2,059 matches
-
ființarea care, în întregul ei, este prinsă într-o lentă scufundare"40. Astfel, similaritatea tehnică rămâne la nivelul simplei întregiri, cu mențiunea că reflexivitatea o preia în uzul unui ritual obișnuit, a cărui frecvență potențială îl îndepărtează de solemnitatea înaltei investiri conceptuale care se desprinde din descrierea heideggeriană și îl ridică din nebuloasa unui context colorat emoțional la cota impunătoare a transparenței intelectuale reci pe care o poate atinge individualitatea repliată pe sine. Diferența metodologică ce separă manierele suprastructurante ale celor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a lumii în general) primatul absolut al ceea ce s-a numit "obiectivitate naivă", întorcând armele demersului științific esențial către un teritoriu controlat al eideticului (trecând prin stadiul intermediar al unei noeze deschizătoare de infinite perspective de cunoaștere). Astfel a căpătat investire epistemologică cel de-al doilea tip de conștiință (cea a reprezentărilor) și, prin el, conștiința de sine ca instanță cumulativă (unificatoare) a tuturor cogitațiilor diverse care angajează egoul în experiența sa spirituală. De aici pornind, aplecarea conștientă asupra sectorului noetic
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de cercetare în echipă), alternează un principiu pasiv cu o corespondentă tendință modelatoare și influențează și ea individul, creând un circuit al valorilor teoretice. Reflexia pregătește terenul transferului legitim- proiectiv prin selecție interioară, prin alegerea materiei și a criteriilor de investire, iar colectivitatea răspunde prin mesaj simetric de verificare, validare sau propunere inedită. În asemenea context, corespondența între configurațiile interioare și modalitățile de angajament teoretic (de implicare investigatoare) vor cădea tot în sarcina conștiinței de sine ca instanță cunoscătoare a aptitudinilor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
este dictată de forul reflexiv în mai multe chipuri. În primul rând există intervenția concluziilor de experiență în exercițiul aptitudinal, intervenție menită să-i sporească acestuia eficiența. Această intervenție fixează regimul de activare al înzestrărilor individuale pe latura oportunității de investire, pe de o parte, și pe latura întinderii adecvate a influenței lor eficiente, pe de altă parte. Se vor găsi întotdeauna în modelul de acțiune al inteligenței și al îndemânărilor pragmatice urmele adânci săpate de experiența generală de viață, iar
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
fie prea depărtat de orizontul de semnificație al corpului de achiziții de experiență, iar acest orizont poartă amprenta activității permanente care a presupus exercițiu al capacităților proprii. Dacă "excesul" legitim de inteligență conduce la înțelepciune, atunci legătura celor două presupune investire vizionară din partea unei reflexivități nepărtinitoare, presupune temeiul de concepție fără de care punțile celor doi versanți subiectivi ar sfârși la latitudinea unei exteriorități intruzive, proiective, inhibitorii. A te desfășura autonom în cel mai înalt for al activității spirituale înseamnă a te
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și concept al imaginii statornice a ansamblului de ipostaze de manifestare în care individul, după o sentință nicasiană, "se distribuie fără să se împartă". Praxisul se apropie de ideal prin ordine și raționalitate, iar factorul spiritual asumă strategii diriguitoare și investiri cu semnificație în lipsa cărora activitatea ar deveni nearticulată, nestructurată, incomprehensibilă. Pe de o parte, actul vine, prin multiple tendințe ale automatismului (angajat în demersul practic) către armonie și stabilitate, în întâmpinarea mesajului modelator supraordonat. Pe de altă parte, o viziune
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ordinea socială și cosmică. Responsabilizarea persoanei umane în ordinea sancționării evoluției sale se mișcă în jurul actului și tot de la el pornind se poate vorbi de o suprafață axiologică fără de care înalte calificări interioare și-ar invalida legitimitatea și statutul de investire. Conștiința de sine aduce, deci, un mesaj corectiv și o contribuție pozitivă, îngrădind libertatea absolută a individului care este mai curând caracteristică vieții contemplative și distanțelor acesteia, decât rigorilor stricte ale activității (cele care presupun o proximitate strânsă cu situația
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
palpabilă într-o modalitate particulară care ține de o încarnare a principiilor abstracte. Pe de altă parte, obiectul se ridică la demnitatea ideală conținută în produsul final al unui demers de esențializare și inducție, urcând treptele unei scări ontologice a investirilor succesive ce pot fi obținute în exercitarea constantă a actului. În prima situație este întâlnită la scară individuală ilustrarea aplicativă a unui nivel superior de raționalitate în teritoriul său subordonat, coborârea din generalitatea subsumativă în particularul pregătit pentru intervenție rostuitoare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
