1,046 matches
-
avea ca conducător de comunitate un boier, despre un preot nu se face pomenire. E greu de presupus că acest sat să nu fi avut o biserică cu preot atunci în 1722, având în vedere că numărul acestora, provenind din iobagi era destul de mare, mai ales că tot Ștefan Meteș ne spune că la 1733 la Streza păstorea un popă unit Iuăn cu biserică și 40 de familii (Bunea, Episcopul Klein pag. 367), după cum la 1750 satul tot e ortodox cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de cult atunci în vremea iobăgiei și cum se mai întâlnesc chiar și în zilele noastre în multe sate ale Ardealului, în munții Apuseni sau în Maramureș...Piatra de temelie a acestui sfânt locaș a fost pusă de strămoșii noștri iobagi, uniți în credința ortodoxă, în anul Domnului 1818, an în care a început de fapt construcția ajungându-se până sub acoperiș. În anul 1821 s-a construit în continuare turnul bisericii pe care s-a montat o cruce de metal
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
podul bisericii. După cum atestă pisania scrisă în frescă pe zidul despărțitor deasupra ușii dintre pronaos și naos, «cu ajutorul lui Dumnezeu s-a zidit și zugrăvit aceeastă biserică, cu cheltuiala satului în1824 , august, zi 2», Ctitori au fost așadar toți credincioșii iobagi din parohie cu preotul lor. Biserica este zugrăvită în întregime cu frescă lucrată de meșteri zugravi din familia lui Nicolae Grecu din Săsăuși, terminată în 1824, în spiritul iconografiei bisericii ortodoxe. Pe piciorul Sfintei mese de deasupra Sfântului altar se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
principatul Transilvaniei, a fost deprinderea locuitorilor cu viața militară, mai corect spus militarizarea zonei în vederea introducerii unui sistem de disciplină ce ar fi asigurat o mai lejeră ținere în frâu a populației române ce se dovedise în multe rânduri recalcitrantă. Iobagii din Țara Oltului nu puteau fi lăsați să poarte arme, știa împărăteasa dece. De aceea s-a gândit măria sa cu consilierii, să decreteze înființarea unor regimente grănițărești care au și luat ființă la 1762, comandanții lor fiind numiți ofițeri de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dece. De aceea s-a gândit măria sa cu consilierii, să decreteze înființarea unor regimente grănițărești care au și luat ființă la 1762, comandanții lor fiind numiți ofițeri de elită din armata de linie a imperiului, iar trupa constituită din tineri iobagi destoinici ai nației majoritare din zona de graniță a imperiului, adică în acest caz chiar românii noștri. Cârțișoara nu a fost cuprinsă în planurile strategice ale imperiului, dar în compania a 7-a a acestui regiment erau cuprinse sate din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
1805 Sztreza Kertzisoara, la 1850 Stresa Kerczesora, Kerz, la 1854 Streza Kerczesora, Ober Kerz și în sfârșit Streza Cârțișoara. De-a lungul secolelor sarcina conducerii directe a obștei i-a revenit administratorului moșiei pe care se afla satul, oamenii satului, iobagii și celelalte categorii fiind proprietatea indiscutabilă a proprietarului moșiei, principe, grof, boier, mânăstire sau oricare altă entitate deținătoare a pământului. Măsurile de tot felul luate de administrația moșiei, ce-i privea pe locuitori se chemau porunci, și dacă nu erau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de depuneri a atins cota de peste 4.000.000 lei. 3. Composesoratul vechilor coloni După cum am mai arătat, anul 1848 a fost momentul crucial în care s-au concretizat dezideratele de secole ale țăranilor, hotârându-se atunci desființarea iobăgiei și împroprietărirea iobagilor fără vreo despăgubire din partea acestora, desființarea dijmelor, a dărilor și a corvezilor de tot felul. Bineînțeles că hotărârile Adunării de la Blaj acceptate în Dieta Transilvană din 6/18 iunie 1848, au fost primite cu bucurie și cu satisfacție și de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fără vreo despăgubire din partea acestora, desființarea dijmelor, a dărilor și a corvezilor de tot felul. Bineînțeles că hotărârile Adunării de la Blaj acceptate în Dieta Transilvană din 6/18 iunie 1848, au fost primite cu bucurie și cu satisfacție și de iobagii de pe domeniile conților Teleky, care cuprindeau între altele și satele noastre, Oprea Cârțișoara și Streza Cârțișoara. Și totuși problema nu a fost complet rezolvată. Iobagii urbariali e drept, au fost eliberați din sarcinile feudale, au devenit țărani liberi și proprietari
