KorAP: Find »[drukola/base=iov & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...33 34 35 ...62 >

1,547 matches

Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672

literatura evreiască și creștină de la Macabei I și II până în Noul Testament, care furnizează baza istorică și narativă a elaborărilor viitoare. Povestirile din Macabei au fost legate teologic și îmbogățite mai ales de motivul sacrificiului lui Isaac și de cartea lui Iov. Modelul martiriului evoluează în timp pe parcursul crizelor. Iar acțiunile glorificate ale martirilor susțin, după moartea lor, credința comunităților pentru care s-au sacrificat. Pertinența acestui model, sub forme mai actuale, continuă să funcționeze în sanctificarea "eroilor" seculari. Cărțile Macabeilor, care

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Usque, un cripto-evreu care se refugiase la Ferrara, în Italia, după expulzare, pară de asemenea să fi fost important în elaborarea Văii plângerii 50. Opera lui Usque, publicată la Ferrara în 1553, se inspirase la rându-i din Cartea lui Iov, singurul text biblic scris sub forma unui dialog. Asistăm aici la dialogul între trei păstori: Icabo, care ar fi patriarhul Iacov care plânge soarta lui Israel; Nuinco, sau Naum, care acționează ca un consolator; și Zicaero, sau Zaharia, amintind trecutul

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
spre scopul suprem și veșnic, reușești să te detașezi de durere și să ajungi la rugăciunea perfectă. Dacă există suferință pe pământ, singurul loc unde poți scăpa de ea este Dumnezeu și Tora lui. Omul se naște ca să sufere, spune Iov, după cum scânteia se naște ca să zboare"cccc. De aceea lumea este plină de durere și suferință. Cine vrea să trăiască în liniște și să se bucure de binefacerile ei nu va găsi decât amărăciune. În schimb, fugind de lupta din

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
care-și ascunde fața și un Dumnezeu care se revelează 12. La fel ca Berkovits, alți gânditori tradiționaliști, ca Harold Fisch și Irving Greenberg, refondează doctrina suferinței necesare fără a legitima persecuția. Cel de-al doilea folosește modele extrase din Iov și Plângeri, susținând totodată că, după Auschwitz, afirmarea religioasă centrală este crearea vieții. Și el identifică statul Israel, în ciuda naturii lui seculare, cu o instituție religioasă și o consideră răspunsul suprem, generator de viață al poporului evreu la dorința celor

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
și Sofonieyyyy. În sursele scripturale, shoah înseamnă distrugere, înfrângere, exil și nenorocire individuală, decurgând dintr-o pedeapsă aplicată de Dumnezeu, pentru păcatele săvârșite, colectivității sau individului. Astfel shoah, cuvânt ebraic, exprimă un dezastru provocat de mânia divină. În Cartea lui Iov, se evocă pentru prima oară o catastrofă de dimensiuni cosmice, legată tot de pedepsirea păcatelor. Cuvântul circulase încă din 1938 în mediile sioniste din Palestina pentru a desemna evenimentele tragice din Noaptea de Cristal. În Europa și mai ales în

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
erau de nepătruns. La fel devin și căile Auschwitz-ului. Supraviețuitorii și descendenții lor suferă, dar nu li se permite să înțeleagă. Genocidul se transformă într-un mister de esență religioasă. La fel, cei care-l acceptă ca atare devin noi Iovi acel Iov care nu căuta motivele suferinței lui -, dar sunt lipsiți de consolarea pe care o oferea credința în acel Dumnezeu drept care se revelează la sfârșitul dialogului biblic. Astfel, suferința ar fi iremediabil condamnată la tăcere, închisă într-o solitudine

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
nepătruns. La fel devin și căile Auschwitz-ului. Supraviețuitorii și descendenții lor suferă, dar nu li se permite să înțeleagă. Genocidul se transformă într-un mister de esență religioasă. La fel, cei care-l acceptă ca atare devin noi Iovi acel Iov care nu căuta motivele suferinței lui -, dar sunt lipsiți de consolarea pe care o oferea credința în acel Dumnezeu drept care se revelează la sfârșitul dialogului biblic. Astfel, suferința ar fi iremediabil condamnată la tăcere, închisă într-o solitudine vecină cu

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
118, 289 Inchiziție, 81, 112, 113, 115, 117 Indigènes de la République (Les), 277 Intifadă (a doua), 235, 153-154 Intifadă (prima), 226 Intifade, 220 Ioan Paul al II-lea, 194, 276 Iohanan ben Zakkai, Rabbi, 128 Iosef, Ovadia, 168 Iotapata, 61 Iov, 20-22, 24, 28-29, 38, 112, 121, 174, 185, 187 Irak, 168 Iran, 230 Isaac, 15, 38, 42, 57, 65, 117, 163 Isaia, 29, 36, 94, 98, 106, 185, 202 Islam, 22, 35, 44, 90, 104, 111, 128, 257, 259, 285

