2,638 matches
-
sub forma unor reprezentări colective care sunt acceptate în mod automat, ireflexiv, necritic în forma lor circulantă. Ele vor înlocui rapid, prin marea lor încărcătură emoțională, tot ceea ce reprezintă bunul simț, atitudinea critică, cultivând panica, nesiguranța și înlocuind rațiunea cu iraționalul. Atmosfera socială de panică și ură va lua formele agresive ale conduitelor de violență socială orientate către „grupurile țintă” asupra cărora vor acționa segregațional, începând prin a-i izola, apoi trecând la exterminarea fizică a acestora. Discursul colectiv și psihozele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
etc. Societatea trăiește într-o atmosferă de incertitudine subiectivă, dominată și întreținută de emoțiile colective produse de conținutul pasional al discursului colectiv. Temele acestui discurs devin probleme de dezbatere permanentă și, în final, exclusivă, favorizând prin aceasta o irupție a iraționalului în realitatea lumii posibile. În această atmosferă ideologică, populația nu se mai recunoaște pe sine și, din acest motiv, nu mai poate înțelege raportul firesc cu lumea reală pe care o simte străină, inautentică, ostilă sau chiar direct dăunătoare. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de dinamica pulsională a inconștientului colectiv. Această dinamică se manifestă, așa cum am mai spus, prin legea reprezentărilor colective și legea participației. În virtutea primei legi, toți membrii grupului uman împărtășesc aceleași opinii, credințe, model de gândire „preconceput”, de regulă cu caracter irațional sau ilogic, care, în virtutea „legii participației”, este adoptat și acceptat de toți membrii grupului, în mod necondiționat, sub aceeași formă. Aceasta face ca întregul grup uman să-și organizeze acțiunile, reacțiile și conduitele după un model unic, general, pe care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
puternică, neexteriorizată care va duce, în timp, la o stare de epuizare emoțională cu apariția unei stări de nesiguranță și de angoasă permanentă și generală. Sugestibilitate crescută a grupului social-uman, caracterizată printr-o receptivitate la produsele imaginarului colectiv, de factură irațională. Acceptarea necondiționată și lipsită de orice fel de critică a unor „soluții” cu caracter absurd, irealizabile. Nevoia de compensare a fricii. Căutarea unor căi de „ieșire din situațiile limită” impuse de factorii sociali psihotraumatizanți. Nevoia de securizare într-o lume
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
factorii sociali psihotraumatizanți. Nevoia de securizare într-o lume care este percepută ca străină și nesigură. O mare capacitate de adaptare patoplastică la evenimentele și schimbările lumii, cu caracter anomic, manifestate prin conduite aberante, acceptarea unor idei absurde, înlocuirea imaginarului irațional cu gândirea logică, rațională. Adaptarea la o „lume absurdă” se face prin adoptarea unor „conduite absurde” și a unor „modele de gândire irațională”. În aceste condiții se produce o stare de regresiune psihică globală a grupului social-uman, caracterizat prin adoptarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evenimentele și schimbările lumii, cu caracter anomic, manifestate prin conduite aberante, acceptarea unor idei absurde, înlocuirea imaginarului irațional cu gândirea logică, rațională. Adaptarea la o „lume absurdă” se face prin adoptarea unor „conduite absurde” și a unor „modele de gândire irațională”. În aceste condiții se produce o stare de regresiune psihică globală a grupului social-uman, caracterizat prin adoptarea unor reprezentări colective, cu valoare directoare în sfera gândirii și a conduitelor; tendința la imitație prin scăderea sau pierderea inițiativei individuale; influențare emoțională
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
