1,542 matches
-
124. Sofismele de tehnică argumentativă induse prin actele de gândire sunt următoarele: sofismul falsei dileme, sofismul negării antecedentului, sofismul afirmării secventului, sofismul celui de-al patrulea termen, sofismul generalizării pripite, sofismul cauzei false, sofismul falsei analogii, petitio principii, sofismul concluziei irelevante, post hoc ergo propter hoc. În exemplul următor, evidențiem sofismul cauzei false: "Curtea Constituțională a închis deocamdată fabrica de produs turnători și informatori și, de teama șomajului, alde Dinescu amenință cu greva foamei." (Noaptea României, Jurnalul Național, 8 februarie 2008
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Constanța este "finuța" președintelui Băsescu și că își încheie conversația cu prima doamnă cu "vaaai, naaașăă, să-l pupi pe nașuu...". Mai citim și că Vasile Blaga a vândut fiicei lui, studentă, o mașină și un apartament. Deși informațiile sunt irelevante pentru spațiul public, fiind greu de crezut că felul în care se conversează nașa cu fina sau tranzacțiile de familie ar putea să aibă consecințe asupra vreunui grup social, acestea sunt subiecte atractive. De aceea, astfel de "scandaluri" pot fi
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
fie aceasta română sau maghiară" (Roller, 1952, p. 178). Factorul etnic nu juca așadar niciun rol în politica principelui valah. Departe de a aspira la făurirea unității naționale, Mihai a încercat să constituie un "stat centralizat" în care etnia era irelevantă, ca formă politică de luptă împotriva dominației otomane: "Unirea în lupta împotriva jugului otoman era un factor important pentru constituirea unui stat centralizat. Dar încercarea de a uni Țările Române împotriva Turcilor era șubredă, pentru că nu era o suficientă bază
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prepara terenul ceremonial, a văzut lumina tiparului în 1979, semnată fiind de reputatul istoric David Prodan cu titlul Răscoala lui Horea. Interpretarea este cea convențional marxistă: răscoala țărănească a avut un caracter exclusiv de clasă, diferențierile de naționalitate fiind complet irelevante. Intensificarea tranziției către naționalism a făcut ca până în 1984 interpretarea clasială a răscoalei să nu mai fie satisfăcătoare politic. În strâns racord cu noile sensibilități naționale ale partidului, Ștefan Pascu a publicat în 1984 varianta naționalistă a evenimentului, sub titlul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
F. Nietzsche (1998, p. 171). Statul-națiune a fost zidit politic pe temelia de cele mai multe ori fictivă asigurată de un trecut monumentalizat. Faptul că, în cele mai multe cazuri, această istorie monumentalistă a fost alcătuită din "tradiții inventate" (Hobsbawm, 1983; Lewis, 1975) este irelevant. Un trecut monumental, populat de figuri istorice titanice, a fost imaginat ca prolog al unui prezent ce aspira spre aceeași monumentalitate; d) sacralizarea trecutului momentul apoteotic al acestui crescendo al patosului național se împlinește în sanctificarea trecutului și canonizarea protagoniștilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sfera moralei bunului-simț. Potrivit uneia dintre ele, întrucat Iisus prevestea sfârșitul iminent al lumii, etică trebuia aplicat] în scurtul timp r]mas pan] la acestă. Dar, dat fiind c] sfârșitul lumii nu a venit, nu înseamn] c] acum etică este irelevant]. O alt] abordare consider] elementele mai radicale ca fiind apanajul unui grup restrâns, al c]lug]rilor, care depun jur]minte de s]r]cie, castitate și ascultare, si care se constiuie în Ordinul C]lug]resc. Restul oamenilor trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
respectate, noțiunea de promovare a valorii abstracte a respectului nu are sens. Prin această se neag] prima afirmație a consecințialismului, care susține c] valori că loialitatea și respectul nu determin] sensuri abstracte pentru diferitele prognoze ale unei opțiuni; valorile sunt irelevante pentru prognoze, ele nereușind s] determine sensuri care s] nu fie unice. Cealalt] poziție pe care o adopt] ap]r]torii teoriei nonconsecințialiste este aprobarea primei afirmații, recunoscând c] noțiunea de agent care promoveaz] valori cel putin are sens, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu ar fi existat nici predecesorii negrilor și femeilor din clasa de mijloc care primesc tratament preferențial, ceea ce implic] faptul c] negrii și femeile din clasa de mijloc care primesc tratament preferențial nu ar fi existat. Dar obiecția poate fi irelevant]. Propunerea nu este de a ne imagina o lume f]r] o istorie a discrimin]rii rasiale și sexuale sau f]r] stereotipuri, ci de a ne proiecta o lume f]r] discriminare rasial] și sexual], f]r] stereotipuri în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s-a susținut chiar și c] publicitatea