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din 6/18 iunie 1848, au fost primite cu bucurie și cu satisfacție și de iobagii de pe domeniile conților Teleky, care cuprindeau între altele și satele noastre, Oprea Cârțișoara și Streza Cârțișoara. Și totuși problema nu a fost complet rezolvată. Iobagii urbariali e drept, au fost eliberați din sarcinile feudale, au devenit țărani liberi și proprietari pe pământurile lor, dar o bună parte a populației sătești a rămas tot dependentă, față de pământurile alodiale (pământ alodial cf. Micului Dicțonar Explicativ, înseamnă rezervă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cf. Micului Dicțonar Explicativ, înseamnă rezervă seniorială, în ev. mediu în Transilvania) care nu au fost supuse trecerii în proprietatea celor ce le munceau. Conform dispozițiilor Patentei imperiale din 21 iunie 1854, moșiile, sesiile zilierilor, pășunile și pădurile asupra cărora iobagii au avut mai înainte de 1848 drept de folosință, au trecut în proprietatea foștilor iobagi. Cu prilejul întocmirii cadastrului au început interminabile procese urbariale între vechii și noii proprietari în fața așa numitelor judecătorii urbariale înființate în 1858. Patentele imperiale din 1853
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
au fost supuse trecerii în proprietatea celor ce le munceau. Conform dispozițiilor Patentei imperiale din 21 iunie 1854, moșiile, sesiile zilierilor, pășunile și pădurile asupra cărora iobagii au avut mai înainte de 1848 drept de folosință, au trecut în proprietatea foștilor iobagi. Cu prilejul întocmirii cadastrului au început interminabile procese urbariale între vechii și noii proprietari în fața așa numitelor judecătorii urbariale înființate în 1858. Patentele imperiale din 1853 și 1854 au dispus și în problema pădurilor și pășunilor folosite în comun atât
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
băștinașilor de milenii. Și mai exista o clasă de boieri răzeși nu prea bogată și nici prea înclinată spre renegarea propriului neam pentru slujbe mai înalte, care cu vremea s-a contopit prin muncă, suferință și ideal cu frații lor iobagi. Aceste circumstanțe, la care trebuie adăugat și faptul că localnicii n-au văzut niciodată cu ochi buni așezarea în mijlocul lor a străinilor de neam, chestiune pe care nu odată au făcut-o simțită, a impus ca românii să se izoleze
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
așa zisă Cronică de casă, din care putem deduce cam care erau preocupările unui om gospodar al satului nostru în anii cele de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, atunci când iobăgia fusese «pusă la pământ», iar viața fostului iobag încă nu se afla pe un teren sigur, când o stabilitate a situației sale ca cetățean liber încă nu fusese instituită. Transcriem atât cât am putut rercupera din această așa zisă Cronica lui C.G.Folea, scrisă de el, se pare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Ghiță lui Avel, Dinu Sâi și alții, io eram, prezent în fiecare seară la iei ca să-i ascult ce povestiau iei despre timpurile trecute, stam de multe ori de ne apuca 1 după miezu nopții. Spuneau ei că pe timpul obăgiei, iobagul era obligat să lucre la curte 3 zile cu caru, 3 zile cu brațul de fiecare poartă, restul erau liberi să lucre pentru iei, bieții oameni s-au unit mai multe familii la un loc și ieșeau pe o singură
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
unit mai multe familii la un loc și ieșeau pe o singură poartă și claca la curte o făceau pe rând . Mai erau obligați a duce la curte diferite alimente ca lapte, ouo, brânză, găini, miei și alte. Ca drepturi iobagii nu aveau niciun fel de drept, decât să muncească la câmp, dar întâi la curte, apoi pentru iel, nu aveau drept nici să se mute la altă curte, dar grofu avea drept și putere să-i mute pe iei. De
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să-i mute pe iei. De frica asta că i mută, bieții oameni se supuneau la toate greutățile și la toate poruncile, pentru că știau că-i mută prin ungurime, și aci aducea unguri ca să-i mestice și să-i maghiarizeze. Iobagii nu aveau dreptul să facă mori ori crâșme, ori prăvălii sau târguri. Astea toate le avea grofu,unde au fost sate de iobagi cum a fost satu nostru. (...) dar boierii nu se amestecau cu iobagii, adecă nu lua un fecior
