1,394 matches
-
conținutul. Era, totuși, un punct de pornire care, În unele cazuri, va conduce la trasarea mai evidentă a contextului evenimentului și la oferirea de detalii de conținut mai mult sau mai puțin consistente. Rând pe rând sunt deschise noi pârtii istoriografice. A trecut mai bine de un deceniu de la instaurarea regimului comunist până când, În 1959, Unirea Principatelor a putut fi dezbătută și aniversată, asta În condițiile În care, doi ani mai devreme, evocarea lui Ștefan cel Mare la Putna se lăsase
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
tăcere, momentul crucial al istoriei românilor, cel care a contribuit decisiv la păstrarea ființei naționale . Cenzura a lăsat, desigur nu fără un control discret, discutarea acestui subiect mai ales În seama istoriografiei. În 1968 există, după ani buni de secetă istoriografică, un număr de 83 de contribuții cu această temă . Peste tot au loc adunări populare, conferințe, Întâlniri, sesiuni științifice sau simpozioane dedicate lui 1 Decembrie 1918. Începutul a fost făcut la Alba Iulia, În 28 noiembrie 1968, când, În cadrul unei
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
noiembrie 1968 veneau să Întregească un nou concept introdus de Ceaușescu În retorica națională . Momentul 1918 a fost speculat În Întreaga perioadă de până la 1989, cu accente mai mult sau mai puțin evidente , favorizate În anii ’80 de exacerbarea disputei istoriografice româno-maghiare pe un fundal marcat de disensiuni ideologico politice tot mai accentuate Între România și Ungaria. Anii ’70 urmau să marcheze un alt eveniment de importanță capitală pentru istoria modernă a României, de data aceasta era vorba despre obținerea independenței
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
se putea face abstracție de două personalități care și au lăsat amprenta asupra momentului, principele Carol I și ministrul de externe Mihail Kogălniceanu. Lucrările erau mai numeroase, de asemenea și intervențiile cenzurii asupra textelor. Până la Începutul anilor ’70 destinele lor istoriografice au fost diferite. Dacă Mihail Kogălniceanu a fost recuperat parțial de scrisul istoric românesc, Mihail Roller Însuși acceptând că acesta era o mare personalitate a istoriei naționale, fără a se ridica Însă la „Înălțimea revoluționarilor democrați” din epocă, precum Nicolae
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
aceste meleaguri de peste păduri, În ultima mie de ani. Cine este istoricul care ar putea să-i cunoască și să-i Înțeleagă pe toți acești oameni care nu mai sunt? Nu voi aborda aici problema relativismului postmodern care domină teoria istoriografică din ultimele decenii (o voi atinge În primul capitol al cărții). Dar este evident că o abordare de genul celei pe care o propun, parțială, personală, contaminată de propria biografie, mă transformă de la bun Început Într-un adept al respectivei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
istoriografiei românești actuale provine din Întâlnirea conflictuală a două tendințe opuse: curentul pe care Îl voi numi În mod convențional „tradiționalist” sau „conservator” și curentul „modernist” sau „liberal”. Mai Întâi, se impune o observație terminologică. Peste tot În lume, grupările istoriografice care aduc modificări radicale În raport cu viziunea Înaintașilor (și nu sunt puține la număr) se numesc „școli revizioniste”. Este o denumire care ar trebui aplicată, În condiții normale, și În contextul românesc. La noi Însă, limbajul de lemn moștenit din perioada
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
primul război mondial. În consecință, utilizarea termenului „revizionism” ascunde pericole nebănuite, mai ales pentru spiritele mai conformiste, atâta vreme cât Îndemnul tovărășesc „ai grijă cum vorbești!” rămâne, din păcate, Încă actual În viața intelectuală românească. Prin ce se caracterizează cele două curente istoriografice? Primul dintre ele, cel al istoriografiei conservatoare, Încorporează trei tradiții intelectuale: 1) istoriografia romantică, militantă, polemică, de la mijlocul secolului al XIX-lea, al cărei scop principal era promovarea și exaltarea valorilor naționale; 2) istoriografia critică, pozitivistă, de la sfârșitul secolului al
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care rolul esențial al istoricului a fost acela de a legitima regimul politic existent și valorile sale. Pentru regimul comunist, istoriografia a reprezentat unul dintre cele mai eficiente instrumente de menținere a coeziunii sociale, iar după discreditarea ideologiei marxiste naționalismul istoriografic s-a dovedit a fi și cel mai longeviv moștenitor al propagandei ceaușiste. Regimul politic comunist s-a prăbușit de cincisprezece ani, dar istoriografia sa mai dăinuie și astăzi - uneori chiar Înflorește. Istoriografia tradiționalistă din zilele noastre nu este, așadar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și Învestită cu sens”. Rezultă de aici că elementele subiective, cum ar fi regulile de structurare care stau la baza oricărui discurs narativ, subiectivitatea istoricului, filtrul ideologic pe care Îl aplică și alegerile pe care le face acesta modelează produsul istoriografic cel puțin În aceeași măsură ca și trecutul „adevărat”, dar atât de Îndepărtat, care stă În spatele operei sale. Aceasta nu Înseamnă Însă că acel trecut nu reprezintă referința la care face apel demersul istoricului, iar Înțelegerea și reprezentarea trecutului nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
