3,057 matches
-
etichetat în sinoadele din secolele al VI-lea și al VII-lea ca inamic al Crezului de la Calcedon din punctul de vedere al nestorienilor. Bibliografie. Studii: O. Bardenhewer, op. cit., V, pp. 116-117. 11. Ioan Malala încheiem această rapidă analiză a istoriografiei bisericești cu unele observații referitoare la un autor pe care, de fapt, n-ar trebui să-l analizăm, deoarece nu e un istoric, ci un „cronicar”: opera lui s-ar încadra deci într-un gen literar care fusese cultivat deja
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cronicar”: opera lui s-ar încadra deci într-un gen literar care fusese cultivat deja de cei mai vechi istoriografi creștini, așa cum se poate vedea din primul volum al acestei lucrări, și care a fost apoi pus în umbră de istoriografia propriu-zisă și, în sfîrșit, a ajuns să fie din nou foarte prețuit în epoca bizantină, în paralel cu ceea ce începuse să se întîmple în lumea apuseană încă din primele decenii ale secolului al V-lea. Ne referim la cronografie. Ioan
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
două aspecte. Cea mai cunoscută - care nu a întârziat de-a lungul secolelor - a fost cea exterioară. Comunitățile romanofone au fost menționate - după cum se știe - mai întâi în sudul Dunării, în Imperiul multietnic al Bizanțului, încă din sec. X, de către istoriografii constantinopolitani. Membrii acestor comunități erau considerați a fi �deosebiți" de ceilalți supuși ai Imperiului. Constantin VII Porfirogenetul (Porphyrogenitus) i-a denumit Rhománoï - în timp ce pe ceilalți îi denumea Rhomaioï (Rhomei) (de fapt, rhomaioï era numele generic al locuitorilor Imperiului Roman de
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
ori extrem de încărcat. Referințele concrete care apar au ceva comic, neglijent: "într-o dimineață,/ să te trezești în brațe cu o realitate doldora,/ - ca producția de oțel pe cap de locuitor!" Altă dată apar scurte pasaje memorabile, un fel de istoriografii concentrate, dar la fel de metaforizate: "Era într-un sfîrșit de secol plăpînd,/ cînd oamenii mari era răspîndiți prin cămări de tot felul/ și priveau triști răsăritul-apusul prin gaura cheii." Tonul se ridică într-adevăr înspre volumele celelalte și mult mai multe
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
alunecările ideologice și se apelează la un inventar de teme și instrumente proprii istoriei și teoriei literare moderne. Publicația începe să își organizeze tematic numerele: Aspecte ale prozei românești contemporane (3/1974), Probleme literare contemporane: monografia (4/1974), Sociologie și istoriografie literară contemporană (2/1974), Implicații contemporane ale esteticii (2/1975), Poetica modernă (4/1975) ș.a.m.d. Se observă o modernizare semnificativă a tipologiei discursului critic și o orientare tot mai substanțială spre metodele critice contemporane. Din 1983 publicația își
REVISTA DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
din titlu, emană din evocări. Dincolo de descoperirea unui oraș în plină efervescență politică, economică, dar mai ales literară, cititorul va descoperi biografii pline de interes și surprize, chiar unele amănunte în premieră, despre care nu s-a scris încă prin istoriografiile din ultima jumătate de veac, fie din ignoranță, fie din cauza unei selecții speculative aservită politicului dominant. Autorul trece în revistă zeci și zeci de nume și ca un documentarist conștient de ce dă la lumină din rafturile arhivelor, nu intervine, decât
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