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
ale vechilor tradiții, a continuat, între secolele al V-lea și al XII-lea, în diverse puncte ale diasporei evreiești. Talmudurile de la Ierusalim și Babilon conțin și ele importante dezvoltări midrashice. g Facerea, 1:31. h În ebraică: tsadik. i Iov, 5:7. j Iov, 13:18; 23:3-5. k Iov, 42:7. l Pilde, 3:11-12. m Pilde, 10:27. n Ieremia, 20:7-9. o Ieremia, 18:1-6. p Ieremia, 12:1. q Ieremia, 30:3. r Iov 1: 21

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
continuat, între secolele al V-lea și al XII-lea, în diverse puncte ale diasporei evreiești. Talmudurile de la Ierusalim și Babilon conțin și ele importante dezvoltări midrashice. g Facerea, 1:31. h În ebraică: tsadik. i Iov, 5:7. j Iov, 13:18; 23:3-5. k Iov, 42:7. l Pilde, 3:11-12. m Pilde, 10:27. n Ieremia, 20:7-9. o Ieremia, 18:1-6. p Ieremia, 12:1. q Ieremia, 30:3. r Iov 1: 21. s Psalmul 1, 1-2

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
și al XII-lea, în diverse puncte ale diasporei evreiești. Talmudurile de la Ierusalim și Babilon conțin și ele importante dezvoltări midrashice. g Facerea, 1:31. h În ebraică: tsadik. i Iov, 5:7. j Iov, 13:18; 23:3-5. k Iov, 42:7. l Pilde, 3:11-12. m Pilde, 10:27. n Ieremia, 20:7-9. o Ieremia, 18:1-6. p Ieremia, 12:1. q Ieremia, 30:3. r Iov 1: 21. s Psalmul 1, 1-2, 6. t Numerii 16: 26; Psalmul

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
tsadik. i Iov, 5:7. j Iov, 13:18; 23:3-5. k Iov, 42:7. l Pilde, 3:11-12. m Pilde, 10:27. n Ieremia, 20:7-9. o Ieremia, 18:1-6. p Ieremia, 12:1. q Ieremia, 30:3. r Iov 1: 21. s Psalmul 1, 1-2, 6. t Numerii 16: 26; Psalmul 101, 2-4, 6, 8. u Psalmul 62. v Isaia, 40:3-5; 49:7. w Ansamblu de prescripții religioase evreiești cu privire la alimentație. x Daniel, 12:3, 2. y II

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Psalmii, 84:7. www Iezechiel, 38-39. xxx În portugheză, Consolaçăo às tribulações de Israel. yyy În ebraică, Seder Eliyahu Zuta. zzz În ebraică, Shevet Yehuda. aaaa Adept al hasidismului, literal, "om pios" (pl. hasidim). bbbb În ebraică: ahavat ha-Shem. cccc Iov 5:7. dddd În germană: Verein für Kultur und Wissenschaft der Juden. eeee În germană: Hebräische Berichte über die Judenverfolgungen während der Kreuzzüge. ffff Memorbücher. gggg Contribuție la istoria persecuțiilor asupra lui Israel, publicat în Otsar ha-Sifrut, 1887-1889 (în ebraică

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
persoana lui. vvvv În ebraică: hester panim. wwww Potrivit iudaismului rabinic, Tora numără 613 porunci. xxxx În ebraică: tikun. yyyy Pentru ocurențele cuvântului shoah în Biblia ebraică, vezi Isaia, 47:11; Sofonie, 1:15, Psalmii, 35:8 și 63:10; Iov, 30:3 și 14, 38: 27; Pilde. 1:27 și 3:25. zzzz Ieșirea, 20:4. aaaaa În germană: Todesfuge. bbbbb Deuteronomul, 30:19. ccccc Sau khurban, khurbn etc. ddddd Endlösung în germană. eeeee Mai multe ocurențe, printre care Leviticul

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808

acest tip de experiență nihilistă s-au dat potrivit geniului religios specific fiecărei culturi. Dar în literatura sapiențială mesopotamiană zeii nu se arată întotdeauna indiferenți. Un text prezintă suferințele fizice și mentale ale unui inocent care a fost comparat cu Iov. Este un adevărat om drept, care suferă, căci nici o divinitate nu pare a-1 ajuta. Nenumărate infirmități l-au adus în starea de a fi "murdărit de propriile sale necurații". Era deja jelit ca mort de către ai săi, când o

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
Oricum ar fi, omorârea lui Moț nu este fără legătură cu destinul lui Baal. Zeul El visează că Baal este viu și că "cerurile plouau untdelemn și pâraiele curgeau cu miere" (ceea ce amintește de imaginile biblice, cf. lezechiel, 32: 14; Iov, 20: 17). El izbucnește în râs și declară că se va așeza și se va odihni, căci "victoriosul Baal trăiește, Prințul Pământului există" (Driver, p. 113). Dar, așa cum Yam revine la viață, Moț reapare după șapte ani, și se plânge