obiectul încercărilor filosofice care converg în jurul tezelor unei antropologii sistematizate este însăși această multiplă decantare de fapte ale reflexiei, care sporesc prin fiecare fizionomie unică tabloul vast al unei organizări tipologice. Aici, aportul de spiritualitate nu uită uniformizant de materia investirilor sale, nu se lasă sedus de perspectiva centrifugă a vizării universalelor în detrimentul unei interiorități presupus dispensabile, sau ușor de neglijat. Actul esențial are darul de a întipări în realitate o combinație originală de general și particular și preia astfel ceva
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care fac obiectul unei vaste literaturi biografice anexe marilor angajamente artistice. Înălțimea și răgazul cunoașterii de sine își găsesc aici o utilizare privilegiată, una dintre cele mai potrivite și mai demne implicări pe care o poate realiza fiind cea a investirii în creație, a nobilei misiuni constructive care face din umanitatea asociabilă unei pure virtualități o actualizare părtașă modelului transcendent. Energia inconștientă care mediază revelațiile unei inspirații artistice autentice trebuie canalizată, orientată, segmentată în vederea unei organizări estetice a creației, iar mersul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de sine se cere aici efort, strădanie și insistentă implicare (ca în dezvoltarea oricărei forme de educație), pregătitoare a momentului în care reflexia trebuie să se retragă în fața emergențelor constituite ale talentului. Creșterea acestuia din urmă implică o fază a investirii stăruitoare și nu anunță cu nimic etapa sugestivă mai târzie. Apoi, de la implicarea plenară cu care creatorul își abordează propria dotație și până la calificările axiologice pe care instanța judicativă receptoare le decantează (intuitiv sau în maximă limpezime perceptivă), conștiința de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în funcție de modulațiile experiențelor pe care le traversează. Conștiința obiectelor lumii însăși, care în general deține un caracter investigativ neutru, capătă în această situație privilegiată o apropiere de omoloaga sa subiectivă și se colorează atitudinal, preluând o nuanță afectivă și o investire corespondentă de natură etică. Dacă Immanuel Kant sugera că nu ne putem reprezenta nimic asociat în obiect dacă nu îl avem în prealabil asociat în noi înșine, atunci, cel puțin legat de mijlocul rațional al simplei relaționări cognitive, conștiința obiectelor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ca o conștiință reflexivă întemeietoare de experiență să joace jocul demiurgic în câmpul cunoașterii și să obiectiveze o personalitate în esența ei universalistă. Drumul progresiv al spiritului trece prin etapele valorificării reflexive și preia întreaga încărcătură a acestora pentru o investire mai înaltă care urmează să încununeze parcursul fenomenologic. În consecință, determinată pornind de la interioritate și trecând prin cuprinderea relațională, lumea capătă o nuanță accentuat umanizată și sfârșește prin a aparține rațiunii individuale aruncate peste relieful plural al lucrurilor. Radicalul canon
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de justa lui inserare în faptul cognitiv real. Se închide astfel în act interior o buclă a unui demers universal-uman care găsește cele mai nimerite și mai profunde meniri vectorului spiritual individual, construind în sferele interiorității un sălaș al tuturor investirilor ce dau sens lungului efort formativ care definește esența momentului antropologic actual. Aici mai curând ca oriunde în vastul câmp al cunoașterii se pot proba virtuțile raționale de care "dispune" (în cel mai propriu sens al cuvântului) orice individualitate conștientă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
psihologice distincte păstrează o distanță de netrecut. Structurile teoretice aflate la îndemâna motorului aptitudinal dovedesc însă funcția unitară universal-rațională a conștiinței și apropie elementele dispersiei intenționale. Descrierea interiorității, finele observații discriminatorii sau sintetizatoare, barometrul subiectiv, sunt toate componente ale unei ample investiri aptitudinale și au nevoie de inspirația factorului intelectiv pentru reușita demersurilor lor. Încorporat științei despre sine sau păstrat în postura unui prilej acoperitor, acest factor își răspândește influența în straturi ale constituției psiho-spirituale individuale care ar trebui să beneficieze de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
iradiant al "adaptării", de semnificațiile pe care le instituie concepția schimbului informațional și vital permanent în care individul se regăsește. Astfel, și în cunoașterea de sine omul se poate comporta demiurgic și poate organiza edificiul personal, în conformitate cu o caracteristică a investirii care îl face aproape permanent neindiferent în demersul orientării către sine însuși. Nucleul creator singularizează transferul teoretico-pragmatic specific condiției umane în fața alternativei neutrale cibernetice și exaltă menirea dezinteresată și legitim auto-suficientă a evoluției libere în spațiul lăuntric. Permanentă sursă a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