Nicolae Grigoraș, „Literatura românească de ceremonial. Condica lui Gheorgachi”, „Studii și cercetări istorice”, 1943; [Dan Simonescu], „Studia bibliologica”, 1969, partea I (semnează G. G. Ursu, Aurelian Sacerdoțeanu, Dan Zamfirescu, Corneliu Dima-Drăgan); Dan Simonescu, (Biobibliografie), pref. Dan Zamfirescu, București, 1972; Bucur, Istoriografia, 431-433; Corbea-Florescu, Biografii, I, 193-198; Piru, Varia, II, 46-50; N. Vasilescu-Capsali, „Codex Burgundus”, CNT, 1976, 11; Al. Duțu, Reeditarea unei interesante opere din istoriografia secolului al XVIII-lea, MS, 1976, 3; Șerban Cioculescu, „Pagini din istoria cărții românești”, RL, 1982
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
Ursu, Aurelian Sacerdoțeanu, Dan Zamfirescu, Corneliu Dima-Drăgan); Dan Simonescu, (Biobibliografie), pref. Dan Zamfirescu, București, 1972; Bucur, Istoriografia, 431-433; Corbea-Florescu, Biografii, I, 193-198; Piru, Varia, II, 46-50; N. Vasilescu-Capsali, „Codex Burgundus”, CNT, 1976, 11; Al. Duțu, Reeditarea unei interesante opere din istoriografia secolului al XVIII-lea, MS, 1976, 3; Șerban Cioculescu, „Pagini din istoria cărții românești”, RL, 1982, 8; G. Mihăilă, O viață în slujba cărții românești, RL, 1982, 52; I. C. Chițimia, Dan Simonescu la 80 de ani. In honorem, „Buletinul Societății
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
istoriografică” și „elementul constitutiv al raporturilor sociale fondat pe diferența între sexe...”6 - și să-și plaseze în acest context considerațiile lor. Istoria femeii (jumătate din omenire și, ca urmare, „din istorie”, în genere) a eliminat semnul „absenței sexului” din preajma istoriografiei (o absență ce însemna, de fapt, dominanța masculinului) și a plasat sexul („genul”) lângă celelalte categorii - popor, clasă, meserie etc. - cu care operau învățații. Luptând cu puținătatea informațiilor („privatul” feminin a fost, îndeobște, tăcut, mai cu seamă alături de gălăgiosul și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a păcatului și îndemnătoare spre păcat, adică spre distrugerea Ordinii) și toate consecințele acestei așezări erau neîncetat precizate de discursul teologic. Particulară oarecum era, în acest context, situația văduvelor, despre care va fi vorba în această carte. * în privința istoriei femeilor, istoriografia românească pare a fi depășit faza declarațiilor și a primelor încercări. Și cercetătorii români (lăsându-le deoparte pe „feministe”, mult mai harnice, mai ales după 199016) nu fac excepție în partea aceasta a Europei. Dacă înregistrăm sub beneficiu de inventar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pp. 139-141. Mi-a fost de mare folos seria volumelor publicate de Eudoxiu de Hurmuzaki sub titlul Documente privind istoria României, tomurile din seria veche, se înțelege, publicate la București de Editura Soces (1887) și îngrijite de figuri ilustre ale istoriografiei noastre (prescurtarea, Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente...). Am apelat și la Supliment, mai ales la primele părți ale volumului I, vezi și Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 573. 85. Letopisețul țării Moldovei, ed. cit., pp. 151-152. 86. Constantin Rezachevici, op. cit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
I. Odobescu, Stănești, în „Columna lui Traian”, III, 1873, p. 207-208; V. Brătulescu, Piatra de mormânt a lui Stroe Buzescu de la biserica din Stănești, Vâlcea, în „Studii teologice”, seria a II-a, IV, 1952, p. 612, 615; A.H. Golimas, Istoriografie medievală în piatră, în „Ramuri”, VII, 1970, nr. 12 (78), p. 20; Dan Zamfirescu, Contribuții la istoria literaturii române vechi, București, Editura științifică și enciclopedică,1981, p. 400, nota 41. etc. 105. Pr. Dr. Gheorghe Soare, Impedimente la căsătorie. Necesitatea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Sorin Rădulescu, op. cit., p. 228. 300. în Dicționarul... lui Nicolae Stoicescu (p. 205) nu figurează, între copiii vornicului Stroe Leurdeanu, nici o Marie. 301. Ibidem, pp. 138-139. 302. Ibidem, pp. 139-140. 303. Ibidem, pp. 358-359. Vezi și Gh. Bogaci, Pagini de istoriografie literară, Chișinău, 1970, pp. 12-19. 304. Nicolae Stoicescu, op. cit., pp. 140-142. 305. Ibidem, p. 142. 306. Nicolae Stoicescu reține doar a doua căsătorie a sa, cea cu Maria, fiica marelui clucer Radu Buzescu (ibidem, p. 147). 307. Ibidem, p. 247
