2,312 matches
-
neapărat să încorporeze România. Orice decizie privind o astfel de includere trebuie bazată pe argumente solide. Indiferent de numărul de observații utilizate, explicațiile bazate pe variabile din științele sociale depind de design-uri de cercetare precise și explicite. În mod ipotetic, cercetătorul ar putea fi interesat de o analiză cu o singură variabilă. Politicile de investiții străine din țările foste comuniste s-ar fi putut desfășura în conformitate cu trei scenarii care, (să zicem că, de dragul ilustrării) să fie excelent reprezentate de Polonia
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
țări sunt echivalente și în ceea ce privește celelalte variabile posibile care ar putea afecta suportul popular pentru tranziția capitalistă. Altfel nu s-ar putea face nici o inferență cauzală convingătoare, căci nu s-a izolat eficient impactul variabilei cauzale presupuse asupra antecedentei sale ipotetice. Nu este suficient faptul că Departamentul Apărării și cel al Agriculturii ar putea reprezenta moduri diferite de a instituționaliza expertiza, care, la rândul lor, să covarieze cu succesul politicii respective; cele două departamente trebuie să fie similare și în ceea ce privește alte
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dintre cauzele fenomenului. Acest lucru este perfect logic. Constantele nu pot produce variație. Valorile care sunt identice la nivelul variabilei independente nu pot fi socotite a fi cauza diferențelor de la nivelul variabilei dependente. Astfel, pentru a se putea evalua efectul ipotetic al lui X1 asupra lui Y în condiții calitative, cercetătorul trebuie să caute observații în care totul să fie similar cu excepția lui X1. Apoi, acesta poate verifica dacă rezultă vreo variație codirecțională în Y. Inferența puternică, generalizată pe scară largă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
recunoscându-și limitările, trebuie să fie capabilă să stabilească o concluzie provizorie, deschisă aprofundării ulterioare. Problema care se pune în cazul acestei metode este faptul că nu există două observări perfect identice, cu excepția variației lor de la nivelul variabilei independente principale ipotetice. Suedia și Norvegia sunt ambele mici națiuni scandinave, dar diferă, într-o oarecare măsură, în ceea ce privește instituțiile guvernamentale și electoratul partidelor politice. Cluj și Iași sunt orașe românești aproximativ egale ca mărime, dar diferite în ceea ce privește cultura. Folosind exemplul de mai sus
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nivelul variabilei independente principale. Controalele introduc un impediment în plus. Cercetătorul este nevoit să identifice acele variabile de control care par a fi deosebit de importante și apoi să găsească situații unde acestea există sub formă de constante, în timp ce variabila independentă ipotetică variază în mod simultan în direcția prevăzută de test. Potrivirea dintre observări este esențială pentru testare. Dacă asocierea dintre X1 și Y este puternică, X2...X4 fiind constante, atunci este plauzibil să inferăm că X1 este o cauză probabilă a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
anumite valori ale variabilei independente. Este foarte mare tentația de a manipula un studiu în cercetarea calitativă. Datorită faptului că metoda permite examinarea unor observații potențiale pe baza numelui propriu, cercetătorul poate fi tentat să selecteze cazuri în care relația ipotetică dintre cauză și efect să fie vizibilă. Dat fiind numărul mic de cazuri, n, din studiu, este nevoie doar de câteva astfel de observații pentru a se construi o argumentație aparentă. Astfel, un cercetător rău orientat ar putea avea ideea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
relației direcționale din ipoteză și nici afirmația sceptică conform căreia non-apariția ar putea fi un rezultat probabil mai generalizat decât apariția. Selecțiile manipulate care indică existența unor valori ale lui X cu valori corespondente pentru Y sunt demonstrații ale relației ipotetice și nu teste ale acestei relații. Acestea nu țin cont de ipoteza nulă și nu stabilesc o concluzie pe baza unei analize corecte și imparțiale a probelor. Demonstrațiile pot fi utile, punând în evidență tiparele empirice pe care cercetătorul le
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
efectul real al lui X și non-X asupra lui Y. Uneori însă, în cercetările cu număr n mic, observațiile reale nu sunt corespunzătoare nevoilor comparațiilor potrivite. Observațiile imaginare pot servi mult mai bine. Studiile de caz „contra factuale” sunt comparații ipotetice în care observarea contrastantă este o proiecție a ceea ce s-ar fi întâmplat, probabil, dacă valoarea variabilei independente ar fi fost diferită. Acestea necesită o foarte bună cunoaștere de ansamblu a situației, actorilor, intereselor și a influențelor, pentru a permite
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