este ea ins]și coercitiv] deoarece interefereaz] cu liberă alegere a consumatorului, care nu mai poate decide de unul singur de ce are nevoie, ci este supus unui baraj de influențe care pot fi irelevante sau chiar contrare nevoilor sale. Chiar și atunci când nu este pus] la îndoial] dezirabilitatea unui produs, exist] dileme legate de publicitatea pentru o anumit] marc] și de crearea artificial] a „diferențierii între produse”. Exist] apoi vechile întreb]ri legate de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Unul dintre consilierii președintelui Kennedy în criză rachetelor din Cuba din 1962, Dean Acheson, consemneaz] cu mândrie c], atunci când moartea a sute de mii de oameni nevinovați și multe altele au stat în cump]n], „cei implicați... își vor aminti irelevanta presupuselor considerații morale aduse în discuție... discuțiile despre moral] nu se refer] la problem]” (Acheson, 1971, p. 13). Acesta pare s] fie adev]rul propriei contribuții a lui Acheson la dezbaterile cruciale, dar punctul lui de vedere nu și-a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi opusul lui Pearl Harbour. În spiritul lui caracteristic, Acheson a interpretat argumentul că pe o simpl] confuzie și o parte dintr-un r]spuns „emoțional sau intuitiv” (Acheson, 1965, pp. 197-198). Cu toate acestea, dac] considerațiile morale nu erau irelevante, în mod surprinz]tor ele nu erau atât de importante în comparație cu alți factori de natur] evident politic] sau chiar personal], cum era nevoia că președintele Kennedy s]-si recâștige prestigiul, s]-și demonstreze curajul și s] elimine perspectiva acuz]rii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
profund teoriile acceptate legate de r]zboi, pace și securitate. Pacifismul Din perspectiv] realist], r]zboiul este justificat atunci cand servește interesului național și nejustificat atunci când este împotriva acestuia. Interesele altor state sau națiuni sunt considerate, în cea mai mare parte, irelevante, cu excepția cazului în care pot fi folosite ca mijloc de atingere a unui scop. Dar, la fel cum indivizilor nu le este permis, în mod normal, s] ignore interesele altor indivizi și statelor li se cere s] ia în considerare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fiintele raționale s-ar putea s]-l accepte.) Dac] o astfel de analiz] X ar putea fi construit], „ceea ce este X este bun” ar fi o tautologie sau un adev]r conceptual privat de putere motivațional]. Dar acest lucru este irelevant, deoarece o astfel de propunere nu ar fi creat] pentru a comandă X sau a indica faptul c] X era cerut în vreun fel. Scopul ar fi mai degrab] exprimarea cerințelor conținute în predicatul „bun” și explicare ideii potrivit c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceva ce nu ar exista, dac] externalismul și prescriptivismul ar fi corecte. Dac] cineva s-ar chinui s] afle ce s-ar cuveni s] fac], chinul ar lua sfârșit dac] ar ajunge s] considere r]spunsul la întrebarea să total irelevant pentru motivațiile sale sau pentru ceea ce a f]cut de fapt. Aceast] problem], uneori numit] problemă acraziei sau sl]biciunea voinței, se afl] în afara scopului acestui articol. Ne afl]m acum în situația de a relua întrebarea dac] judec]țile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
grupate conform nivelurilor. Nivelul A. Preconvențional Etapă 1 Etapă pedepsei și ascult]rii. Individul ascult] pentru a evita pedeapsă; în consecinț], unicul motiv de a face ceea ce este bine este de a evita pedeapsă. Preocup]rile și interesele altora sunt irelevante pentru individ, mai puțin în m]sura în care se refer] la bun]starea personal]. Etapă 2 Etapă schimbului și scopului instrumental individual. Obiectivul individului este de a face tot ceea ce poate pentru a promova propriile interese și, în același
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a eticii”, pe care ea o vede caracteristic] filosofiei engleze de la Sidgwick încoace. Ascombe susține c] aceast] opinie nu rezist] f]r] noțiunea unui legiuitor divin. Din moment ce filosofia moral] îl interzice pe Dumnezeu, privindu-l fie că mort, inexistent, sau irelevant, concepția ei despre teoria moral] este în cele din urm] anacronic]. Este ca și cum noțiunea „criminal” ar d]inui chiar dac] dreptul penal și curțile de justiție ar fi de mult desființate și uitate. (Ascombe, 1958, p. 30) Concluzia lui Ascombe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evolutiv ne-a imprimat un anumit mod de a gândi, care, întâmpl]tor, ține de sfera adev]rului obiectiv. Acest lucru este valabil pentru concepțiile cu privire la evoluția progresiv] și direcționat]. În cel mai r]u caz, o moral] obiectiv] este irelevant], ceea ce reprezint] o contradicție în termeni. Morală r]mane f]r] temelie. S] punem o ultim] întrebare: de ce o astfel de tez], ca cea discutat] anterior, pare neplauzibil] în mod intuitiv? De ce pare atât de ridicol - pentru mulți oameni - s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evit]m alegerea unor variante pe termen scurt care indic] pl]cerea, pentru a evita un dezastru. Aceste întreb]ri r]mân deschise pentru viitor. Deocamdat], este suficient dac] cititorul s-a convins c] latura biologic] nu este atat de irelevant] pentru morală noastr] cum a crezut majoritatea noastr] pentru mult timp. Referințe Darwin, C.: The Origin of Species (London: John Murray, 1859) Dawkins, R.: The Selfish Gene (Oxford, 1976); ediția a doua (Oxford: Oxford University Press, 1989) De Wall, F.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
