1,406 matches
-
-i dea tata 100 de galbeni. Ferm, cum era tata, i-a răspuns cu indignare că nu dă nici un ban și pe Frank tot are să-l boteze. Zis și făcut. A luat pe Frank în trăsură, l-a dus în Ipotești și de acolo a pus pe popa bisericei, anume popa Vasile, și a botezat pe Frank; s-a dus pe urmă la Caraieni și s-a făcut nunta. Biserica din Ipotești era proprietatea mamei, o cumpărase mama cu 250 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
luat pe Frank în trăsură, l-a dus în Ipotești și de acolo a pus pe popa bisericei, anume popa Vasile, și a botezat pe Frank; s-a dus pe urmă la Caraieni și s-a făcut nunta. Biserica din Ipotești era proprietatea mamei, o cumpărase mama cu 250 de galbeni dela un anume Murguleț. Dar pe urmă, face Vlădica jalbă la domnie, ridică pe popa Vasile în fiare și-l duce la protoerie, iar contra tatei iese decret să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nu se închideau în aresturi. Dar și recunoscător a fost Frank; până la moarte tata n-a avut un prieten mai intim ca pe Frank 20. Mai mult decât atât, după moartea căminarului (8 ianuarie 1884), înmormântat lângă bisericuța din cotuna Ipotești, farmacistul Franck a luat-o pe Harieta în Botoșani, găsindu-i casă cu chirie. Și, cum la cununie Eminovici i-a împrumutat lui Frank și 5000 de franci, bani din zestrea Harietei, farmacistul va avea grijă ca din dobânda lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fiind față lângă el atât tânăra soție, cât și nunii cununiei 23. Protopopiatul Botoșani dispune să se desăvârșească botezul după toate regulele religiei noastre 24. Urmare a acestui fapt, în 1858, aprilie 18, se trimite Protopopiatului Botoșani mărturia locuitorilor satului Ipotești dată pentru preotul Vasile Hudișteanu, aflat în stare de arest, în care supt-iscăliții încredințează că în vremi de triizăci ani de când ne păstorește (Vasile Hudișteanu) nu s-au abătut la nici un catahrisis împotriva pravilii și a canoanilor duhovnicești 25. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mai târziu, la 20 aprilie 1858, se află că preotul s-au săvârșit din viață 28; astfel, conflictul s-a stins, căci nici biserica n-avea interes să se implice într-un scandal public. După răposatul Vasile Hudișteanu, slujește la Ipotești preotul Neculi Karano-Hakmann, care va pleca nemulțumit în mai 1863, așa cum reiese din suplica trimisă Mitropoliei la 20 martie același an. Motivul? Proprietarii acelor părți de moșie nu mi-au dat pământurile de hrană, după așezământ, și nici casă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Eminovici. Urmarea a fost că preotului i se aprobă plecarea în satul Bursuceni, unde, probabil, găsise locul liber 30. Pentru un răstimp de aproape trei decenii, documentele lipsesc. Abia în aprilie 1892 arhiva atestă un nou preot la bisericuța din Ipotești. Este vorba de Ion Ursachi, succesorul lui Constantin Irimescu. Cântăreți i-a avut pe Costache Tuluc și Ion Irimescu. În mai 1892, preotul Ursachi adresează o cerere onor sfinției sale Părintelui Protoereu al județului Botoșani spre a-l considera ca desărcinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Ursachi adresează o cerere onor sfinției sale Părintelui Protoereu al județului Botoșani spre a-l considera ca desărcinat din funcția de preut de la cotunul Cătămărăști, com. Cucorăni, pe motiv de prea mare depărtare de Cucorăni, unde am ședința ca paroh de Ipotești 31. Cu timpul, lucrurile intră în făgașul normal. Preoții vor putea arenda pământul bisericii, ba vor avea o vreme și casă parohială în Ipotești. Cum preoților li se cereau rapoarte conform cu legea clerului [...] articolele 40 și 28 în ceea ce privește partea morală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
com. Cucorăni, pe motiv de prea mare depărtare de Cucorăni, unde am ședința ca paroh de Ipotești 31. Cu timpul, lucrurile intră în făgașul normal. Preoții vor putea arenda pământul bisericii, ba vor avea o vreme și casă parohială în Ipotești. Cum preoților li se cereau rapoarte conform cu legea clerului [...] articolele 40 și 28 în ceea ce privește partea morală, starea civilă precum și starea materială a Parohiei, iată ce se găsește la punctul c al unui astfel de raport pe întregul an 1894/5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se cereau rapoarte conform cu legea clerului [...] articolele 40 și 28 în ceea ce privește partea morală, starea civilă precum și starea materială a Parohiei, iată ce se găsește la punctul c al unui astfel de raport pe întregul an 1894/5: biserica filială din Ipotești având suma de 120 lei [...] înscrisă