singular poate devia de la tendința centrală, din cauze fie aleatorii, fie sistematice, dar calcularea tendinței centrale rămâne adesea aceeași. O reacție posibilă ar fi aceea de a se examina situația cea mai puțin probabilă, pentru a se verifica dacă relația ipotetică rămâne adevărată chiar și în acest context. O altă reacție ar fi examinarea situației celei mai probabile pentru a se verifica dacă relația ipotetică eșuează. Dar, în general, există foarte puține cazuri cruciale autentice în testarea empirică, în timp ce pericolul unei
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
aceea de a se examina situația cea mai puțin probabilă, pentru a se verifica dacă relația ipotetică rămâne adevărată chiar și în acest context. O altă reacție ar fi examinarea situației celei mai probabile pentru a se verifica dacă relația ipotetică eșuează. Dar, în general, există foarte puține cazuri cruciale autentice în testarea empirică, în timp ce pericolul unei inferențe eronate - evaluarea greșită a situației generale datorită faptului că există doar o singură situație particulară - este foarte mare. De mare importanță în cercetare
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
rămâne o vreme hotarul, „estuar deschis / între două limanuri”, „împărăție dintre două lumi”; una e proiecție imaginară a eului, land alb, cu ghețari plutitori fumegând în cascade de arșiță, cealaltă e un spațiu întunecat, „de umbră” - oraș („sterp”) sau insulă („ipotetică”) de cuvinte, e un artefact discreditat și recuzat („depărtează de mine vremea cuvintelor”), o fatalitate sfidată de exaltata credință că „poeme sublime sunt gesturile simple”. Mimograma acestei expresivități esențiale o execută personajele-emblemă ale cărților, teatrului sau circului. Metaforismul anxios al
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
În care se Înscriu procesele și raporturile sociale legate de „fenomenul multiform al generațiilor”. Raporturile dintre generații și pluralismul identității generaționale. Transferuri intrafamiliale și dinamica macrosocială Fiecare epocă a afirmat, din punct de vedere doctrinar, supremația vârstei adulte. Disimulată din ipotetica supremație a masculinului față de feminin, această superioritate a vârstei adulte ne determină să afirmăm, parafrazându-l pe Marx, că istoria tuturor societăților, de la cele primare până la cele dezvoltate, este una a marginalizării generației tinere. Toate societățile le impun tinerilor, În cadrul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
e.g. prin simboluri dintre cele mai diverse) etc. Transferul ia acea formă pe care individul singular și societatea pluriformă le negociază tacit sau explicit. Efecte ale „programelor instituționale” Enunțurile de până acum sunt evident abstracte, succinte și, în mare parte, ipotetice, sugerând doar o abordare pe care trebuie în continuare să o detaliez. Ca premisă a detalierii, propun să admitem că, din punct de vedere macrosocial, tranziția postcomunistă este dominată de trei „programe instituționale” . Primul vizează decomunizarea și construcția instituțională ce
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
subminează structurile instituționale tradiționale ale familiei ca principiu constitutiv al societății este o întrebare a zilei pe care strategiile personale (private) ale vieții și cele politice ale organizării sociale trebuie să le abordeze și să le instituie. Aceste trei opțiuni ipotetice, care privesc reconfigurarea structurii sociale, tensiunea dintre distincția de gen și nevoia de parteneriat familial și diversificarea tipurilor de familii, vor fi în continuare urmărite pentru a distinge configurări ale acestora în epoca modernității noastre reflexive. 4.2. Familia, corporațiile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a-l converti în capital economic, pentru a avea acces la informație etc. La rândul lor, comunitățile, dar și societățile, îl pot folosi pentru formarea bunurilor publice, pentru asigurarea și menținerea solidarității sociale, pentru dezvoltarea socială, la modul general. Exemplele ipotetice folosite până aici, unele voit exagerate, au sugerat prezența a două tipuri de capital social. Unul este legat de relațiile și de încrederea plasate în interiorul grupurilor de apartenență primară, cum ar fi rudele, vecinii, sau, uneori, consătenii. Acesta este capitalul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
că, la nivelul populației ocupate, românii, cu precădere cei din mediul rural, petrec în medie mai multe ore la locul de muncă decât în mediile tuturor celorlalte societăți membre sau în curs de integrare în UE. Pe de altă parte, ipotetica sociabilitate a românilor se dovedește a fi mai degrabă un mit. II. Satul Trifești, sat european? Am solicitat interlocutorilor noștri să evidențieze particularitățile tipice „satului european”. Cel mai frecvent au fost invocate două categorii de aspecte definitorii. Primele țin de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ce cauză?” - o explicație; „în ce scop?” - o evaluare; „cât?” - o numărare etc. Sau, în locul întrebărilor cu funcție reproductivă, de tipul: „ce este?”, „cine?”, „ce?”, „cum?”, „când?”, „unde?”, de dorit sunt întrebările productive, de tipul celor cauzale - „de ce?”, al celor ipotetice „dacă... atunci?”, ori întrebările care implică explicații (a se vedea și Cerghit, 1997). Principalele tipuri de întrebări sunt: întrebările convergente, care îndeamnă la analize, comparații, sinteze, interogări, asociații de idei etc., întrebările divergente, ce exersează gândirea pe traiectorii inedite, originale