timp o înlocuire a gândirii logice și creatoare, cu o gândire artificială de factură utopică, rezultat al ideologiilor. Asistăm la o „întoarcere” la formele mentalității primitive prelogice. În acest caz, totul va fi dominat, în planul gândirii colective, de irațional. Iraționalul, ca model de gândire absurdă, va duce la construcții mitice, fabulative, vaste sisteme de gândire proiectivă de factură „delirant-anomică”, așa cum vom arăta mai departe. Pierderea reperelor valorice are o importanță majoră în geneza modelelor de gândire ilogică, absurdă, specifice psihozelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
culturale a umanității și care pot fi în egală măsură întâlnite în contextul delirului bolnavilor schizofrenici. Ne aflăm la limita a două planuri în care factorii culturali au o valoare formativă puternică. Este vorba de planul rațional și de planul iraționalului. Privită din perspectiva culturală, sănătatea mintală ca și nebunia sau boala psihică, ne apar ca produse ale culturii, care le dă forma, sensul și dinamica specifică. A. Béguin (1952) afirmă că „fiecare individ este nebun în raport cu o societate dată”. O
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suferința psihică rezultată din privarea unei satisfacții vitale, resimțită de individ ca un obstacol sau ca o interdicție. Fuga: pulsiunea irezistibilă de a pleca brusc, fără un scop și fără o adresă anumită. Se caracterizează prin faptul că este subită, irațională și limitată în timp. Fuga de idei: accelerare a fluxului ideativ putând merge până la incoerență. Gatism: incontinență sfincteriană întâlnită în cazurile de arierație mintală profundă (imbecili, idioți) sau în cursul fazelor terminale ale stărilor demențiale. Glischroidie: lentoare sau vâscozitate ideativă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
diferite grade sau niveluri, a vieții afective și intelectuale cu consecințe variate asupra activității conduitei, comunicării și adaptării sociale. Impulsiune: nevoia imperioasă și irezistibilă, apărută brusc, căreia bolnavul nu i se poate opune și care-l determină să comită acte iraționale, brutale sau periculoase. Incest: întreținerea de relații sexuale între rude apropiate (ascendenți și descendenți) prohibită de legile biologice, morale, culturale, religioase și social-juridice. Incoerență: tulburare psihică caracterizată prin lipsă de coeziune de legătură logică între idei, acte și conduite. Indiferență
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau accidentală și pasageră, însoțită de manifestări somatice, motorii, cenestezice, atacuri paroxistice (spasme, contracturi, convulsii) tulburări senzitivo-senzoriale și emoțional-afective, sugestibilitate crescută. Iterație: repetarea invariabilă a unui act motor sau verbal. Îndoială: suspiciune, neîncredere patologică nemotivată, înclinație către dubitație sau interpretare irațională, ilogică a realității. Lesbianism: forma feminină a homosexualității. Licantropia: tulburare psihică de personalitate, cu caracter delirant, în cursul căreia bolnavul se crede preschimbat în lup. Lipemanie: termen ieșit din uz, desemnând, în trecut, melancolia sau delirurile melancolice. Logoclonie: repetarea spasmodică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
individului sau al grupului social, responsabil de apariția tulburărilor psihice. Status: existența unei stări anormale sau patologice specifice, care întrunește condițiile unei dezvoltări morbide specifice. Stereotipii: repetarea invariabilă, cu caracter patologic, a unor gesturi sau acte, expresii mimice sau verbale, iraționale ale bolnavilor psihici. Stigmate: semne unice sau asociate, cu caracter obiectiv, desemnând o stare morbidă, particulară. Exemplu: „stigmate de degenerescență”, „malformații”, „atavisme” etc. Stupoare: suspendarea oricărei activități fizice și psihice, activitate intelectuală și afectivă, imobilitate cu negativism. Sugestibilitate: dispoziție mintală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
