1,235 matches
-
mustăcioasă. Mik ia din nou acordul, apoi îl repetă foarte încet: am senzația că plutesc împreună cu întreaga încăpere. „Ei, acum ia spune ce-i aceea muzică“ șoptesc buzele mele. În gât, toată bucuria se strânge într-un ghem care saltă isteric. „Muzica este reprezentarea fonică a sentimentului mișcării și, în același timp, a mișcării sentimentului.“ Buzele mele repetă, șoptesc la nesfârșit aceste cuvinte. Inundat de fericire, pătrund în sensul lor, tot mai mult, tot mai adânc. Vreau să oftez, dar mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
liniștit: am numit sufletul omenesc. Cum se întâmplă adesea, întrebarea a fost provocată de un fleac. La început, n-am sesizat nimic deosebit. Ce poate fi deosebit în faptul că sub acțiunea cocainei trăiești sentimente înalte și nobile (o iubire isterică pentru oameni, o bunătate anormală etc.), iar după ce acțiunea cocainei încetează, pun stăpânire pe tine sentimente animalice, pline de ticăloșie (răutate, furie, cruzime). S-ar părea că nu-i nimic deosebit în faptul că aceste sentimente se succed rapid; în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
aleși ai neamului o meserie de profitori de carieră, pe care și-o revendică atât de convingător, că te apucă „râsu-plânsu”. Halucinant, nu? Mai ales că se cred în galeria marilor patrioți, salvatorii și mântuitorii națiunii, pe placul unor babe isterice și al unor bulangii decrepiți, fiind păziți de o grădină zoologică de gorile. Avem o țară frumoasă și bogată, care a stârnit invidia vecinilor și a năvălitorilor, păcat că e locuită de netrebnici care influențează negativ echilibrele naturale fără să
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și, chiar în momentul în care strâng mâini și salut obștea, îmi zumzăie prin cap nedumerirea: "cu cine votează ăștia la toamnă, domnule", mă întreb, în vreme ce cocoșelul hanți, săltat pe stâlpul gardului de la grădină, sloboade un cântat subțirel și cam isteric, după cum îi este firea dobândită prin îndelungi potriviri genetice. V-aaliniați! Bune lucruri spuneau cei de demult. Iacătă unul singur: Intuiția fundamentală a lui Avicenna, exprimată încă din Logica (al-Shifa'), este că predicatul "om" nu poate fi atribuit unei pluralități de
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
să-ți dezgropăm și alte regrete, a zis agentul F.B.I. În clipa aceea membrii Gărzii de Fier a Fiilor Albi ai Constituției Americane s-au bulucit toți înăuntru venind din încăperea cu cazanul. Unii dintre ei erau de-a dreptul isterici. Paranoia pe care părinții lor le-o întipăriseră în minte de ani de zile dădea brusc rezultate. Aici era curată persecuție! Un tânăr a apucat un steag american. A început să-l fluture dintr-o parte în alta, lovind cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
pe bune, iar cianura e un pericol al naibii de real. Nu poți cumpăra orice. Banii nu sunt totul. Nu poți muta oseminte, dărâma biserici, distruge vestigii istorice unice în lume doar de dragul profitului. Sau? Sau da: cianurii, poluării, tehnologiei avansate și isterice, profiți de trei lei. Apoi abia te miri de ce ești inundat, trăsnit, infectat. Bine că se spune că România nu gustă cianura. Sper. Noul Eldorado, vis canadian De aceea salut inițiativa, mai ales că toate prestațiile artiștilor sunt benevole, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
a urcat tot sîngele În cap. — Bine, reușesc să Îngaim după o pauză lungă. OK, atunci mă duc. ȘAPTE Pornesc cu Katie pe stradă, parțial paralizată de spaimă și parțial abținîndu-mă cu mare efort să nu izbucnesc Într-un rîs isteric. Toți ceilalți sînt la birou și se dau peste cap să-i facă impresie bună lui Jack Harper. Iar eu ies cu cel mai firesc aer din lume, chiar sub nasul lui, și mă duc să beau un cappuccino. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
că s-ar putea să-ți placă. Mie mi-e puțin cam mic, dar e foarte drăguț. Și ar trebui să-ți vină, fiindcă - se oprește și se uită spre Caroline - e mărimea patruzeci. Instantaneu, izbucnesc amîndouă Într-un rîs isteric. — Mersi, Artemis, zic scurt. E foarte drăguț din partea ta. — Mă duc să-mi iau o cafea, spune Fergus, ridicîndu-se. Vrea cineva ceva ? — Mie dă-mi una cu Harvey’s Bristol Cream, spune vesel Nick. — Haha, murmur pentru mine. — Vai, Emma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
