941 matches
-
se mai feri de el. Dar aceștia erau puțini. Unul din ei era un bărbat voinic, ce ar fi ridicat în brațe un taur. Se spunea că e cel mai bun arcaș din toată oaza. Numele lui îi și arăta iscusința în mânuirea arcului, căci i se zicea Mai-Baka. Îngăduindu-și cel dintâi printre ai săi să vorbească cu străinul, Mai-Baka încercă să afle dacă acest Auta era într-adevăr dușmanul neamului daza. Dar Auta îi spuse: - Are să vină vremea când
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
lin scurtîndu-și aceste picioare, până când se așeză ușor, culcat în lung, pe sania uriașă. Prin grâu și ierburi, pe nisip ori pe drumuri pietroase, nesfârșitul convoi de măgari izbuti în sfârșit să aducă marea luntre pe țărmul mării. Și numai iscusința cârmaciului luntrei cerești și iscusința cârmaciului corăbiei mărilor pământene izbutiră să împiedice înecul, în ceasul chinuitor de greu pentru toți al așezării turnului de argint pe puntea fără catarg. Dibaci și el, meșterul pânzei născoci, ca să fie pe placul zeilor
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
se așeză ușor, culcat în lung, pe sania uriașă. Prin grâu și ierburi, pe nisip ori pe drumuri pietroase, nesfârșitul convoi de măgari izbuti în sfârșit să aducă marea luntre pe țărmul mării. Și numai iscusința cârmaciului luntrei cerești și iscusința cârmaciului corăbiei mărilor pământene izbutiră să împiedice înecul, în ceasul chinuitor de greu pentru toți al așezării turnului de argint pe puntea fără catarg. Dibaci și el, meșterul pânzei născoci, ca să fie pe placul zeilor, o crăcănă puternică din bârne
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
imaginea ocaziilor ratate În grădina pariziană, Îndemnându-și tânărul prieten „să trăiască intens“; altul despre moștenitoarea bogată, trădată de iubit și de prieteni; și al treilea despre tatăl și fiica sa, care Învingeau forța distructivă a pasiunii prin bunătate și iscusință. Încă nu era pregătit să se apuce de ele, dar trăia cu certitudinea calmă că avea să le scrie la Lamb House. După micul dejun, discută cu dna Smith În salon, ca de obicei. Dat fiind că nu aveau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
la un kilometru și jumătate deasupra Capitalei și, mușcat de o dispoziție de zile mari, se materializă, apoi, tolănit pe spate ca un sultan, cu un picior răsturnat neglijent peste celălalt și cu muștiucul de la o narghilea slujindu-i cu iscusință când degetele mâinii, când colțurile gurii, se roti de trei ori deasupra orașului, savurîndu-i fiecare bucățică a acoperișurilor de tablă tărcată sau cu vopseaua sărită, tresăltând de încîntare în preajma oricărei terase de bloc placată cu ardezie sau tivită cu smoală
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ceea ce a devenit. Sprîncenele albe se ridicară puțin. — Atât de repede, spuse Grimus. Atâta grabă. Nu, prietene, nu-ți voi spune. în nici un caz înainte de cină. Cina a fost una vegetariană, ca și Grimus, dar Prepelicarul o pregătise cu atâta iscusință, încât Vultur-în-Zbor, mare mâncător de carne, nici nu observă absența acesteia. — Originile omului, spuse Grimus, sunt cele de vânător. Prin urmare - sau, vânătoarea, altfel zis, urmărirea sau căutarea - este îndeletnicirea cea mai veche și mai prețuită a omului. Faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
unuia dintre sfătuitorii lui să țină minte fiecare amănunt. Spusese că se considera fericit să colaboreze cu un om atât de competent ca Mohamed. — Asta înseamnă unirea minții cu norocul. Cum tata răspundea că întreg orașul Fès cunoștea inteligența și iscusința lui Zeruali, acesta i-o întorsese: — Tu, care ai citit atâtea cărți, nu știi ce a spus mama unui sultan din vremea veche la nașterea fiului ei? „Nu-ți urez să ai minte, căci va trebui s-o pui în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de rolul meu de mijlocitor la Tefza, rol care adusese vistieriei în anul acela mai mult aur decât întreg orașul Fès. După ce aduse laudă unchiului meu, strămoșilor mei și Granadei, începu să laude în fața apropiaților lui prosperitatea mea, elocința mea, iscusința și vastele mele cunoștințe, dobândite în cele mai renumite școli din Fès. Nu l-ai cunoscut tu pe Ahmed Șchiopul la medersa? — Așa e, stăpâne. — Mi s-a spus că erai unul dintre cei mai buni prieteni ai săi, singurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
