1,814 matches
-
crudă că arată atât de aiurea. Doar că, firește, Sophie și Lisa nu se simt deloc aiurea, ele se simt frumoase, și e clar că totul e pentru Ben. Mare greșeală. Foarte mare greșeală. Ha! Așa merită. ― Deci unde e istețul? întreabă Sophie, uitându-se prin încăpere și încercând să-l găsească pe Ben. ― O vedeți pe blonda aia înaltă? spune eu, arătându-le-o pe Diana Macpherson. Îmi dau seama că dacă Sophie și Lisa intră pe teritoriul ei, Diana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
mediteze pune Urechile ce-s prea lunge ori coarnele de la cerb; Unde-i boul lui cuminte, unde-i vulpea diplomată? S-au dus toți, s-au dus cu toate pe o cale ne-nturnată. S-a dus Pan, finul Pepelei, cel isteț ca un proverb. Eliad zidea din visuri și din basme seculare Delta biblicelor sânte, profețiilor amare, Adevăr scăldat în mite, sfinx pătrunsă de-nțeles; Munte cu capul de piatră de furtune detunată, Stă și azi în fața lumii o enigmă n-esplicată
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
comănac Arde-n cadel-o lumină cât un sâmbure de mac; Pe-a icoanei policioară, busuioc și mint-uscată Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată; Pe cuptiorul uns cu humă și pe coșcovii păreți Zugrăvit-au c-un cărbune copilașul cel isteț Purceluși cu coada sfredel și cu bețe-n loc de laba, Cum mai bine i se șede unui purceluș de treabă. O beșică-n loc de sticlă e întinsă-n ferăstruie Printre care trece-o dungă mohorâtă și gălbuie. Pe
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
în lumea asta vr-un ungher pentru iubit? Și ca mumii egiptene stau cu toții-n scaun țepeni, Tu cu mînile-ncleștate, mai cu degetele depeni, Mai sucești vre o țigară, numeri fire de musteți Și-n probleme culinare te încerci a fi isteț. Sunt sătul de-așa vieață... nu sorbind a ei pahară, Dar mizeria aceasta, proza asta e amară. Să sfințești cu mii de lacrimi un instinct atât de van Ce le-abate și la pasări de vreo două ori pe an
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
ridice nici măcar un deget pentru un simplu ostaș. Din clipa în care am devenit soli, ne-am prins în vârtejul politicii. Iar în mijlocul vârtejului, nu te mai poți bizui decât pe tine însuți! Samuraiul se simți dezgustat de vorbele lui istețe. Dădu să strige: „Am încredere în Sfatul Bătrânilor!”, dar își înghiți cuvintele. De pe cal, samuraiul își înclină capul în fața călugărilor și negustorilor care le făceau cu mâna. Printre ei stătea și Matsuki cu brațele încrucișate. Îl copleși invidia la gândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
celelalte țări cucerite de strămoșii noștri. Japonia este ocrotită de un ocean întins numit Pacific. Chiar și fără să cunoască învățătura creștină, japonezii au păstrat întotdeauna o ordine desăvârșită și au strâns o oaste puternică. Spre deosebire de neamurile trândave, japonezii sunt isteți, vicleni și tare mândri de ei, iar dacă îi jignești pe ei sau țara lor, atunci se adună ca albinele și te atacă. Într-o astfel de țară nu se cade să folosim mijloace de propovăduire nepotrivite. Nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pe tovarășul său. — Nu. — Și seara ce faceți p-aici? — Își iau cina, spuse prietenul. Vin cu toții aici și servesc supercina. — Așa e, răspunse George. — Deci zici c-are dreptate, ă? Îl Întrebă Al pe George. — Sigur. Ești un tip isteț foc, ă? — Bineînțeles. — Ei, Îți spun eu că nu ești, se băgă celălalt. E isteț băiatu’ ăsta, Al? — E un prostănac, spuse Al. Se-ntoarse către Nick: — Pe tine cum te cheamă? — Adams. — Alt șmecher și ăsta. Nu că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Vin cu toții aici și servesc supercina. — Așa e, răspunse George. — Deci zici c-are dreptate, ă? Îl Întrebă Al pe George. — Sigur. Ești un tip isteț foc, ă? — Bineînțeles. — Ei, Îți spun eu că nu ești, se băgă celălalt. E isteț băiatu’ ăsta, Al? — E un prostănac, spuse Al. Se-ntoarse către Nick: — Pe tine cum te cheamă? — Adams. — Alt șmecher și ăsta. Nu că e, Max? — E plin de șmecheri În orașu’ ăsta. George puse două farfurii pe tejghea, una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
bucătărie. Păi și-atunci de ce vreți să-l omorâți? Întrebă George. — Pentru un prieten. Doar ca să-i facem o favoare unui prieten, istețule. — Mai taci, spuse Al din bucătărie. Prea vorbești mult al dracu’. — Păi tre’ să-l distrez pe isteț. Nu-i așa, istețule? — Vorbești prea mult. Cioara și deșteptul meu se distrează singuri. I-am legat ca pe două turturele dintr-o mânăstire. — Să-nțeleg că și tu ai fost la mânăstire? — Poți să știi? — Poate Într-o sinagogă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