-i cam nevricoasă. — Mick Collins, spune Mick, punîndu-mi o carte de vizită În mînă. Încîntat să te cunosc, Emma. N-are nici un rost să-ți faci griji, crede-mă. Îmi zîmbește liniștitor, de parcă e extrem de obișnuit să trateze cu femei isterice care-l trimit la plimbare. Și probabil chiar e. Hai să ne așezăm și să vorbim puțin... Vorbește mestecînd gumă și, În clipa În care miros aroma de spearmint, Îmi vine să vomit. — Uite ce e, a fost o neînțelegere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Atunci, de ce să vină pe la... pe aici? Nu spun pe la noi, pentru că nu ne-am căsătorit. Așa, să... S-o vadă pe Daniela! Ai zis că nu-l interesează! Doamne, lasă-mă-n pace, șchiop afurisit ce ești!! țipă Liliana isteric și-și scutură capul cu îndîrjire. Ridică imediat palmele, cuprinde între ele obrajii, apoi le lunecă, împinge ochelarii pe creștet și-și acoperă ochii strîns. Mai clatină un timp trupul într-o parte și-n alta, sfîrșind prin a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
-l caute pe bietul străin, care, lăsînd la o parte salturile mortale, părea un băiat cumsecade. O femeie strigă Înălțîndu-și ochii spre cer: „Dar faceți ceva, pentru Dumnezeu!“ și Luque uitase complet de legea cartierului, cînd deodată se auzi țipătul isteric și ascuțit al Carminchei și cu toții o văzură Înălțîndu-se un metru din apă: era străinul care Își vîrÎse capul Între picioarele ei și o ridica pe umeri, renăscuse fericit tipul cu salturile mortale. Carmincha rîdea acum instalată pe umerii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
fiindcă șoferul trebuie să plece și vreau să ți-o trimit chiar În seara asta. Iartă-mă că am Întîrziat atît de mult. dar e vorba de un lucru foarte delicat...“ — De necrezut, spuse Susan, Întrerupînd lectura scrisorii. — E complet isterică, adăugă Juan Lucas. — Celso, vezi dacă a plecat șoferul verișoarei mele Susana. — Să nu-mi spui că ai de gînd să-i răspunzi... Nu, darling... dar trebuie să-i spun cel puțin că am citit scrisoarea și că o rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și s-au luat la Întrecere cu un alt automobil Încărcat cu un grup de prieteni care se Întorceau și ei de la Ancón la Lima. Tot glumind și tăvălindu-se de rîs, Santiago abia putea să țină direcția. Fetele strigau isterice: ne omoară! ne omoară!, dar nimeni nu era convins că ar fi putut muri și cel mai puțin, dintre toți Vlăjganul, care dădu drumul unei serii lungi de anecdote despre moarte, jumătate În spaniolă, jumătate În engleză, ca să poată Înțelege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
strigau ivindu-se din Întuneric, oare scăpaseră cu viață?.... uite că Volvo era Întreg... ce stabilitate formidabilă! Zburase, fusese gata să se răstoarne de cîteva ori pe nisip și pînă la urmă rămăsese Împotmolit complet. Fetele plîngeau și scoteau țipete isterice. Cei din Chevrolet le auzeau În timp ce se apropiau, dar cînd În sfîrșit au ajuns bărbații Începuseră să rîdă din nou și Vlăjganul Întreba dacă sînt cu toții teferi și pe urmă dacă nimeni dintre ei nu era Sfîntul Petru. A urmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
într-un oraș străin. Nimic altceva de făcut decât să stai în casă și să te uiți... Abia atunci a observat că în camera ei nu exista televizor. Era o lovitură atât de puternică încât a izbucnit într-o repriză isterică de plâns. Acum ce-o să facă? Citise deja numerele de luna asta din Elle, Red, New Woman, Company, Cosmo, Marie-Claire, Vogue, Tatler și revistele irlandeze cu care urma să concureze. Ar putea să citească o carte, presupunea ea. Dacă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
adevărat Brian O’Toole). —Eu sunt Ted Mullins, un comic care spune multe glume cu sule, spuse Ted, dând din gene. Sau poate ar trebui să spun cu bufnițe 1? Iar voi ați fost o audiență de bufnițe! Fluierături, aplauze isterice, bătăi din picior și chiuieli se dezlănțuiră în timp ce el își făcea ieșirea. Mai târziu, în timp ce toată lumea se îndrepta spre ieșire, Ashling auzea oameni care vorbeau despre Ted. —Ce e galben și înțelept? Am crezut că o să mor de râs. —Tipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mațele afară. Nu, e Molly. Ea ce mai are? Ashling a reușit să deslușească ceva din văicăreala lui Molly. Aparent, mami era răutăcioasă. De fapt, se părea că mami era îngrozitoare. Iar Molly nu o plăcea pe mami. Un urlet isteric îi aduse la cunoștință lui Ashling că Molly o URA pe mami. Îi spăl păturica preferată, spuse Clodagh în defensivă. E în mașina de spălat. —Vai, Dumnezeule mare! Molly înnebunea când era despărțită de păturica ei magică. La un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
