1,937 matches
-
atât de rară, nelegiuirea, avariția, cupiditatea, pofta vor ajunge atât de mari, încât cei buni, dacă din întâmplare vor mai exista, vor ajunge pradă nebunilor și vor fi pretutindeni chinuiți de cei nelegiuiți. Numai cei răi vor propăși; oamenii de ispravă vor suferi ocări și vor fi pradă sărăciei” (7, 15). Lumea va cunoaște o escaladare a răului. Dreptatea se va micșora până la dispariție; patru vicii vor stăpâni întreaga lume: inpietas, auaritia, cupiditas și libido; cei bogați vor cădea în mâinile
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
interferează uneori, se creează o anume atmosferă. Apar tipuri, comportamente, care vin să ilustreze mai ales defecte și apucături, întâmplări neplăcute, uneori tragice. Relatările sunt în cheie voit hilară, oscilând între comedie și dramă, mai ales când e vorba de isprăvile femeilor și de bărbații încornorați care se resemnează găsind explicații și scuze pentru infidelitatea consoartelor. Naratorul, în general doar martor sau confident, își povestește și propriile „aventuri” sentimentale, mai degrabă ridicole, în ton cu celelalte întâmplări. După o experiență dezagreabilă
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
și două sute de anecdote. Avându-se în vedere conținutul, au fost clasificate în patru categorii tematice: relații sociale, relații familiale, deficiențe psihologice și defecte fizice. Cea dintâi categorie se axează pe conflictul bogat-sărac, ciclul cel mai reprezentativ fiind legat de isprăvile lui Păcală. Existent sub diferite denumiri și la alte popoare, Păcală sau Pepelea din folclorul românesc este personajul care își bate joc și îi pedepsește pe bogați cu arma lui principală, istețimea, ascunsă în spatele unei naivități simulate. În cazuri mai
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
P. Hasdeu, București, 1872-1876; I. C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, pref. B. P. Hasdeu, București, 1875; Th. D. Speranția, Anecdote populare, I, București, 1892; D. Stăncescu, Snoave sau glume populare, București, 1892; D. Stăncescu, Snoave, București, 1893; Petre Dulfu, Isprăvile lui Păcală, București, 1894; D. Stăncescu, Povești și snoave noi pentru popor, București, 1895; C. Rădulescu-Codin, Dăfii, snoave și povești, Craiova, 1904 (în colaborare cu Șt. Șt. Duțescu); Dumitru Furtună, Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și legende românești, București, 1914; Basme
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
întâmplări trecute. Acum autorul dă la iveală vaste compuneri epice de o factură proprie, foarte originală. Ele reconstituie realist momente din istoria Moldovei, cu oamenii și așezările ei, dar fac să transpară îndărătul lor paralelisme cu basmul, dăruind personajelor și isprăvilor acestora un abur fabulos. Romanul Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, poveste amoroasă terminată tragic după o tentativă eșuată de răpire, are loc sub semnul Racului, adică al unei epoci funeste, când toate dau înapoi. Prințul Ruset, protagonistul romanului, e o
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Coresi la Brașov între 1560 și 1562) și copiere (popa Ioan Românul din Sânpietru prescrie pe la 1620 untext cu paragrafele numerotate - Codex Neagoeanus, a zis nr. 3821 B.A.R.; de la începutul secolului al XVII-lea datează probabil Pravila de ispravă a oamenilor și de toate păcatele și greșalele [ms.nr. 5211 B.A.R.]). Aceste versiuni - cred cercetătorii - vin din Moldova, unde tălmăcirea de texte juridice era o preocupare constantă a cărturarilor locului. „Ritorul și scholasticul” Lucaci - în care cred că