așa cum a fost ea cu adevărat”. Ce poate fi Însă mai caracteristic pentru un demers intelectual care vizează aflarea adevărului decât prudența, măsura, modestia epistemică, adică tocmai conduita care ne ajută să nu cădem În eroare? Înțelegerea faptului că produsele istoriografice sunt construite de oameni și sunt tributare subiectivității acestora a dus la interesul manifestat față de deconstruirea subiectelor istorice. Este ceea ce face, de exemplu, Lucian Boia, În lucrarea sa Istorie și mit În conștiința românească, provocând reacții polemice cărora le lipsește
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
De altfel, orice istoric știe că opera de critică și interpretare a izvoarelor - și nu simpla lor lectură și redare - constituie piatra de Încercare a meseriei pe care o practică. Este o constatare care datează cel puțin din epoca pozitivismului istoriografic, dacă nu chiar de pe timpul lui Tucidide. Din această perspectivă, istoria deconstructivistă care se practică astăzi, sub zodia epistemologică a relativismului postmodern, ar putea fi considerată și o prelungire - mai rafinată și mai prudentă - a venerabilei tradiții de interpretare critică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de oriunde și de oricând. Aceasta ar fi, expusă pe scurt, esența disputei teoretice care desparte istoriografia românească de astăzi În cele două curente concurente: curentul modernist și curentul tradiționalist. De ce Însă rivalitatea care se manifestă Între cele două tendințe istoriografice ar fi de natură să genereze o criză, așa cum am afirmat inițial? Nu ar fi mai cuminte să credem că această dispută este expresia unei stări de normalitate? Nu este bine că În locul monolitismului istoriografiei oficiale din perioada comunistă, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vorba (după cum crede Armin Heinen, Într-un mod optimist) decât despre o „criză de transformare”, de „creștere”. Ca să folosesc o terminologie Împrumutată din domeniul economic, criza științei istorice românești contemporane se datorează faptului că piața pe care se tranzacționează bunurile istoriografice este nereglementată și nefuncțională, concurența este neloială, iar În aceste condiții valorile nu pot fi selectate și promovate În mod corespunzător. Atât În fotoliile Academiei, cât și pe rafturile librăriilor sau În conștiința cititorilor, valorile stau alături de non-valori, În devălmășie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
deschiderea argumente În acest sens, nu pot decât să-mi mențin, până atunci, aprecierile deja formulate. Cele două tendințe concurente pe care le-am evocat pot fi caracterizate (mai expresiv și, totodată, mai corect) ca două tabere ostile, două „lagăre istoriografice”, În cei mai negri termeni ai limbajului ideologic din anii comunismului. Și aceasta tocmai pentru că ele nu reprezintă doar două școli istoriografice diferite, două concepții teoretice și epistemice diferite, ci, În primul rând, au la bază două viziuni ideologice diferite
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
le-am evocat pot fi caracterizate (mai expresiv și, totodată, mai corect) ca două tabere ostile, două „lagăre istoriografice”, În cei mai negri termeni ai limbajului ideologic din anii comunismului. Și aceasta tocmai pentru că ele nu reprezintă doar două școli istoriografice diferite, două concepții teoretice și epistemice diferite, ci, În primul rând, au la bază două viziuni ideologice diferite. Ele sunt, de fapt, două concepții opuse „despre lume și viață” - ca să rămân la formulele materialismului dialectic și istoric, un limbaj pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
despre lume și viață” - ca să rămân la formulele materialismului dialectic și istoric, un limbaj pe care mulți par să-l fi abandonat În exprimarea cotidiană, conservându-l Însă cu tenacitate la nivelul mentalităților. Fără Îndoială, Între adepții celor două curente istoriografice concurente există și un conflict de interese, o luptă pentru putere și recunoaștere socială, pentru acapararea resurselor și controlul pozițiilor din lumea academică. Dar poate că lumea noastră este prea săracă (și În același timp fudulă, ca un hidalgo scăpătat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu-i așa, eram tineri și viața era minunată - Îi desparte, spun, pe aceștia de cei care acceptă lumea așa cum este și răspund provocărilor vieții contemporane prin adaptabilitate și luciditate. Cred că această dimensiune subiectivă, psihologică, uneori generațională, a crizei istoriografice contemporane nu a fost Îndeajuns subliniată, iar accentul a fost pus prea