din rațiuni religioase ori economice și nici iraționala dezlănțuire de cruzime a unui rege răzbunător și nemilos. Mai mult chiar, Filip cel Frumos apărea acolo În rolul de instrument al voinței unei instanțe diabolice și rafinate, care Îi manipulase cu iscusință resentimentele vechi și noi față de membrii Ordinului, de puterea și opulența lor. Trebuie să-ți mai spun că, din perspectiva oricărui specialist, varianta Centrului era solidă și convingătoare, bazându-se În proporție covârșitoare pe date atestate, verificate și omologate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
dintre ele a apărut replica glumeață și cinică: Nietzsche a murit! - semnat, Dumnezeu. Pentru Fukuyama, n-a fost nevoie de replica istoriei; și-a retractat teoria el Însuși, de bună voie și nesilit de nimeni... Micuța blondă fanda cu o iscusință pe care, În alte Împrejurări, aș fi admirat-o sincer. Ori, poate, o suspectam fără temei de duplicitate, nemulțumit că nu mă ajuta să aflu ce doream?! Gluma comparativistică era Însă reușită, de ce să nu recunosc!? Nu și adevărată Întru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
făcuse sceptic și amoral. Uitase repede visurile studenției de la Coimbra. Căuta procese zgomotoase și remuneratorii. Ca aproape toți oamenii politici portughezi, debutase prin gazetărie și scria cu mare ușurință articole în toate domeniile. Era un om urât de revoluționari pentru iscusința sa de sforar și intrigant politic. La Cameră, era temut pentru că ataca întotdeauna, iar atacurile sale erau îndreptate împotriva persoanelor. Doctrinele nu-l interesau. Cât de sterpe și de inactuale erau partidele de guvernământ o dovedește nu numai crescânda popularitate
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
care orice bărbat trece de la brici la aparatul de ras. Am Învățat foarte repede doi-trei pași mai complicați pe ringul de lemn și nici Într-o sală de bal n-aș fi dansat cu mai mult zel și mai multă iscusință (noi, familiile Sik și Buketovs, eram de regulă proști dansatori de bal). Erau mai mulți instructori În uniforme stacojii, jumătate de husari, jumătate de oameni de serviciu la hotel. Toți vorbeau engleza de diverse calități. Printre vizitatorii regulați am remarcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
al său. Ajunseră În dreptul peșterii unde Îl ascunsese prima oară și scena se repetă, căci Oberlus Îl legă și Îi puse căluș la gură, preschimbîndu-l din nou Într-un balot pe care-l rostogoli spre capătul grotei, astupînd apoi cu iscusință intrarea cu pietre și crengi. Înarmat cu harponul și cuțitul său lung, coborî mai tîrziu pînă pe plajă, se ascunse În hățișul de buruieni și așteptă, răbdător, ca echipajul de pe Virgen Blanca să debarce. De data asta fură lansate la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cu mult timp înainte pentru o confruntare pe viață și pe moarte. Aveau încinse la brâu un fel de tolbe, confecționate din liane împletite, în care-și țineau armele din cremene de mărimi și forme diferite, pregătite și cioplite cu iscusință, special pentru această acțiune. Pietrele, cu colțurile ascuțite, erau legate sau mai bine spus înhămate cu câte un căpăstru împletit cu sfori flexibile din fibre de plante răsucite. Învârtindu-le deasupra capului cu viteză și putere, luptătorii puteau lovi inamicul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
țuguia buzele umede și fragede, printre care vorbele-i ieșeau într-o desăvârșită armonie, toate laolaltă - credeam eu - se află în strânsă legătură cu ceea ce simte femeia, atunci când se îndrăgostește de un bărbat și vrea să îl ațâțe, speculând cu iscusință micile lui patimi și slăbiciuni, fără de care bărbatul n-ar mai fi nicidecum bărbat. Dar omul poate vedea limpede lucrurile din jurul său doar abia după ce fumul care-l înconjoară se împrăștie și ochii încetează să-l mai usture. Așa stând
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
nu este o rușine), căci nu exista, de fapt, niciun alt bărbat, care să fie mai aproape de inima ei, ci se întâmplase doar că mă respinsese cu eleganță pentru nepotrivirea dintre noi, nepotrivire pe care femeile o intuiesc cu atâta iscusință... Astfel, resemnându-mă odată cu trecerea vremii, am început să privesc la ea ca la o columnă de lumină, ca la un mitologic Eldorado 1, adică ca la ceva la care aspir 1 Ținut imaginar din America de Sud, pe care cuceritorii spanioli
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de coarne, i-a întors capul spre Mecca și i-a tăiat beregata cu o mișcare rapidă a pumnalului său încovoiat. Sângele țâșni în clocot, stropindu-l pe sandale și pe jaique, la poale, dar Gacel nu observă, satisfăcut că iscusința sa de vânător fusese, încă o dată, deosebită și că atinsese animalul în locul exact. Căderea nopții îl surprinse pe când mai mânca, și nu se iviseră încă primele stele când adormise, apărat de vânt de un tufiș și încălzit de spuza focului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