stătea lângă bucătar. — Ba da, Alice. — Ți se potrivește, spuse bucătarul. — Păi, oricum, pe bune c-așa mă cheamă. — Și pe celelalte fete cum le cheamă? Întrebă Tom. — Hazel și Ethel, răspunse Alice. Hazel și Ethel zâmbiră. Nu erau prea istețe. Pe tine cum te cheamă? o Întrebai pe una dintre blonde. — Frances, spuse ea. — Frances și mai cum? — Frances Wilson. Da’ ce te interesează? — Și pe tine? o Întrebai pe cealaltă. Hai, nu mai face pe deșteptu’, spuse ea. — Vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
arăți o armă Înainte de a fi nevoit s-o folosești. Tatăl lui Îl Învățase asta. O amintire amară, pentru că tatăl lui nu avusese arme când ar fi avut nevoie. La fel și tatăl lui Walter... Pată Neagră fusese un copil isteț și curios, iar engleza o prinsese de la turiștii care spuneau și făceau același lucru, În fiecare zi. Aceleași Întrebări și rugăminți, dezamăgiri și plângeri, poze și târguieli, pofte și boli, mulțumesc și la revedere. Vorbeau doar cu ghidul. Nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pentru adolescenți pe care o adusese cu ea și le-a pus pe gresie. O așeză apoi pe Cuțu-Cuțu deasupra Îndemnând-o să „facă pipilică“, iar cățelușa s-a așezat pe vine și paginile s-au Înnegrit. Cuțu-Cuțu era foarte isteață pentru un pui. Când Esmé s-a Întors, Heinrich a Întâmpinat-o cu o privire alunecoasă: Ah, iat-o și pe „micuța noastră chițăitoare“, se Întoarce la grup. Ea l-a privit fără nici o expresie și apoi s-a grăbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
purtând obișnuita pălărie de safari, pantaloni scurți și ochelari de soare panoramici. În contextul dat, arăta ca un traficant de droguri expunându-și cu mândrie recolta. Această informație veni imediat după un alt material, Înjghebat În grabă de un producător isteț de la GNN, despre „triunghiul de aur al Birmaniei“ și reputația țării de „capitală mondială a heroinei“. Deși materialul nu spunea explicit că Moff are legături cu cultivatorii de heroină, juxtapunerea materialelor insinua această legătură. Am văzut toate astea la televizorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ultimele, pentru că nu voia să se abată blestemul asupra fiului ei. Eu i-am zis că fantomele Îi cereau să restituie acele valori familiei de la care fuseseră furate. Deci așa am reușit să pun mâna pe aceste flecuștețe pentru tine. Isteț, nu? Sunt doar câteva suvenire din trecutul familiei tale. Nimic foarte valoros, dar poate Îți va face plăcere să-ți amintești de acele vremuri...“. Am lăsat jos scrisoarea verișoarei mele și am despachetat suvenirele. Și chiar atunci l-am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
dați astrologilor și prezicătoarelor, care vor fi trecuți la capitolul consultanță. Ar trebui măcar așa din sfânta curiozitate să aruncăm un ochi spre fauna aceasta care trăiește și prosperă pe spinarea credulilor. Să știți că futuroloagele acestea oacheșe sunt forte istețe și te drămăluiesc dintr-o ochire cam câte pene poate să-ți jumulească fără să simți. Te înnebunesc de cap cu terminologia și limbajul lor strict profesional și au cultura meseriei lor. Îți spun că e veche de când lumea și
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
cresc și înfloresc în depozite stivele de bombe nefolosite, industria de armament începe să macine în gol iar spectrul șomajului în această ramură se profilează hâd la orizont. Și atunci ca oameni practici, spuneți și dumneavoastră că vă văd persoane istețe, ce-o să facă, săracii de ei? Încep să bage fitile ba ici, ba acolo, fiindcă lumea-i mare, dar parcă-i și mai mare-i grădina lui Dumnezeu, care adăpostește pe cei săraci cu duhul. Și dacă pe undeva prinde
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
crezut că asta înseamnă ceva periculos. Acei cu care rămânea nu-mi inspirau teamă. N-aș fi fost convins că Irina și-ar fi dat seama de neînsemnătatea lor, dar nu-i credeam pe ei în stare să facă gestul isteț. Irina era cu cineva, cu oricine, numai să nu rămână singură. Văzîndu-i mișcările repezi, ai fi crezut-o foarte personală, dar depindea de cel care i-ar fi poruncit. Singură nu avea forță. Oricine îi putea da o opinie. Când