mult pe factorul politico-ideologic. Fără Îndoială, mulți istorici tradiționaliști sunt naționaliști, sunt eurosceptici, sunt critici ai Occidentului, au fost legați de structurile politice comuniste până În 1989 sau de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În primul rând, istoricii conservatori sunt niște nostalgici și inadaptați, care au dificultăți În ceea ce privește acceptarea prezentului. În mod evident, această conduită nu reprezintă o vină, dar poate fi privită ca o slăbiciune. Mulți dintre cei care au parcurs o carieră istoriografică Înainte de 1989 au reușit să se elibereze de atracția morbidă față de un trecut care nu merita un asemenea atașament (un trecut la valorile căruia unii nu au aderat niciodată, cu convingere). Academicianul Alexandru Zub, de exemplu, aflat la vârsta senectuții
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se elibereze de atracția morbidă față de un trecut care nu merita un asemenea atașament (un trecut la valorile căruia unii nu au aderat niciodată, cu convingere). Academicianul Alexandru Zub, de exemplu, aflat la vârsta senectuții, este un promotor al Înnoirii istoriografice, cot la cot cu tânăra generație. La fel a fost cazul regretatului profesor clujean Pompiliu Teodor. Alții, În schimb, mult mai tineri, nu au reușit această performanță. Competența profesională este un alt factor de natură să explice clivajul dintre cele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cot cu tânăra generație. La fel a fost cazul regretatului profesor clujean Pompiliu Teodor. Alții, În schimb, mult mai tineri, nu au reușit această performanță. Competența profesională este un alt factor de natură să explice clivajul dintre cele două tabere istoriografice. Nu vreau să afirm că toți istoricii tradiționaliști sunt lipsiți de inteligență sau de alte virtuți intelectuale, În timp ce plasarea În celălalt curent te transformă peste noapte, În mod obligatoriu, Într-un istoric de valoare. Totuși, este limpede că refuzul deschiderii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tinerii lor colegi le-ar dedica recenzii de genul celor scrise de Giurescu pe marginea cărților lui Iorga? Evident, după război, comunismul a reușit să facă ordine În acest hățiș al „științei burgheze” și să Întrerupă succesiunea firească a generațiilor istoriografice. Micile dispute În surdină, tolerate, manipulate sau ignorate de partid, mai ales după 1964, care Îi antrenau pe istoricii dedicați profesiunii, pe de o parte, și pe cei dedicați mai mult carierei sau idealurilor revoluționare, pe de altă parte, nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
minime condiții de libertate intelectuală și de fair-play care fac posibile discuțiile critice și, pe această cale, Înnoirea continuă a istoriografiei românești, ținerea ei la zi cu evoluțiile internaționale În domeniu. Desigur, după 1989 s-a conturat un anumit clivaj istoriografic, nu atât Între două generații biologice, cât Între două maniere de a scrie istoria. Pe de o parte, o școală conservatoare, care continuă, de-a valma, tradiția romantismului, pozitivismului și marxismului istoriografic, iar pe de altă parte, o școală modernistă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
după 1989 s-a conturat un anumit clivaj istoriografic, nu atât Între două generații biologice, cât Între două maniere de a scrie istoria. Pe de o parte, o școală conservatoare, care continuă, de-a valma, tradiția romantismului, pozitivismului și marxismului istoriografic, iar pe de altă parte, o școală modernistă sau revizionistă, inspirată de epistemologia relativismului cultural postmodern. Dar acest conflict este destul de asimetric, deoarece, din punctul de vedere al școlii moderniste, În acord cu principiile relativismului, merge orice, anything goes: avem
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pentru asanarea istoriografiei românești și impunerea unei noi școli și generații critice nu este suficient să publicăm documente, să scriem cărți și articole competente. Ci este nevoie și de o acțiune concertată În vederea preluării controlului asupra instituțiilor care gestionează spațiul istoriografic. Numai În acest fel se pot traduce principiile În fapte. Mă opresc aici și fac un pas Înapoi, ca un provocator abil. Sunt convins că schițarea unui proiect de viitor, chiar și utopic, poate stimula, În modul cel mai productiv
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o anumită reprezentare a acesteia, o imagine proprie unei anumite epoci sau societăți, distorsionată de ecranul subiectiv al cercetătorului, al surselor sau, pur și simplu, al timpului interpus. Toate doctrinele de filosofie a istoriei (mai puțin, poate, cea subiacentă pozitivismului istoriografic) recunosc, Într-un fel sau altul, mai mult sau mai puțin, doza de relativitate a adevărului istoric „obiectiv”, indiferent dacă o atribuie deformărilor de ordin ideologic sau unor dificultăți gnoseologice de apropriere cognitivă a realității. Altfel spus, se acceptă faptul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]