drum personal poate fi interpretat și structurat pe scheletul unui lanț de încercări, iar acest lanț sfârșește prin a întruchipa reflexul mundan perfect în oglinda conștiinței de sine individuale. Reflexivitatea se detașează astfel în factor eficient al celor mai înalte investiri adaptative, legându-se de mediu și de dinamica sa prin intermedierea cognitivă a schemelor de investigare. Ca o consecință, există tot atâtea tipuri de personalitate câte modalități de cunoaștere, iar, în ciuda succesului epistemic al câtorva scheme structurale, se pot impune
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
precum și în cooptarea populației în acest mecanism. Al doilea aspect se referă la o reprezentare onestă și la o evaluare critică a trecutului communist, atât în manualele de istorie, cât și în lucrările de specialitate. Inițiativa președintelui Traian Băsescu de investire a Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România și de susținere a raportului întocmit de această comisie în 2006 a reprezentat un moment foarte important. Nu idealizez în niciun fel rezultatele și implicațiile raportului (mai ales cele de natură
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
și ale politicii unei națiuni, ci și micropolitica vieții cotidiene. Ideea proprietății private a casei în care locuiești nu putea fi pusă în discuție, cum nu putea fi discutată nevoia de a avea bani la bancă, ca și procesele de investire. România s-a aflat în fruntea tuturor acestora, întruchiparea vie a lipsei de alternativă la capitalismul agresiv. În termen de impact economic, la fel ca și în majoritatea celorlalte țări, se poate ca sărăcia crescândă să-i lovească cel mai
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
4.3. Guvernarea liberală Gheorghe Tătărescu prin prisma PNL-Gheorghe I. Brătianu Începutul anului 1934 găsea economia românească într-o nouă etapă. Perioada crizei economice se încheiase și se punea problema refacerii economice. În acest scop, Guvernul Gh. Tătărescu a încurajat investirea unor mari capitaluri în industrie, promovând doctrina economică "prin noi înșine". La începutul guvernării, noul cabinet a avut de rezolvat însă, problemele generate de marea criză economică. Pentru aceasta, în februarie 1934, a fost adus în dezbaterea Camerei, proiectul de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
centrare pe " publicurile în pericol de excludere", pe inserția tinerilor și pe sublinierea importanței participării locuitorilor (dezvoltarea unei noi cetățenii), obiectivul global urmărit fiind acela de a ameliora cadrul de viață urban (arhitecții creaseră grupul Banlieues 89 și afirmaseră necesitatea investirii în urbanistică pentru a pune capăt urâțeniei și mizeriei clădirilor și periferiilor). Din 1988, politicile orașului au fost marcate de reevaluarea promisiunilor Statului-Providență și de accentul pus pe promovarea drepturilor omului 2. Dezvoltarea socială urbană cerea: teritorializarea acțiunilor, con-tractualizarea, implicarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a organizării muncii. Mărturia unui comisar de poliție în această privință este deosebit de grăitoare: "Muncitorul își revine repede din mânia față de proprietarul său. Problema salariului este pentru el de cu totul altă importanță"3. Am putea vedea în această minimă investire în problema locuințelor o moștenire a trecutului: nu trăise majoritatea populației, până în secolul al XVIII-lea, fără locuință proprie?" ""Se aparținea" aproape întotdeauna cuiva"4 notează Philippe Ariès fără ca această situație să fie resimțită ca o umilire. În această confuzie
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cei aleși nu mai poate fi disociată de practicile lor concrete, și nici considerată secundară, reziduală. Așa cum spunea Jean-Louis Marie în studiul său asupra aleșilor din orașele mijlocii între 1977 și 1983: munca simbolică a primarilor pe tema schimbării permitea investirea unui sens în activitățile concrete, în echipamentele realizate 321. Descentralizarea a diminuat importanța acesteia. În locul unor reglări discrete operate altădată de prefect sau de puterile direcțiilor departamentale ale echipamentului, descentralizarea obligă primarii să se implice în probleme care nu țin
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
stăpân" (lider) al animalelor, al naturii, capabil să vegheze asupra lor, să decidă unde și cât să se vâneze, ce să se cultive, etc. În ceea ce îi privește pe oameni ca ființe avînd o viață socială cu o dinamică aparte, investirea unora dintre ei cu statutul de "lider", de conducător al respectivei comunități, sau a altora doar cu cel de "supus" anonim al colectivității corespund unui determinism ceva mai complex decât ceea ce poate fi întâlnit la animale. Aici este vorba de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
militar, mai întîi: vasalul este un luptător călare care trebuie să răspundă apelurilor seniorului pentru expediții războinice și pentru paza castelelor sale. Dar și ajutor financiar, limitat progresiv la patru cazuri precise: răscumpărarea seniorului făcut prizonier, plecarea acestuia în cruciade, *investirea fiului cel mare al seniorului cu rang de cavaler, căsătoria fiicei sale mai mari. În ceea ce privește sfatul datorat de vasal, acesta se manifestă mai ales prin prezența sa la curtea seniorului și prin participarea în acest cadru la deciziile politice și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]