții, când am realizat că trebuia să aflu lucruri mai exacte. Sigur, era adevărat că Dora mă așteptase - dar cu o oră mai târziu decât am presupus: nu la cinci, ci la șase seara. Eu eram cel care am Înțeles greșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
presupus: nu la cinci, ci la șase seara. Eu eram cel care am Înțeles greșit ora la care trebuia să ne vedem, surescitat la gândul că era vineri iar, ca pe vremuri. Ceea ce mi-a mai făcut să am o intuiție: Dora nu se aștepta să mă Îmbrac așa cum o făceam În camera 202. Ceea ce Înseamnă că nu pe „Anton“ Îl aștepta. Atunci pe cine? Oare soneria Însemna că acum primea clienți chiar și acasă? Dacă era adevărat ce spunea Lakritz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
și delicați, a cărei suprafață tensionată putea să explodeze din secundă În secundă, pentru a dezvălui ceva ce știa toată lumea: că fiecare clipă transparentă era o versiune a nimicniciei. Brusc, m-a cuprins un dor intens de a comunica această intuiție. Dacă luminile nu s-ar fi stins chiar atunci, sunt destul de sigur că mi-aș fi putut dezvolta gândurile cu ceva elan. Dar am fost Întrerupt de o voce ștearsă: — Osram, ai zis? Ce vrei cu el? Nu pricepi, deviatule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
contextele care până acum mi se păreau de nedezlegat, și m-am bucurat că acum mi le puteam explica. Concentrându-mă asupra acestei Îndeletniciri, m-am aplecat asupra fiecărui detaliu, chiar dacă părea o bătaie de cap insignifiantă, o Încurcătură de intuiții care, aparent, nu duceau nicăieri. Nimic nu mai era neimportant, totul putea căpăta sens. Sensul vieții era să aranjez o multitudine de detalii Într-un model coerent - cu cât mai frumos, cu atât mai convingător. Astfel, noua perspectivă asupra creierului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
stiletul În mână. Și Încă unul plin de sânge, aș putea adăuga. Dar sunt convins că totul a fost Înscenat. Mă tem Însă, că Manetti nu va vedea lucrurile Într-o lumină atât de favorabilă. Ea este de părere că intuiția nu trebuie lăsată să umbrească receptarea rece a faptelor. Până acum se pare că a avut dreptate, desigur - dacă nu luăm În considerare cazul Wilms... Simțind că nu-l cred, Wickert Îmi explică raportul de la autopsie pe care tocmai Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ceea ce considera că era ascuns din punct de vedere biologic. Până la urmă, sexul cuiva n-are nimic de-a face cu organele sale genitale. Acum că sunt pe care de a aduna ultimele mele impresii, ultima mea speranță e În intuiția lui Groethe, pentru care n-a fost niciodată acceptat: anume, că adevărul nu trebuie totdeauna dezvelit. Există multe lucruri care mă irită În legătură cu povestea asta - detalii pe care nu le Înțeleg, circumstanțe care mi-au rămas obscure. Mult timp am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
În legătură cu povestea asta - detalii pe care nu le Înțeleg, circumstanțe care mi-au rămas obscure. Mult timp am presupus că totul se lega Într-un mod misterios, dar, până la urmă, evident. Tot ce trebuia să fac era să-mi folosesc intuiția. La sfârșit un văl avea să se ridice și enigmele aveau să fie dezlegate. Acum Îmi dau seama că cedasem unui impuls greșit. Tentația de a pune un detaliu lângă celălalt e mare și, odată atins un număr suficient, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ceea ce considera că era ascuns din punct de vedere biologic. Până la urmă, sexul cuiva n-are nimic de-a face cu organele sale genitale. Acum că sunt pe care de a aduna ultimele mele impresii, ultima mea speranță e În intuiția lui Groethe, pentru care n-a fost niciodată acceptat: anume, că adevărul nu trebuie totdeauna dezgolit. Există multe lucruri care mă deranjează În legătură cu povestea asta - detalii pe care nu le Înțeleg, circumstanțe care mi-au rămas obscure. Mult timp am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
În legătură cu povestea asta - detalii pe care nu le Înțeleg, circumstanțe care mi-au rămas obscure. Mult timp am presupus că totul se lega Într-un mod misterios, dar, până la urmă, evident. Tot ce trebuia să fac era să-mi folosesc intuiția. La sfârșit un văl avea să se ridice și enigmele aveau să fie dezlegate. Acum Îmi dau seama că cedasem unui impuls greșit. Tentația de a pune un detaliu lângă celălalt e mare și, odată atins un număr suficient, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
că asta ar rezolva problema noastră. Nu, să presupunem doar că dumneavoastră o cunoașteți. Și să mai presupunem că vă aflați În posesia obiectului secret, pe care l-a luat cu ea. Pentru mine, asta ar fi de-ajuns. Dacă intuiția nu mă Înșeală, și În seara aceasta ați venit să luați ce v-am dat, dar să și ascundeți ceva, poate chiar În spatele acestei doamne În roșu, și dădu din cap Înspre reproducție, asta mi-e de-ajuns. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
după ce-și revenise din leșin. Imaginea unei lumii cu susu-n jos, În care doctorul fusese cel care zăcea dedesubt, având nevoie de compasiunea și grija ei, făcuseră imaginea reală a lucrurilor mai distinctă prin stranietate, dar cuvintele adăstară În urma intuiției și când Îi zise „Nu-l deranjați“, străinul era deja prea departe ca s-o mai audă. — Ce crezi? Întrebă Myatt. O fi așa cum zice? Suntem În fața vreunui mister? — Toți avem anumite secrete, spuse ea. — Poate că fuge de poliție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Nu ți-am spus eu mereu că o să se mărite și că o să aibă trei copii cât ai clipi? zise. — Dar... cu Giles Monterey? El era logodit! —Ți-am spus că ei ar fi cuplul perfect. Era adevărat. Hunter avea intuiții ciudate În legătură cu viața amoroasă a lui Lauren, chestii pe care nici măcar eu nu le puteam anticipa. —Iubitule, pot să te mai Întreb ceva și apoi promit că asta e ultima Întrebare? Spune, replică el. Orice vrei tu. — Cine este nesuferitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
rău..., dar... nu mi-a plăcut că ai găsit atît ai exprimat de fapt în femeia aceea, ca o condiție suficientă, numai faptul că nu-ți întoarce spatele cînd... Te rog..., te rog să mă înțelegi bine! Eu vorbesc din intuiție, nu am în spate o experiență de viață... Matale ești un creator, un creator pe tărîm social, așa cum eu încerc să fiu pe tărîm literar, ori cum un cunoscut de-al meu, inginer, este pe tărîm științific. Oamenii ca noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]