expresia scopul scuză mijloacele. Au mai urmat doi comici după Ted, apoi era rândul lui Marcus Valentine. Atmosfera a început să se schimbe, părând să se umple de anticipare. Când a urcat într-un final pe scenă, publicul a devenit isteric. Ashling și Lisa s-au ridicat amândouă și au devenit atente, dar fiecare din motive diferite. Marcus Valentine era o specie ciudată de comic. Numărul său nu conținea nici o glumă despre masturbare, mahmureli sau Ulrike Johnson. Ceea ce era foarte ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a dus mâinile la tâmple, pentru a sugera publicului că ar comunica cu Austin Powers. —Și dintr-odată, mi-a venit. Bellez-moi! declară Marcus. Suav, șmecher, sofisticat. Ce femeie ar putea să reziste? Bellez-moi! Sunt faimoasă. Ashling avea o pornire isterică de a se ridica și de a spune tuturor că era vorba despre ea. Și ghiciți ce s-a întâmplat? Marcus scană din nou publicul cu o privire dulce și nebunatică. Parcă avea o legătură cu fiecare persoană prezentă. Publicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
nou. În ciuda feței ei de boboc de lotus, părea dintr-odată foarte obișnuită. În timp ce Lisa circula, umplând căni, Mai spuse, cu puțin umor: Este un loc de muncă minunat, faceți asta în fiecare zi? A urmat o serie de râsete isterice. —În fiecare zi? Deloc!!! Deloc! La ocazii speciale, vacanțe bancare, chestii de genul ăsta. — Nu ne vei pârî lui Jack, nu? adăugă Trix. Mai dădu din gene, ironică. De parcă... —Tu unde lucrezi? Ce anume faci? îndrăzni Trix să întrebe. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
să privească înspre tavan, deoarece din camera de deasupra răzbătea o erupție de zbierete. Clătirea părului lui Craig. Chiar că face ca și cum ar fi ars de viu, chicoti Ashling. Sărăcuțul. După o vreme, țipetele ascuțite s-au domolit în văicăreli isterice. Înapoi la hrănitul cu forța. Toate fetițele trebuie să pape tot dacă vor să crească și să fie fete mari și puternice, spuse Clodagh, apropiind din nou lingura cu ou. —De ce? Pentru că așa trebuie să facă. —De ce? — De-aia. —De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
paharele de Red Square, se distra de minune. În timpul unei pauze, Ashling a auzit-o spunând unui grup de bărbați: — Eram virgină înainte să mă căsătoresc. Cu mult timp înainte, adică, adăugă ea, clipind frumos. Toată lumea a început să râdă isteric, dar Ashling nu s-a putut abține să nu se gândească că nu era chiar așa de nostim. A încercat să-și îndepărteze gândurile necurate - nu era vina lui Clodagh că era frumoasă. Și chiar era frumos să o vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
nimeni, spuse Ashling sarcastic, după care închise telefonul. Îl va ruga pe Marcus să fie cu ochii în patru, să se uite după Ted și Clodagh sau să fie atent dacă Ted apare. 51tc "51" După o serie de zile isterice și nopți nedormite, ziua de treizeci și unu august, care marca lansarea revistei Colleen, se apropia. Mult, mult prea repede. Ashling era trezită de o agonie familiară, care o înțepa în ureche ca un ac. Trebuia să-și fi dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
-o acasă. Era un efort considerabil să vorbească cu el. —Ce are? Păi, ăăă, a descoperit că iubitul ei are o aventură cu cea mai bună prietenă a ei. —Pardon? Marcus Valentine și Clodagh aia? — Da. Lisa simțea o nevoie isterică să râdă. — Poți veni la mine în birou? întrebă Jack. Trebuie să vorbesc ceva cu tine. Oare își va cere scuze? Oare va spune că încerca doar să o liniștească pe Ashling, dar de fapt lui îi păsa de Lisa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Teamă ! Că vă compromit... (p. 673). Avertizat de ginere că inconștientul [...] ne rezervă surprize (V, p. 674), Ionel simte prezența fostei soții : Știu că ești aici. [...] Ai venit să mi strici nunta (V, p. 675-676). Învinuită din nou că e isterică, Marghioala îi amintește cum a dus-o la azil spre a dobândi favorurile Didei și ale tatălui acesteia : Pentru mintea ei te bagi în păturile ei, nu pentru pulpele ei și pentru scaunul lui taică-său ? Asta merit eu (la
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]