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
sq. |în trad. Românească, pp. 29 sq.]. 4 Dar există alte texte care evocă victoria împotriva unui monstru ofidian numit dragon (tannin), sau Rahab sau Leviathan, și care amintesc tradițiile mesopotamiană și canaaneană (cf., de ex., Psalmul 74: 13 sq.; Iov, 26: 12 sq.) 5 E vorba de o trăsătură specifică ontologiilor arhaice: animalele și plantele încep să existe cu adevărat din momentul în care li se dau nume (cf. exemplul unui trib australian, în M. Eliade, Mythes, reves et mysteres

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
anumite credințe și rituri canaaneene; cf. H. Riesenfeld, The resurrection în Ez. XXXVII, pp. 5 sq.; G. Widengren, Sakrales Konigtum, p. 46; H. Ringgren, La religion d'Israel, p. 261. Religia lui Israel în epoca regilor și a profeților 115. Iov, dreptul pus la încercare Un exeget considera că "întâlnirea dintre putere și bunătate rezumă felul în care Vechiul Testament îl concepe pe Dumnezeu"11. E îndoielnic ca toți cititorii Cărții lui Iov vor subscrie la această judecată. Povestea este de o

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
lui Israel în epoca regilor și a profeților 115. Iov, dreptul pus la încercare Un exeget considera că "întâlnirea dintre putere și bunătate rezumă felul în care Vechiul Testament îl concepe pe Dumnezeu"11. E îndoielnic ca toți cititorii Cărții lui Iov vor subscrie la această judecată. Povestea este de o tragică simplitate 12: e vorba de lovirea unui om drept, de care Iahve era foarte mândru. "Uitatu-te-ai la robul meu, Iov? - Se adresează Dumnezeu lui Satan, "acuzatorul" ceresc - că nu este

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
pe Dumnezeu"11. E îndoielnic ca toți cititorii Cărții lui Iov vor subscrie la această judecată. Povestea este de o tragică simplitate 12: e vorba de lovirea unui om drept, de care Iahve era foarte mândru. "Uitatu-te-ai la robul meu, Iov? - Se adresează Dumnezeu lui Satan, "acuzatorul" ceresc - că nu este niciunul ca el pe pământ fără cusur și drept temător de Dumnezeu și care să se ferească de ce este rău" (1: 8). Dar Satan ripostează spunând că devoțiunea lui Iov

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
Iov? - Se adresează Dumnezeu lui Satan, "acuzatorul" ceresc - că nu este niciunul ca el pe pământ fără cusur și drept temător de Dumnezeu și care să se ferească de ce este rău" (1: 8). Dar Satan ripostează spunând că devoțiunea lui Iov se explică prin prosperitatea sa, adică prin binecuvântarea divină, și atunci Iahve îi dă voie "acuzatorului" să-1 pună la încercare pe servul său cel mai credincios. Iov își pierde copiii și averea, și, lovit de "bubat negru din tălpile picioarelor

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
ferească de ce este rău" (1: 8). Dar Satan ripostează spunând că devoțiunea lui Iov se explică prin prosperitatea sa, adică prin binecuvântarea divină, și atunci Iahve îi dă voie "acuzatorului" să-1 pună la încercare pe servul său cel mai credincios. Iov își pierde copiii și averea, și, lovit de "bubat negru din tălpile picioarelor până în creștetul capului", își găsește culcuș în locul unde se aruncau gunoaiele. Se plânge, blestemându-și ziua în care s-a născut, dar nu se revoltă împotriva lui

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
împotriva lui Dumnezeu. Trei prieteni se apropie și cuvântându-i îndelung, încearcă să-i arate că prin însuși faptul că suferă deci e pedepsit, vina sa e dovedită. Prin urmare, el trebuie să recunoască și să-și mărturisească "păcatele". Dar Iov respinge explicația nefericirii sale prin doctrina retribuției. El știe că "omul nu poate avea dreptate împotriva lui Dumnezeu" (9: 2) că Iahve "nimicește deopotrivă și pe cel desăvârșit și pe cel viclean" (9: 22); totuși, adresându-se lui Dumnezeu, el

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-se lui Dumnezeu, el îndrăznește să-i zică: "Tu știi bine că sunt nevinovat și că nimeni nu mă poate scăpa din mâna ta!" (10: 7). El nu înțelege de ce Dumnezeu se înverșunează împotriva propriei sale creații (10: 8-22), căci Iov nu se îndoiește deloc de caracterul derizoriu al oricărei existențe umane: "Vrei oare să înspăimânți o frunză pe care o bate vântul, să te îndârjești împotriva unui pai uscat?" (13: 25). Dar el nu reușește să identifice natura greșelii sale

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
împotriva unui pai uscat?" (13: 25). Dar el nu reușește să identifice natura greșelii sale: "Câte greșeli și câte păcate am săvârșit? Dă-mi pe față călcarea mea de lege și păcatul meu!" (13: 23) l3. Unul dintre prietenii lui Iov condamnă acest limbaj, căci, prin definiție, creatura este vinovată: "Ce este omul ca să se creadă curat, și cel născut din femeie ca să se creadă neprihănit, dacă Dumnezeu nu are încredere nici în sfinții săi, și dacă Cerurile nu sunt destul de

[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]