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
știau că-i mută prin ungurime, și aci aducea unguri ca să-i mestice și să-i maghiarizeze. Iobagii nu aveau dreptul să facă mori ori crâșme, ori prăvălii sau târguri. Astea toate le avea grofu,unde au fost sate de iobagi cum a fost satu nostru. (...) dar boierii nu se amestecau cu iobagii, adecă nu lua un fecior de boier o fată de iobag, ori o fată de boier să se mărite cu un iobag, desbinarea asta a durat și după
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mestice și să-i maghiarizeze. Iobagii nu aveau dreptul să facă mori ori crâșme, ori prăvălii sau târguri. Astea toate le avea grofu,unde au fost sate de iobagi cum a fost satu nostru. (...) dar boierii nu se amestecau cu iobagii, adecă nu lua un fecior de boier o fată de iobag, ori o fată de boier să se mărite cu un iobag, desbinarea asta a durat și după obăgie în unele sate până în primul război mondial, știu că la Scorei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mori ori crâșme, ori prăvălii sau târguri. Astea toate le avea grofu,unde au fost sate de iobagi cum a fost satu nostru. (...) dar boierii nu se amestecau cu iobagii, adecă nu lua un fecior de boier o fată de iobag, ori o fată de boier să se mărite cu un iobag, desbinarea asta a durat și după obăgie în unele sate până în primul război mondial, știu că la Scorei boierii îi cunoșteai după cămașă, aveau cămeșile cu guler lat în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
grofu,unde au fost sate de iobagi cum a fost satu nostru. (...) dar boierii nu se amestecau cu iobagii, adecă nu lua un fecior de boier o fată de iobag, ori o fată de boier să se mărite cu un iobag, desbinarea asta a durat și după obăgie în unele sate până în primul război mondial, știu că la Scorei boierii îi cunoșteai după cămașă, aveau cămeșile cu guler lat în formă ungurească, iar iobagii guler mic făcut din arniciu port românesc
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de boier să se mărite cu un iobag, desbinarea asta a durat și după obăgie în unele sate până în primul război mondial, știu că la Scorei boierii îi cunoșteai după cămașă, aveau cămeșile cu guler lat în formă ungurească, iar iobagii guler mic făcut din arniciu port românesc.... 4 aprilie 1973 Erariu După ce s-a stricat obăgia, grofului nu i-a mai mers așa bine ca-n obăgie, eșa în fiecare an tot cu deficit. Oamenii (pe) care-i angaja la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a mai mers așa bine ca-n obăgie, eșa în fiecare an tot cu deficit. Oamenii (pe) care-i angaja la lucru trebuia să-i plătească, iar oamenii care se duceau la el la lucru nu mai erau fricoși ca iobagi, că-i mută ori îi persecută altfel, s-au îndîrjit de-l mai și furau din toate ce aduna. Atunci groful văzând că-i merge rău a adus unguri de-ai lui ca să supravegheze pe lucrători, să nu se mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
unde sașii au pus foc la români și românii la sași în 1916 când România a intrat în război de au ars cu toții.... 12 aprilie 1973 Despre foștii coloni Când s-a stricat obăgia și s-a împărțit pământul la iobagi, sa dat și din pădure circa 700 jugăre la iobagii din Streza pe care o foloseau în comun, adecă în fiecare toamnă se făceau sorți cam de la 2 până la 3 stânjeni de blane socotite o soarte . Asta era din parchet
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sași în 1916 când România a intrat în război de au ars cu toții.... 12 aprilie 1973 Despre foștii coloni Când s-a stricat obăgia și s-a împărțit pământul la iobagi, sa dat și din pădure circa 700 jugăre la iobagii din Streza pe care o foloseau în comun, adecă în fiecare toamnă se făceau sorți cam de la 2 până la 3 stânjeni de blane socotite o soarte . Asta era din parchet. Pădurea era împărțită în parchete, ca în 80 de ani
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o sută de ani, desființarea în 1746 a șerbiei, prin împroprietărirea țăranilor cu pământ. Se împlinea în felul acesta un vis de secole al năpăstuitului truditor al brazdei. Acestea și încă alte evenimente de acest fel îi dă speranțe fostului iobag de dincoace de munți să spere că după ieșirea din iobăgie atunci în anii de foc 1848 - 49, va veni și vreme cînd toată suflarea de un neam și de un singur grai vor fi una. De aceea oameni ai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]