intrat în istorie ca pictor al apelor, al mării. Privesc valurile Caraibelor și-mi vine să cred de multe ori că plăsmuirile lui Aivazovski sunt mai seducătoare decât cele ale realului. Mă voi apropia și eu, cu aceeași dragoste și iscusință de aventurile lui Eol? Sau poate că dorința mea nu este decât o nouă vânare de vânt... Am început să am prieteni, să nu mai fiu singură: El-Zorab, țestoasa, familia lui Antu, vântul, marea, sfinții din capelă... Într-o seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
sub incitantul titlu “Amorul, un copil pribeag”, titlu inspirat de opera “Carmen” de Georges Bizet, autorii culegerii grupează cele mai semnificative creații la temă ale epigramiștilor din capitalele moldave Iași și Chișinău. Și cine putea să radiografieze cu mai multă iscusință și destoinicie tema “Plăcere amară/Dar și mult prea dulce chin/ Ce în inimă strecoară/Minunatul ei venin”, cum o descria H. Heine, dacă nu cardiologul―care, pe deasupra, mai este “uns cu toate alifiile” epigramei― și mai tânărul său colaborator
?TEFAN BOBOC-PUNGE?TEANU by ?TEFAN BOBOC-PUNGE?TEANU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83945_a_85270]
-
nici nu bănuiesc primejdia, trăiesc Într-o dulce inconștiență, cei mai mari sînt vicleni, caută subterfugii, se ascund În găleata de gunoi, se strecoară pe orificiul de scurgere. Talpa Îi lovește la Întîmplare, mai mult după inabilitatea lor decît după iscusința ei. Pier credulii, cei apatici, cei obosiți, pier Îndrăgostiții, aventurierii, Înfometații. În fiecare noapte, după ora 12, trebuie să joc rolul lui Dumnezeu. Nu reușesc să intru niciodată În pielea personajului, să fiu la Înălțime, cum se spune. Ucid cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
lui o exaspera. - Ăla, dragă, de care vorbeam azi-dimineață. - Aha, se dumirea dînsul. Oricît de înțelepți, bărbații fac greșeli. Coana Sofica o știa, de aceea ocolise cu perseverență împotrivirile lui Goilav. Îi impusese să-i ceară mîna, procedînd cu atîta iscusință încît, atunci cînd ea și-a dat consimțămîntul, pictorul se crezu în paradis. Chiar azi, la gîndul că ar fi fost refuzat, bătrînului îi bătea inima. - Nu pictez femei, îmi mărturisi Goilav după ce am rămas singuri. Nu au expresie. Fața
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
festivă la reînnoirea existenței. Azi morți suntem, precum vedeți. Vă vom vedea morți și pe voi. Am fost și noi cum voi sunteți. La fel cu noi veți fi și voi... Adăugase muzică și text, pompa alaiului îmbina măreția cu iscusința. Douăzeci, treizeci de perechi de cai în șir nocturn, bogat împodobiți, cu stăpânii costumați potrivit subiectului ales, urmați de șase sau opt valeți fiecare, învestmântați în livrea, purtând sute de făclii, în urma cărora venea, în sfârșit, carul de triumf încărcat
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
sub fereastra scundă străjuie trandafirii. Cu securea în mâna e sclipitor. Fără ea rămâne maroniu-roșcat și neras. Fără pușca de lemn, crăpată și lucioasă de mângâieri, e un lăcătuș oarecare, gîrbov și deșirat. Cu ea însă făptura îi miroase a iscusință și strategie. Coiful briceagului de vânătoare și binoclul. Cadența nocturnă îl strecoară nebănuit până la poartă. O cadență dusă la perfecțiune. La parola de ieșire, însă, sprâncenele negre-stufoase i se încruntă, acoperind tăișul ochilor. Sub ele, în bătaia lunii, mai sticlește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și fericite" ("sono sicuri e felici"). Cît despre funcția religiei și, prin urmare, a instituției bisericii în stat, Machiavelli o prezintă rațional, ca necesitate, dar nu în Principele, ci în Discorsi (I, 1l-l5). Aici îl laudă pe Numa Pompiliu pentru iscusința de a fi recurs la religie în sprijinul ordinii statale, aducînd poporul la ascultare. Teama de zei i-a ajutat pe împărații romani: religia instrumentam regni. Nu e ocolit adevărul că biserica, în timpurile modeme, exercită o teroare mascată. Modelul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și privirea îndeajuns de scrutătoare pentru a citi, în fizionomiile altora, secretele inimii, pentru ca nimic să nu scape înțelegerii lor și ca totul să li se dezvăluie prin forța judecății proprii. Nu trebuie însă să se abuzeze de viclenie și iscusință, ele sînt precum condimentele care, folosite în exces la mîncăruri, își pierd pînă la urmă gustul picant, pe care un cer al gurii obișnuit cu ele nu-l mai simte. Din contră, probitatea este utilă oricînd, ea seamănă cu alimentele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]