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mărturii ca aceste destoinici de-a să créderea, cum i-au adeverit cu nedejde să fie mort”; în acest caz pretenția femeii este justificată; „iară de nu vor fi mărturiile oameni de credință și va cunoaște giudețul că îmblă fără ispravă, atunce se va certa muiare” -, restricție pe care bizantinii - ea figurează în Sintagma lui Matei Vlastaris - o împrumutaseră din dreptul roman), femeile despărțite neavând dreptul să se recăsătorească. Nepunând la îndoială „prima nuntă” - potrivit poruncilor Sfântului Vasile cel Mare - pravila
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
săvârșită, și acolo să aibă să o săvârșească și veșminte și alte ce va trebui la acea biserică să aibă a face. [...] Besérica de la Toporăuți, unde zac oasele părintelui meu, Dumnezeu să-l pomenească, să aibă a o găti de ispravă.[...] Pentru sfintele biserici care sânt făcute de noi, cu nevoința noastră, să vă fie aminte și pre urmă dumilorvoastre și urmașilor voștri”. Toate dispozițiile testamentare sunt întărite printr-un blestem, încheiere obișnuită în astfel de acte (vezi Dan Horia Mazilu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dumisale vistiernicesei, acolo unde era price între dânșii. Iar dacă am luat seama siamnelor, pietrelor, carili au fost puse în dial și de o parte de apa Bârladului și de alta, socotind siamnele, au aflat că îmblă Gligore Isar fără de ispravă [...] Și încă după ce-au îmblat el fără de treabă, acolisându-se, au și suduit-o dumnezei precum au auzit mulți oameni”. Și aprodul Ion Blogul a profitat de lipsa de apărare a unei femei singure (ele pierdeau deseori în confruntarea cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Curvia însemna în limba românească veche și „prostituție”, dar și „practicarea unor relații sexuale extraconjugale” (un soț adulterin mărturisea că „s-a încârdoșit cu muieri curve”355. Cuvântul („păcatul curviei”) apare în Pravila ritorului Lucaci din 1581, în Pravila de ispravă oamenilor, în fragmentul copiat în Codex Neagoeanus, în Pravila aleasă, tradusă de Eustratie logofătul. Macarie, în Teologia sa dogmatică, așază, între păcatele enumerate acolo, curvia după sodomie, iar în Viața Sfântului Vasile cel Nou - carte cu o circulație manuscrisă concludentă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sunt instrumente de cunoaștere și mai ales de realizare 3. Dar, „mai târziu, uitând ce Învățase În Himalaya, așa cum mărturisește undeva, Eliade a elaborat acea teorie a miracolului incognoscibil ce ajungea la un soi de «sincronicitate». În fond, povestirile de isprăvi fantastice rămân aceleași, cu primatul absolut al deplasării În timp („alunecare” a straturilor temporale unul pe altul, discontinuitate a timpului etc.), Însă personajele și atitudinea lor față de ceea ce li se Întâmplă se schimbă complet”. Succinta caracterizare pe care Culianu o
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
roman, articole politice și culturale, traduceri. Publicistica lui denotă o atitudine și un angajament de stânga, antrenând și idei referitoare la subordonarea ideologică a artei. A mai semnat George Costin, Narator. Primăvara lui Crișan (1949), o evocare istorico-poetică, și Minunatele isprăvi ale lui Păcală (1950), în fapt prelucrări ale snoavelor populare, nu au consistența unui demers scriitoricesc. Debutul semnificativ al lui S. se produce mai târziu, odată cu volumul de proză scurtă Prin foc și pară, apărut în 1971. Cele șaisprezece narațiuni
SARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289497_a_290826]
-
fiind cea mai izbutită. Ca traducător, S. are o activitate mai bogată. A tălmăcit (în colaborare) din Feodor Gladkov, Lev Kassil, Móra Ferenc, Aleksandr Ceakovski, Hans Leberecht, Herbert Nachbar, Aleksandr Iakovlev, Sigurd Hoel. SCRIERI: Primăvara lui Crișan, București, 1949; Minunatele isprăvi ale lui Păcală, București, 1950; Prin foc și pară, București, 1971. Traduceri: Feodor Gladkov, Jurământul, pref. Pompiliu Constantinescu, București, 1945 (în colaborare cu K. Rima); Lev Kassil, Dragii mei copii..., București, 1946 (în colaborare cu Natalia Petrușevici); Móra Ferenc, Viclenescu-Șterpelici
SARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289497_a_290826]
-
mai mult retoric decât teatral. Doar sub beneficiu de inventar poate fi înregistrată producția dramaturgului după întâiul război mondial. Nevestele domnului Pleșu reia parțial, în alt fel, tema din Bujoreștii, transformând un grefier nu tocmai serios într-un bărbat de ispravă care, însurându-se cu o birtașă depravată, face și din ea o femeie respectabilă. De piesa cea mai bună a lui T. amintesc și unele situații din Stăpâna, unde protagonist e îngrijitorul de origine țărănească al unui boier. El o
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
din popor, Lugoj, 1909-1910, vol. III: Glume din popor, Timișoara, 1910; Minciuna minciunilor. Povești culese din Banat, București, 1968; Poezii și basme populare din Crișana și Banat, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1968; Pipăruș-Pătru. Povești populare culese din Banat, București, 1969; Isprăvile lui Pipăruș, cu ilustrații de Nicolae Hilohi, Timișoara, 1975; Feciorul Împăratului Roșu și Împărăteasa-fără-de-moarte, București, 1977; Basme și poezii populare, îngr. Gavril Matei Albastru, București, 2000. Repere bibliografice: Dumitru Lazăr, „Poezii și basme populare din Crișana și Banat”, O, 1968
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
în urma unei sentințe eronate rămâne întemnițat la Văcărești până în 1955. Este autorul unei singure cărți de beletristică, Amintiri de vânătoare (1969), care se înscrie în lunga tradiție a literaturii cinegetice românești. În anii ’70 a intenționat să continue firul rememorării isprăvilor vânătorești, dar nu a reușit mai mult decât publicarea, în 1971, în revista „Convorbiri literare”, a povestirii Odaia din livadă. U. scrie literatură ocazional, iar paginile sale se resimt de timiditatea celui care nu se socotește scriitor, își cenzurează orice
ULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
poetului de a vorbi în tonuri prea înalte despre lucruri atât de delicate. EUGEN SIMION SCRIERI: Chemări, București, 1955; Versuri, București, 1961; Ciopârțilă, cu ilustrații de Clelia Ottone, București, 1962; Carte de vise, cu ilustrații de Mihu Vulcănescu, București, 1965; Isprăvile lui Ciopârțilă, cu ilustrații de Clelia Ottone, București, 1966; Clipe, București, 1968; Steaua singurătății, București, 1968; Ciopârțilă cascador, cu ilustrații de Clelia Ottone, București, 1973; Goana după vânt, București, 1973; Versuri, pref. Eugen Simion, București, 1975; Zoo-Ciopârțilă și alte întâmplări
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
care inițiază dialogul cu micul cititor este însuși autorul, în celelalte culegeri de miniaturi și nuvele eul-narator devine copilul. Felul de a metaforiza (de a personifica, hiperboliza și diminutiva) este specific artei sale literare. Surprizele metaforice ale personajului Radu anunță isprăvile pronunțat epice ale lui Guguță, istorisite într-o serie amplă, deschisă în 1967 și întinsă pe mai bine de trei decenii. Lui Guguță i se acordă rolul de creator de situații sau de modelator al lor. Întâmplările se produc după
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
de trei decenii. Lui Guguță i se acordă rolul de creator de situații sau de modelator al lor. Întâmplările se produc după un tipar insolit, dictat de logica celor mici. Adevărata esență a personajului o dă diferența dintre aventură și ispravă, prima presupunând risc, îndrăzneală și o ruptură în ordinea firească a lumii, cea de-a doua cu un sens pozitiv și cu semnificația unui eveniment dus la bun sfârșit. Pentru a satisface nevoia de epic și de fantastic, naratorul recurge