în bugetul Comunei s-a întreținut cu cele necesare. Apoi fiincă pereții a început să crape din cauza clopotniței făcută pe zidul bisericii, s-a decis facerea unei clopotnițe de lemn la o parte, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în această adresă se menționează faptul că, din suma amintită, se vor aduce îmbunătățiri pentru menținerea și facerea gardului separator Bisericei parohiale de casa bisericească 33. Cu toate acestea, în 1895 preotul se adresa primarului plângându-se că biserica din Ipotești n-are pământ. Activitățile epitropilor bisericii nu se opreau la reparațiile zidurilor, acoperișurilor și gardurilor acestor așezăminte de cult; unii au avut și preocupări de excepție, precum înființarea, la Cucorăni, a unei biblioteci care deținea cărți de teologie, științifice, literare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și gardurilor acestor așezăminte de cult; unii au avut și preocupări de excepție, precum înființarea, la Cucorăni, a unei biblioteci care deținea cărți de teologie, științifice, literare, etc.34 Nici aspectele economico-sociale nu sunt ignorate: în iunie 1894, preotul din Ipotești, adresându-se onoratului părinte 35, ia atitudine fermă împotriva străinilor care năpădiseră sătucul, acaparând facerea pâinii, a colacilor și a covrigilor în condiții neigienice. La numai cinci ani de la moartea poetului, autorul plângerii încheie citându-l pe Eminescu: De la Nistru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cinci ani de la moartea poetului, autorul plângerii încheie citându-l pe Eminescu: De la Nistru pân'la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a/ Că nu mai poate străbate/ De-atâta străinătate. Pe marginea din stânga foii stă scris caligrafic: Alianța Română 36. Preotul de la Ipotești își lua în serios întreaga muncă. În 1896 este confirmat faptul că, într-adevăr, bisericuța din Ipotești era de bârne și astăzi este de zid pe temelie de piatră 37. În anul următor, arendașul unei părti din Ipotești era doctorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Tot românul plânsu-mi-s-a/ Că nu mai poate străbate/ De-atâta străinătate. Pe marginea din stânga foii stă scris caligrafic: Alianța Română 36. Preotul de la Ipotești își lua în serios întreaga muncă. În 1896 este confirmat faptul că, într-adevăr, bisericuța din Ipotești era de bârne și astăzi este de zid pe temelie de piatră 37. În anul următor, arendașul unei părti din Ipotești era doctorul Alexandrovici, care scotea la vânzare, pentru locuitori, pământ de calitate pe un preț de cel mult 40
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Preotul de la Ipotești își lua în serios întreaga muncă. În 1896 este confirmat faptul că, într-adevăr, bisericuța din Ipotești era de bârne și astăzi este de zid pe temelie de piatră 37. În anul următor, arendașul unei părti din Ipotești era doctorul Alexandrovici, care scotea la vânzare, pentru locuitori, pământ de calitate pe un preț de cel mult 40 lei38. Preotul Ursachi este din ce în ce mai activ, informând Protoieria amănunțit despre ceea ce se întâmplă în parohia sa. Așa, de exemplu, din adresa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
27 martie) în care se menționează că s-a aprobat [...] vânzarea resturilor de lumânări și a copacilor uscați 51, ocazie cu care se află și numele noului paroh: Panaite Scobai. De aici înainte începe o perioadă nefastă pentru bisericuța din Ipotești. Preotul Scobai nu mai prididește trimițând adrese Protoieriei și Prefecturii, informând de starea jalnică a bisericii și cerând aprobări de renovare. Așa, de exemplu, în adresa cu nr. 25 din 2 iulie 1921 către prea Cucernicul părinte Protoereu, el informează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
adus nisip și lut52. Erau, desigur, săritori sătenii; actele din anii 1921-1922 arată că biserica aducea un venit de 60 de lei, iar cheltuielile reprezentau aceeași sumă. Totuși, adresa Protoieriei județului Botoșani nr. 797 din 25 iulie 1922, înregistrată la Ipotești cu nr. 44 din 30 iulie de către părintele Scobai, anunță că din bugetul Asociației Com. Rurale se acordă, pentru reparații, suma de 2000 de lei, care poate fi obținută în urma unui raport pe care îl veți face direct Onor. Prefecturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