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
vorbindu-i, făcând socoteli, și ea ascultîndu-l. Pe urmă, ziua nunții, felicitări, lumină, și Irina repezită prin odăi, privind, vorbind, și încordată lăuntric. Căci, oricum, nu va putea să nu se gândească și la mine. Apoi seara, rămași singuri, el isteț, ea puțin nenorocită și fără mișcare, el care o prinde în brațe, o strânge din ce în ce mai mult, îi spune c-o iartă de tot trecutul pe care-l bănuiește. Ea rezistă ușor. Apoi se culcă încet, fără zgomot, în întuneric, scoțând
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
pontonul), îl întrebi dacă cele câteva cărți ajung pentru trecerea timpului, el îți răspunde afirmativ, căci citește rând cu rând, meditează la fiecare pagină, și după ce termină ia lectura de la început. De fapt, cum are panică de orice gest mai isteț, are panică și să cheltuiască bani. Viața lui necăjită l-a învățat de mult astfel, iar Cavarna-Port nu-i oferă nici o tentație. Cărțile cumpărate constituie în viața lui un eveniment important, îndelung cumpănit și savurat, o orgie ce-l face
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
o expresie îndurerată: — Bietul băiat, comentă, în vreme ce Dubritius, cu un gest lent, aproape ca mângâiere, închidea ochii tânărului. — S-or fi certat la joc, presupuse Vitalius, ori poate voiau să-l jefuiască. — E posibil. Totuși, înseamnă că nu era destul de isteț: să te lași dus de necunoscuți într-un loc ca ăsta... Dubritius îl întrerupse: — Necunoscuți, zici? Nu prea cred. Priviți aici! Arătă pe pământ, aproape de trupul tânărului ucis, câteva semne care lui Sebastianus, în primul moment, nu i se părură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cazurile, numele soției fusese dat ca Gracia Smith, și pe numele ei fuseseră făcute toate cecurile pentru despăgubiri. - Evident, își termină Prowse povestea istorisită președintelui Dayles, l-am arestat. Dădu din cap, minunându-se. - A fost un tip teribil de isteț, acest Smith. Femeia a fugit cu banii, iar Smith a făcut pe prostul la judecată, nescoțând nici un cuvânt. Din cauza neputinței noastre de a dovedi cum a procedat, judecătorul i-a dat doar șase luni. A ieșit, încheie Prowse, acum patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
asista ca public la faptele mele cavalerești, frumoasă și unică sub umbrela mică, trandafirie. Maica arhondară, pe care n-o mai văzusem de doi lustri 1, femeie de peste cincizeci de ani, dar zdravănă și cu un veșnic aer de războire, isteață și plină de duh, vestită pentru promptitudinea și dibăcia cu care arunca săgeți în dreapta și-n stânga, mă privi ascuțit și mă întrebă cu glasul ei bărbătesc dacă nu sunt cumva... Îi luai cuvântul din gură și-mi declinai numele
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ce sunteți? Mașa ar fi vrut să continue: „Increatul sau un alt frate al lui? Văd că-mi ghiciți până și gândurile...“. - Sunt, nici mai mult, nici mai puțin, ceea ce sunt. - Scuzați-mă, Îndrăzni să-l contrazică făcând-o pe isteața Mașa, sigur că sunteți ceea ce sunteți, că doar nu puteți fi ceea ce nu sunteți. - De unde știi? Ești chiar atât de sigură? Pot, cum să nu pot, ia pune-mă la-ncercare, se Învioră vizitatorul. - Nimeni nu poate să fie ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Popesu,beau să mă amețesc cu ce-l mai de omenie prieten pe care la-m avut În viața mea...” Dar, atunci când se simțeau mai bine,Georgică ospătarul anunță ora de Închidere a localului.Ce era de făcut...? Georgică băiat isteț, Îi scoase din Încurcătură. De jur Împrejurul bazinului cu valuri, erau plantați artificial o sumedenie de boscheți ornamentali unde ospătarul le amenajă o altă masă În așa fel să nu atragă atenția, aducând Încă un braț doldora cu sticle pline cu șampanie
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
i-a găsit...?” Evident emoționată, Atena Îl Îmbrățișă sărutându-l. „Intuind pericolul, am luat o măsură de prevedere Într-un așa fel Încât, tâlharii nu-și puteau permite prea mult dacă doreau să mă perchiziționeze...!” „Atena, eși o fată deosebit de isteață. Cine și-ar fi Închipuit...?” „De fapt, ce vor dela tine...?” „Tu ce crezi...? Scăpând nevinovat dela Închisoare, Lct.Col.Tudose Ion turbează, căutând motive imaginare...!” Incidentul fu repede uitat: spionii trimiși de Lct.Col.Tudose Ion dispăruseră ori lucrau
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]