330 15.3.8. Doll jr. și postmodernizarea modernismului 334 15.3.9. Hiperraționalizarea curriculumului 341 15.3.10. Curriculumul global 345 15.4. Evoluții și devoluții recente 350 15.4.1. Sensul confruntării paradigmelor 350 15.4.2. Geografia „irațională” a curriculumului 351 15.4.3. Reîntemeierea rațională a curriculumului 357 15.4.3.1. În secolul sintezei 357 15.4.3.2. Trei concepții despre lume și idealurile ei 358 15.4.3.3. Genunea culturală și nașterea postmodernismului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Rhode, Psyche - Seelencult und Unsterblichkeitsglaube der Griechen, Freiburg - Leipzig - Tübingen, 1898 (trad. rom.: Psyché, Meridiane, București, 1985); E.R. Dodds, The Greeks and the Irrational, University of California Press, Berkeley, 1951 (trad. rom.: Dialectica spiritului grec, Meridiane, București, 1983; Grecii și iraționalul, Polirom, Iași, 1998); J.-P. Vernant, Mythe et pensée chez les Grecs. Études de psychologie historique, La Découverte, Paris, 1988 (trad. rom.: Mit și gândire în Grecia antică, Meridiane, București, 1995); M.P. Foucart, Recherche sur l’origine et la nature
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Lykeon). Tânărul apare tocmai după ce își încheiase exercițiul atletic (vezi Platon, op. cit., 144 c-d, pp. 183-184). Problema care îi dădea bătăi de cap lui Theaitetos era una reală și se referea la „numerele dreptunghiulare”. Ea conducea la vestitele „numere iraționale” descoperite de pitagoreici. În cazul de față, este vorba de descoperirea lui Theodoros cu privire la explicarea puterilor. Se oprise - zice Theaitetos - la puterea de 17 picioare și el, împreună cu alți discipoli, se gândeau la o generalizare, o noțiune cuprinzătoare referitoare la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
resimțim, incomod, ca năucitoare. Trăim un realism halucinant 3, gândim fără repere, ne cufundăm în visare și magie. 15.1.1. Un alt mod de a gânditc "15.1.1. Un alt mod de a gândi" Gândirea postmodernă nu este irațională, ci hiperrațională, menită să depășească limitele raționalismului modern și să domine hiperrealitatea. Dar gândirea hiperrațională nu a apucat încă să stabilească noi repere pentru înțelegerea și trăirea noii realități a lumii. Percepem, difuz, doar conturbatio mundi, zbuciumul zilnic al lumii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
atinsese o culme în anii ’20. Cauchy și Weierstrass reușiseră să introducă maximum de rigoare în analiza matematică; Peano axiomatizase construcția mulțimii numerelor naturale; în mai multe versiuni, Cauchy, Cantor, Dedekind și Weierstrass axiomatizaseră teoria numerelor reale, elucidând statutul numerelor iraționale, care îi speriaseră cândva pe pitagoreici. Marele triumf a fost însă opera lui Hilbert, prin a cărui contribuție axiomatica a atins forma supremă de abstracție și formalizare. Autorul sublinia aspectul ludic al acestei matematici complet formalizate: „Matematica este un joc
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
noi „incertitudini” să zdruncine încrederea noastră în realitatea obiectivă. Suntem în situația care i-a îngrozit pe pitagoreici în urmă cu aproape trei milenii. Învățăceii din Crotona au descoperit că nu există numai numere întregi și raționale, ci și numere „iraționale”, precum rădăcina pătrată a monadei (). Cumplita revelație, care clătina însăși armonia cosmică, a fost ascunsă și lumea nu a aflat vreme de trei secole în ce impas odios trăia. Dar, astăzi, atare secrete nu mai pot fi tăinuite... În urmă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
puteri „nevăzute” („invizibile”, adică „iluminate”) și este manipulată la scară planetară. Scopul ar fi instaurarea unui nou, mare și ultim totalitarism, de către o organizație satanică terestră. Unii exegeți ai acestor trăiri bizare le-au calificat, generic, drept o „reîntoarcere a iraționalului”, o „reacție la raționalismul excesiv” și o „reîntoarcere la sentimentul religios”. Există o tipologie a „omului irațional” cunoscută de multă vreme: credulul, ignorantul, visătorul, superstițiosul, fanaticul, sălbaticul, delirantul. De fapt, sunt variante de imaturitate și nedesăvârșire paideutică. Psihologia clasică pretinde