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
numește „judecăți de percepție” reprezintă în termenii folosiți în § 19 „o înlănțuire logică a percepțiilor într-un subiect care gândește”. Ca înlănțuiri logice, aceste propoziții sunt judecăți. Ceea ce are Kant în vedere este o relație logică între imagini subiective. „Judecata ipotetică: „Când soarele luminează piatra, ea se încălzește”, rezultă din operații de comparare, reflecție și abstracție, prin care luminarea de către soare apare drept condiție exterioară a încălzirii.”63 Ceea ce ni se spune în Pr. este că orice judecată empirică reprezintă mai
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sunt simple asocieri empirice de reprezentări, ci o „înlănțuire logică de percepții”. Una dintre definițiile formei logice a judecății este cea a relației de la condiționat la condiție. Or, tocmai o asemenea relație este exprimată prin judecata de percepție, ca judecată ipotetică 66. Este ceea ce Kant spune explicit în § 29 din Pr. Referindu-se la „forma unei judecăți condiționale în genere, adică la folosirea unei cunoștințe date drept temei și a celeilalte drept consecință”, el scrie: „Este însă cu putință ca în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cu putință ca în percepție să poată fi găsită o regulă a raportului care ne spune că după un anumit fenomen urmează întotdeauna un altul (deși inversul nu este adevărat), și în acest caz mă pot folosi de o judecată ipotetică și pot spune, de pildă: dacă un corp este luminat destulă vreme de soare, el se încălzește. Ce-i drept, aici nu avem incă un caracter necesar al corelației, prin urmare, nici conceptul de cauză. Trec însă mai departe și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fost o „întemeiere defintivă” a științei matematice a naturii din epoca sa. Kant, afirma el, „a fost un teoretician din școala aristotelică pentru care știința trebuie să ducă la episteme, și nu pur și simplu la doxa, adică la presupuneri ipotetice”. (W. Stegmüller, Gedanken über eine mögliche rationale Rekonstruktion von Kants Metaphysik der Erfahrung, în W. Stegmüller, Aufsätze zu Kant und Wittgenstein, Darmstadt, Wissenschaftliche Buchgessellschaft, 1970, p. 20.) 56. Pentru toate aceste observații și precizări vezi § 18 și 19 din Prolegomene
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în afară de intuiția sensibilă; aceasta oferă doar materia cunoașterii; o cunoaștere despre realitate va lua naștere numai prin unirea acestei materii cu formele pure ale gândirii, cu categoriile. Este un punct de vedere căruia Kant îi dă mai întâi o formulare ipotetică, în „Introducerea” la CRP: Dar dacă orice cunoaștere a noastră începe cu experiența, aceasta nu înseamnă totuși că ea provine întreagă din experiență. Căci s-ar putea prea bine ca tocmai cunoașterea noastră prin experiență să fie un compositum din
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sublinierea mea, M.F.); în al doilea, trebuie să caut mai întâi în altă parte ca să văd ce efecte ar decurge pentru mine din acțiunea respectivă.”21 Principiul moral, sublinia în mod repetat Kant, are forma categorică „Trebuie!” și nu cea ipotetică „Trebuie să faci cutare lucru dacă dorești anumite consecințe”. Asemenea considerații vor putea fi cu greu armonizate cu sugestia lui Hare potrivit căreia autorul Imm ar fi apreciat moralitatea acțiunilor prin raportare la consecințele lor intenționate. Deosebit de net va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
nu fenomenală. Pe temeiul unei asemenea distincții, Kant tinde să opună orizontul moralității orizontului experienței în termeni ca absolut și relativ, necondiționat și condiționat. Din această perspectivă vom putea înțelege mai bine și sublinierea opoziției dintre imperativul categoric și imperativele ipotetice, dintre legea morală, ca postulat al rațiunii pure, și principii ale acțiunii care pot fi justificate numai prin examinarea consecințelor aplicării lor, adică pe baza experienței. În multe pasaje din Imm și Crp transpare cu claritate preocuparea autorului de a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cu acel principiu moral familiar care este regula de aur. Filosoful își previne cu insistență cititorul asupra înțelegerii principiului suprem al moralității drept o simplă sublimare teoretică a regulii de aur. Căci regula de aur este un imperativ prin excelență ipotetic. Atunci când omul rațional o acceptă drept principiu al conduitei sale gândul său va fi negreșit acela că el nu este îndreptățit să ceară ca alții să respecte în relațiile cu el reguli pe care el însuși nu este dispus să
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]