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
fantastic, naratorul recurge la câteva întâmplări banale. El procedează la o personalizare accentuată a eroului central, acesta devenind - prin rolul exagerat pe care i-l acordă adulții - „Măria Sa Guguță”. Personajul este scos în prim-plan fie prin concentrarea atenției asupra isprăvilor lui, fie prin învestirea cu trăsături excepționale, fie prin „urieșizarea” proprie gândirii infantile. Conceput ca un model al omului frumos sufletește și moral, protagonistul se naște la intersecția realului cu visul (fantasticul), a universului copilăriei cu universul maturilor, a logicii
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
la ediția a treia, sunt antologii de folclor al copiilor. SCRIERI: În țara fluturilor, Chișinău, 1962; Soarele, Chișinău, 1963; Băiețelul din Coliba Albastră, Chișinău, 1964; Pe lume, Chișinău, 1964; Balade, pref. George Meniuc, cu ilustrații de Igor Vieru, Chișinău, 1966; Isprăvile lui Guguță, Chișinău, 1967; Codrule, codruțule (în colaborare cu Grigore Vieru), Chișinău, 1970; Ministrul bunelului. Alte isprăvi de-ale lui Guguță, Chișinău, 1971; Columb în Australia, Chișinău, 1972; Moș Gerilii, Chișinău, 1974; Primiți urătorii?, pref. Stanislav Rassadin, Chișinău, 1975; Guguță
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
Chișinău, 1963; Băiețelul din Coliba Albastră, Chișinău, 1964; Pe lume, Chișinău, 1964; Balade, pref. George Meniuc, cu ilustrații de Igor Vieru, Chișinău, 1966; Isprăvile lui Guguță, Chișinău, 1967; Codrule, codruțule (în colaborare cu Grigore Vieru), Chișinău, 1970; Ministrul bunelului. Alte isprăvi de-ale lui Guguță, Chișinău, 1971; Columb în Australia, Chișinău, 1972; Moș Gerilii, Chișinău, 1974; Primiți urătorii?, pref. Stanislav Rassadin, Chișinău, 1975; Guguță - căpitan de corabie, Chișinău, 1979; Calul cu ochi albaștri, Chișinău, 1981; Steaua lui Ciuboțel, Chișinău, 1981; Guguță
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
1971; Columb în Australia, Chișinău, 1972; Moș Gerilii, Chișinău, 1974; Primiți urătorii?, pref. Stanislav Rassadin, Chișinău, 1975; Guguță - căpitan de corabie, Chișinău, 1979; Calul cu ochi albaștri, Chișinău, 1981; Steaua lui Ciuboțel, Chișinău, 1981; Guguță și prietenii săi, Chișinău, 1983; Isprăvile lui Guguță, București, 1985; Privighetoarea, Chișinău, 1985; Scrieri alese, postfață Mihai Cimpoi, Chișinău, 1985; Măria Sa Guguță, Chișinău, 1989; Pantalonia - țara piticilor, Chișinău, 1989; Moara veselă, București, 1990; Ghiocica, Chișinău, 1991; Guguță și prietenii săi, I-II, Chișinău, 1994-1996; Tatăl lui
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
Râpeanu, București, 1998; Mărturii în contemporaneitate, București,1938; Cântecul destinelor, București, 1939; Sam, Oradea, 1939; Sufletul soldaților de plumb, București, 1940; Miss, București, 1942; Bariera, pref. Florence G. M. Zamfirescu, București, 1946; Teatru, îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1957; Isprava duhului roșcovan, îngr. și pref. Fănuș Băileșteanu, București, 1974; [Scrieri], vol. I: Teatru, vol. II: Mărturii în contemporaneitate, îngr. și introd. Valeriu Râpeanu, București, 1974; Corespondență, îngr. și pref. Claudia Dimiu, București, 1988; Domnișoara Nastasia și alte piese, Cluj-Napoca, 1989
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
silabe: ma, re, na, ce, ge, pa, ră, ca, ci, la , ro, mi, ne. LA PESCUIT Georgel pescuiește. Barca plutește lin pe apă. Pluta se mișcă. -Voi prinde un pește grozav! își spune Georgel. Se vor mira toți prietenii de isprava mea. Nici nu le va veni să creadă. Trage Georgel. Peștele cel năzdrăvan înghite undița și vine spre el. Vai! Vai! strigă Georgel. Ce ai visat, Georgel? îl întreabă mama. Ce bine că nu sunt în barcă! spune fericit Georgel
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]