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mare și ultim totalitarism, de către o organizație satanică terestră. Unii exegeți ai acestor trăiri bizare le-au calificat, generic, drept o „reîntoarcere a iraționalului”, o „reacție la raționalismul excesiv” și o „reîntoarcere la sentimentul religios”. Există o tipologie a „omului irațional” cunoscută de multă vreme: credulul, ignorantul, visătorul, superstițiosul, fanaticul, sălbaticul, delirantul. De fapt, sunt variante de imaturitate și nedesăvârșire paideutică. Psihologia clasică pretinde că toate aceste tipuri își au sorgintea în „eternul copil” care se ascunde în fiecare om. Este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și cercetarea curriculară fenomenologicătc "15.3.5. Max van Manen și cercetarea curriculară fenomenologică" Cele mai mari gafe și nedreptăți ale raționalismului iluminist au fost făcute împotriva rațiunii însăși. Nu vom înșira aici acest lung șir de decizii și atitudini iraționale. O vom menționa doar pe aceea care privește strămutarea pedagogiei din rândul Geisteswissenschaften în rândul științelor naturii. Behavioriștii americani și pozitiviștii europeni poartă în acest sens o vină imensă. Științele umaniste, științele culturii și științele spiritului - din rândul cărora fac
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cercetarea și proiectarea curriculară trebuie abordate în termenii „legii numerelor mari” (Gauss, Poisson), ai „modelizării complexității” (Waddington, Gould), ai „sistemelor departe de echilibru” (Glansdorf, Prigogine) ș.a. - pe scurt, în termenii hiperraționalității pozitive. Curricula ultramoderniste nu vor fi imprecise, incoerente, metaforice, iraționale, fantasmagorice; ele nu vor fi nici „suprasaturate” normativ, nu vor încorseta excesiv gândirea și demersurile educatorului. Curricula ultramoderniste vor fi însă „proiecte digitale”, construcții de mare precizie în care amănuntele vor fi la fel de importante ca și ansamblul, în care fiecare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sfârșește într-o romantică îmbrățișare ce îi transformă pe cei doi diavoli în îngeri păzitori ai fericirii comune. Confruntarea dintre modernism și postmodernism, în ciuda analogiilor cu alegoria de mai sus, nu este o poveste romantică. „Eroii” comuni sunt rațiunea și iraționalul. Gândirea postmodernă nu este - decât în mod nesemnificativ - irațională; ea este antiraționalistă - în sensul că atacă exagerările teoretice și practice ale raționalismului. Tocmai pentru că nu este irațională (cum s-a întâmplat la antimoderniștii începutului de veac XX), gândirea postmodernă a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cei doi diavoli în îngeri păzitori ai fericirii comune. Confruntarea dintre modernism și postmodernism, în ciuda analogiilor cu alegoria de mai sus, nu este o poveste romantică. „Eroii” comuni sunt rațiunea și iraționalul. Gândirea postmodernă nu este - decât în mod nesemnificativ - irațională; ea este antiraționalistă - în sensul că atacă exagerările teoretice și practice ale raționalismului. Tocmai pentru că nu este irațională (cum s-a întâmplat la antimoderniștii începutului de veac XX), gândirea postmodernă a intrat într-un dialog fructuos cu gândirea modernă. Cele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de mai sus, nu este o poveste romantică. „Eroii” comuni sunt rațiunea și iraționalul. Gândirea postmodernă nu este - decât în mod nesemnificativ - irațională; ea este antiraționalistă - în sensul că atacă exagerările teoretice și practice ale raționalismului. Tocmai pentru că nu este irațională (cum s-a întâmplat la antimoderniștii începutului de veac XX), gândirea postmodernă a intrat într-un dialog fructuos cu gândirea modernă. Cele două paradigme pot fi asemănate cu doi experți, dintr-o anumită branșă, care au ce discuta - chiar dacă se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]