veți face direct Onor. Prefecturii de județ și pe bază de acte justificative alcătuite potrivit legii 53. La 10 iulie același an, preotul adusese la cunoștința protoiereului că la împroprietărirea făcută în toamna anului 1921, s-a dat bisericei filiale Ipotești 5 hectare de pământ de calitatea cea mai proastă, pe o coastă și la îndepărtare de sat și roagă să se intervină spre a fi preschimbat 54. Pe 5 august este înființat un comitet în fruntea căruia va sta părintele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se bănuiește doar; se știe sigur, în schimb, că era un om gospodar. La 20 iulie 1922 se adresează prefectului, atrăgându-i atenția asupra următoarei situații: în vara anului 1921 s-a făcut cărămidă la mijlocul distanței dintre cele 2 sate Ipotești și Cucorăni, pentru școala din Cucorăni și, pentru că era avantajos, s-a hotărăt a să face un număr de 60-70 mii cărămizi și pentru școala Ipotești 56. Din acestea s-au transportat în sat vreo 14 mii care sunt lăsate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în vara anului 1921 s-a făcut cărămidă la mijlocul distanței dintre cele 2 sate Ipotești și Cucorăni, pentru școala din Cucorăni și, pentru că era avantajos, s-a hotărăt a să face un număr de 60-70 mii cărămizi și pentru școala Ipotești 56. Din acestea s-au transportat în sat vreo 14 mii care sunt lăsate sub cerul liber, iar restul, expuse și ele la ploaie și furtuni. Părerea preotului este că acest material să fie vândut la licitație iar banii conservați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
un registru de încasări și unul de plăți care se vor viza de Onor. Protoerie 58. Urmează 45 de semnături; Protoieria aprobă comitetul, prin adresa nr. 510 din 27 aprilie 59, sub iscălitura protoiereului Al. Simionescu. În 1927 exista în Ipotești Școala Primară mixtă, având ștampilă proprie, instituție ce conlucra strâns cu biserica satului; în adresa nr. 53 din 10 mai, directorul școlii anunța preotul că duminecă 22 Mai, a.c., fiind ședința Cercului Cultural vor să asiste cu toți la slujba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Horia, Cloșca și Crișan la Titu Maiorescu. Înaintea lui Maiorescu este pomenit, cum era firesc, numele lui Mihai Eminescu. După aceasta se spune în adresă veți pomeni pe eroii răsboiului pentru întregirea neamului și pe eroii localnici 62. Eroii din Ipotești se află consemnați atât în ambele biserici, cât și pe monumentul de piatră din vecinătate care a rezistat vitregiei vremurilor; printre numele inscripționate sunt câteva cazuri în care tatăl a murit în primul război mondial, iar fiul în al doilea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și pe monumentul de piatră din vecinătate care a rezistat vitregiei vremurilor; printre numele inscripționate sunt câteva cazuri în care tatăl a murit în primul război mondial, iar fiul în al doilea. Revenind la mult discutatul teren al bisericii din Ipotești, adresa cu nr. 33297 (înregistrată la Ministerul Cultelor și Artelor cu nr. 52, din 30 iulie 1927) arată că acesta trebuie să se arendeze de Epitropie prin licitație și rezultatul să se supună aprobărei Sf. Mitropolii 63. Licitația s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de Dumitru Crețu, după care vor fi făcute toate demersurile legale necesare intrării sale în drepturi 64. Începând din 1929, protoiereul județului Botoșani, Al. Simionescu în bune relații cu prefectul județului, Petre Irimescu va efectua o serie de inspecții la Ipotești. La 21 iunie va consemna într-un proces-verbal următoarele: cu acest prilej în urmare cu D-l Inginer al județului, cu preotul paroh local am ales locul în care se va construi noua biserică a acestui sat, după planul tip
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
bisericei din beton urmând a se continua la primăvara viitoare 67. La capitolul al II-lea al procesului-verbal de inspecție, situația externă a bisericii, sunt trecuți la ctitori vechi: Ipatie și N. Isăcescu și Gh. Eminovici, fost proprietar al moșiei Ipotești 68. În Anuarul Arhiepiscopiei Iașilor Mitropolia pe anul 1930, tipărit la mănăstirea Neamț, găsim biserica filială "Sfinții Arhangheli" în stare mijlocie 69. Dacă piatra de temelie a fost pusă în iunie, iar în decembrie 1929 era turnată temelia și clădit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
filială "Sfinții Arhangheli" în stare mijlocie 69. Dacă piatra de temelie a fost pusă în iunie, iar în decembrie 1929 era turnată temelia și clădit soclul bisericii, se poate bănui că înființarea comitetului de construcție a bisericii Mihai Eminescu din Ipotești s-a făcut cu un an înainte. Așa cum reiese din adresa nr. 11121, emisă de Administrația județului Botoșani la 3 decembrie 1930, i se cerea primarului comunei Bălușeni suma de bani înscrisă în buget pe anul 1930 ca ajutor pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]