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au sens (când au) numai nerecunoscându-se reciproc, abolindu-se reciproc: una face loc celorlalte. E suficient să te gândești că niciodată un sfânt catolic sau un yoghin indian nu ar Împărtăși vreuna din premisele oricărui tip de istorie și istoriografie, eventual a unora aplicate exemplelor pe care le constituie - și pe care, cu diferitele lor experiențe, de fapt nu vor să le constituie. Eliade ia În aceste exemple valori arbitrare - fiind incomplete și reductive - atât ale combustibilității, cât și ale
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
martor sau subiect al acestor experiențe ar mai putea avea În vedere transcrierea tranzitorie a Încorporării netranzitoriului. Din alt unghi Însă, aici Eliade arată limpede unde Începe și unde se sfârșește, oarecum arbitrar pentru inteligența sa, adoptarea experienței, imense, a istoriografiei secolului alXIX-lea. Începe stimulator, dar premonitoriu incomplet În respectul pentru erudiția temeinică, pentru structura dosarelor științifice, pentru semnificația respectului major și pedagogic pentru trecut, pentru formele de trecut cele mai ample și mai coerente. Sfârșește la fel de stimulator În pasiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
același timp Însă, istoria prezenței Asiei În cultura noastră, plănuită vag mai demult sau, după cum vom vedea, anunțată propagandistic, nu s-a putut și nu se poate scrie decât pe etape, Înregistrându-le și acționând astfel asupra imensei Întârzieri a istoriografiei românești. Există o cantitate atât de impresionantă de pierderi ireparabile În secvențele acestui racord, Încât oricine ar trebui să se teamă de complacerea În confort, dezorientarea sau neputința unora dintre orientaliștii români, la care se adaugă figurația fără repere, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
A fi fost În primul rând medic Îl Îndepărta de speculațiile inclusiv rasiste de care nu e lipsit nici un umanism al secolului său3. Cronistica săsească Însăși poate fi un sprijin, iar Adolf Armbruster, care a scris o carte formidabilă de istoriografie românească, rămâne un argument decisiv pentru echilibrul percepției 1. De altfel, unul dintre cronicarii pe care i-a studiat, Johann Filstich, un brașovean care a scris Între 1728 și 1743 un admirabil Tentamen Historiae Vallachiae, oferea deja argumente solide pe
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
tipar de formulare a problemelor unei imagini a Asiei (antică și religioasă versus modernă și botanică). Honigberger e un exemplu optim pentru a invalida retorica unor contacte interculturale vide. Toate documentele edite și inedite puse În circulație până acum de istoriografia asupra medicului sas invită la sistematizarea unui fidel altruism. S-a invocat argumentul absenței mai multor mari orientaliști În cultura română modernă, Încercându-se justificarea anexării. Chiar dacă am semnalat pentru prima dată articole și traduceri În românește care i-au
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Pușcariu, LU, 1920, 4-5; Loghin, Ist. lit. Bucov., 99-102; Alexe Procopovici, I. G. Sbiera, Cernăuți, 1936; Nicolae Tcaciuc-Albu, Viața și opera lui Ion Sbiera, Cernăuți, 1936; Nicolae Bot, Activitatea de folclorist a lui I. G. Sbiera, REF, 1967, 1; Bucur, Istoriografia, 201-203; Bârlea, Ist. folc., 124-127; Dicț. lit. 1900, 768-769; George Muntean, Un cărturar bucovinean: Ion G. Sbiera, RL, 1987, 8; Satco-Pânzar, Dicționar, 201-202; Pavel Țugui, I. G. Sbiera, „Glasul Bucovinei”, 1996, 4; Datcu, Dicț. etnolog., II, 199-200. I. H.C.
SBIERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
Portrete, 235-246; Z. Ornea, Trei esteticieni (M. Dragomirescu, H. Sanielevici, P. P. Negulescu), București, 1968, 123-175; Maria Lamparter, H. Sanielevici, critic literar, RITL, 1970, 4; Ciopraga, Lit. rom., 69-72, 732-736; Micu, Început, 82-84, 235-236; Rotaru, O ist., II, 236-242; Bucur, Istoriografia, 178-179; Piru, Ist. lit., 234-235; Scrisori - Ibrăileanu, III, 230-381; Mihăilescu, Conceptul, I, 274-286; Vasile, Conceptul, 170; Ștefan Cazimir, Un concept perimat, ALA, 1999, 4; Dicț. scriit. rom., IV, 156-158. N. M.
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
1972; Citind, recitind..., București, 1973; Conceptul de realism în literatura română (în colaborare), București, 1974; Continuități, București, 1976; Dicționar de termeni literari (în colaborare), București, 1976; Introducere în opera lui Liviu Rebreanu, București, 1976; Portrete și analize literare, București, 1982; Istoriografia literară românească. 1944-1984 (în colaborare), București, 1984; Duiliu Zamfirescu și marele său roman epistolar, București, 1986; Pe urmele lui Duiliu Zamfirescu, București, 1989; ed. 2 (Viața lui Duiliu Zamfirescu), Focșani, 2002; Efectele dosarului „dalmațian”, București, 1995; Constelații literare, București, 1998
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
de ani” (Lucian Blaga). Iluminiștii ardeleni au acordat prioritate absolută domeniilor în care puteau activa în serviciul națiunii: istoria și lingvistica. În scrierile cu caracter istoric, realizate pe baze documentare fără precedent și urmând principii metodologice demne, în parte, de istoriografia occidentală contemporană, ei demonstrează originea romană a neamului românesc și continuitatea vieții romane în Dacia; în cele de limbă, se susține, cu argumente incontestabile, caracterul esențial latin al românei. Mai toți componenții mișcării iluministe ardelene au construit sinteze de istorie
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
de Vincenz, Despre Rusalii și Sân Toaderi, Cronica existențială a românilor: poezia lui George Bacovia, Colindele românești și vechimea lor, Călușarii de Octavian Buhociu). Critica literară - inclusă la rubrica „Semnalări” - aspiră spre expozeul complex, susținut de incursiunea în politică, istorie, istoriografie literară, estetică, fenomenologie literară, filosofie, așa cum se întâmplă în cazul amplului comentariu dedicat de Paul Costin Deleanu (sub pseudonimul Andrei Flor) „cazului” Vintilă Horia, legat de obținerea și retragerea Premiului Goncourt. Adevărat model de analiză literară a semnificațiilor romanului Dieu
SEMNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289617_a_290946]
-
pe care am dorit s-o scriu încă de la începutul carierei mele literare [...] nu este o operă a cărei gestație să fie scurtă”, comentează autorul. Cartea are un enorm succes de public. Sentimentul aproape general este că aici se demistifică istoriografia oficială și se încearcă să se spună adevărul despre o istorie complexă, tragică. Apar reacții violente în unele publicații sovietice. Convinși că scriitorul încearcă să îl reabiliteze pe mareșalul Ion Antonescu, unii critici literari contestă politicește romanul. Contestațiile continuă și
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Dr. Ion Scurtu (1877-1922). Cuvinte de amintire, Cluj, 1922; Loghin, Ist. lit. Bucov, 212; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 52-55; Dragomirescu, Scrieri, 202-203, 307-308; A. P. Bănuț, Ion Scurtu, LU, 1942, 9; Lupi, Storia, 316; Ciopraga, Lit. rom., 674-675; Bucur, Istoriografia, 126-129; Nicolae Scurtu, Noi date despre primul nostru eminescolog, AFT, 1975, 1; Onisifor Ghibu, Oameni între oameni, îngr. Octavian O. Ghibu, introd. Ion Buculei, București, 1990, 202. I.O.
SCURTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]