voinț] înseamn] s] fii liber s] vrei ceea ce vrei s] vrei sau, mai exact, s] ai voința pe care o vrei. O asemenea viziune asupra libert]ții de voinț] este, susține el, neutr] prin raportare la adev]rul determinismului. Este irelevant dac] avem voința pe care o vrem din cauza unui proces determinist sau din cauza șansei (norocului). (Un libertarian ar fi înclinat s] înțeleag] acest mod de a pune problema ca tendențios.) Ce înseamn] s] avem voința pe care o vrem? Înseamn
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diferit de cele două exemple anterioare este Citizendium. Acesta este un proiect extrem de ambițios, dezvoltat de mediul academic (ca o recunoaștere implicită a importanței wikiurilor și, în special, a Wikipediei în educație) și care încearcă să remedieze informațiile incorecte și irelevante care există în cadrul acestei imense enciclopedii on-line. Datorită popularității de care s-a bucurat în ultimii ani această tehnologie Web 2.0, Jimmy Wales, unul dintre creatorii Wikipediei, va lansa, în primul trimestru al anului 2007, un motor de căutare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diferit de cele două exemple anterioare este Citizendium. Acesta este un proiect extrem de ambițios, dezvoltat de mediul academic (ca o recunoaștere implicită a importanței wikiurilor și, în special, a Wikipediei în educație) și care încearcă să remedieze informațiile incorecte și irelevante care există în cadrul acestei imense enciclopedii on-line. Datorită popularității de care s-a bucurat în ultimii ani această tehnologie Web 2.0, Jimmy Wales, unul dintre creatorii Wikipediei, va lansa, în primul trimestru al anului 2007, un motor de căutare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de a răspunde sau un răspuns simbolic, discriminarea este un comportament dirijat Împotriva indivizilor vizați de prejudecată. Esențial pentru definirea ei este faptul că discriminarea reprezintă o distincție necuvenită, un tratament jignitor la adresa unei persoane, efectuat pe baza unei situații irelevante din punct de vedere rațional, prin care respectivul nu este tratat În conformitate cu normele instituționalizate ale grupului respectiv. Apare clar, de aici, faptul că discriminarea nu constituie expresia unor conflicte interindividuale, ci este un sistem de relații sociale, explicabil prin logica
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de diferite, ba chiar contradictorii În morala lor, au fost construite plecându-se de la același set de fapte istorice acceptate. Acest lucru confirmă Încă o dată, dacă mai era nevoie, ipoteza potrivit căreia reconstituirea „realității istorice” rămâne o operațiune cu totul irelevantă dacă nu luăm În considerare, ca obiecte de bază ale cercetării, și imaginile subiective proiectate de-a lungul timpului asupra realității investigate. Doar ele sunt În măsură să Însuflețească această „realitate” și să o transforme În Istorie, adică În acea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
n-a arătat”. Ironia lui Papiu XE "Papiu" tranșează, Într-un mod sugestiv, problema „alianțelor naționale”. „Adevăratul naționalist” român nu poate fi decât antimaghiar. Cel care Își apără națiunea combătându-i pe sârbi, de exemplu, greșește, deoarece pericolul slav este irelevant. Așa după cum ne Învață Istoria (cartea de căpătâi pe care o invocă orice naționalist, cea care ne arată drumul drept și ne oferă bazele pentru deciziile optime, Într-un mod mai „pertinent” decât orice analiză care aparține prezentului), la fel
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un moment de respiro după reflectarea amănunțită din 1841, anul 1842 marchează cel mai scăzut interes față de problematica irlandeză, din Întreg intervalul analizat. Referiri la Irlanda apar doar În patru numere (7% din totalul aparițiilor anuale), cifrele fiind de fapt irelevante la valori atât de coborâte. În afara clișeului sărăciei irlandeze, apare și Repeal-ul, ca o problemă binecunoscută, asupra căreia nu mai este necesar să se insiste, fiind amintit O’Connel, care Încă tot mai ține postul de lord-maior În căpitala Dublin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]