1,082 matches
-
m-a privit lung, parcă surprins, dar nu o arăta. L-am lăsat să citească și m-am întors a doua zi. Terminase, dar n-a spus nimic. Mi-a povestit despre slujba lui o mulțime de năzdrăvenii, mi-a istorisit o sumedenie de lucruri hazlii despre tot felul de întâmplări ale unor oameni pe care acum îi știam și eu foarte bine, doar nădușisem să-i descriu și să le surprind gândurile. Am fost derutat. Nu-mi spunea nimic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Ori s-au prefăcut că l-au uitat! Nu l-au mai făcut pe Marinescov nici un fel de erou: l-au lăsat să-l schingiuiască remușcările și Istoria să-l pomenească cu oroare. Țin minte că fiica lui Marinescov îi istorisea mamei că tatăl ei, dezamăgit de nerecunoștința lui Stalin, a încercat de mai multe ori să se spânzure și că după un timp a dispărut fără urmă. Mama mai povestea că fata lui Marinescu fu atât de impresionată de propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
negre ți-au tulburat simțurile, îndemnându-te să-ți faci singur rău? Sau știi tu ceva ce eu nu pricep? O, înțeleptule Vânător O'Piatră, trebuie să-ți spun că aceste scrijelituri sunt semne ale tâlcului baladei ce mi-ai istorisit-o cu atâta generozitate frățească. Mă iartă, rogu-te, dacă am făcut ceva ce nu se cuvine, dar tare aș vrea să țin minte cele ce mi-ai dezvăluit și tare aș mai vrea ca înțelesul pravilei voastre strămoșești să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
distanței dintre genunchi și coapse. Pe cele mai îndrăznețe le găseam pe calorifere, bâțâindu-și nerușinat picioarele. Păream un băiat bun, timid, aproape că-mi venea și mie s-o cred. Nimeni nu mă găsea complicat sau periculos. Nu le istoriseam decât amănunte de care mă puteam lipsi. Un amestec incolor de biografie și ficțiune, pigmentat cu multe spații libere, care să lase loc îndoielii și întrebărilor, umplea CV-ul ideal. Odată desfăcută public, memoria mea apărea prevăzută cu elemente de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și oameni și mai cu seamă cu acea calitate ce distinge pe omul de stat înaintea ambițiosului și a curtizanului: cu integritatea și energia caracterului. [14 ianuarie 1881] {EminescuOpXII 30} ȘCOALA NORMALĂ SUPERIOARĂ SECȚIA BUCUREȘTI [2] Ptolemeu, fiul lui Lagus, istorisește scriitorul Lucian, aduse în Egipt două curiozități: un sclav cu două fețe, negru corb pe o parte, alb ca laptele pe cealaltă, și o cămilă cu totul neagră. Regele spera ca vederea acestor rarități va ațâța surprinderea supușilor și va
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mă face nici să mă bucur, nici să pătimescă. De opt luni ședea necurmat Într‑un jeț care i‑a fost făcut tot mai larg, neputând sta pe pat din pricina celorlalte trebuințe. Dar În pătimirea aceasta tămăduia pe alții. Am istorisit despre această pătimire, ca să nu ne mirăm când le vine o astfel de suferință celor drepți. Iar murind el, au fost scoase tocurile și pragurile ușii, ca să poată fi scos trupul din casă” 30. Uneori, Dumnezeu Îngăduie suferința celor drepți
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
tăm pe aceea ce va să fie” (Evrei 13, 14) și pe Cel ce este netrecător pentru a ne uni cu El și a Împărăți cu El În veci, unde nu este „durere, Întristare sau suspin”. Scriitorul bisericesc Paladie 34 istorisește și despre un oare‑ care Ștefan, libian de neam, care ședea de șaizeci de ani pe coasta Marmarica și Mareotului, Marmarica fiind regiunea maritimă Între Egipt și Cirene, iar Mareotu, parte din Libia, vecină cu Egiptul. Ajuns nevoitor la culme
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În privința iubirii aproape‑ lui și a slujirii acestuia : fiecare să socotească drept cel mai mare câștig folosul pe care‑l aduce aproapelui său, căci În folosul aproapelui stă folosul nostru. În Patericul egiptean, Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 87 ni se istorisește că undeva trăia un bătrân pe nume Apollo. Ori de câte ori cineva Îi cerea un ajutor el mergea cu bucu‑ rie, zicând : „Cu Hristos am astăzi să lucrez pentru sufletul meu, căci aceasta este plata sufletului”92. Această aplecare smerită și iubitoare
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lucrul lor se arăta Domnului curat și neviclean. Când unul dintre 90 Suferința și creșterea spirituală bolnavi era chemat la Domnul, privegheau toată noaptea lângă trupul acestuia, În rugăciune necontenită, până În ceasul slujbei de Înmormântare. Scriitorul bisericesc Paladie 98 ne istorisește că „un anume Apoloniu după nume, negustor de meserie, după ce a părăsit lumea și s‑a așezat În muntele Nitriei, neputând Învăța nici vreo meserie, nici să se deprindă cu scrisul, trăind douăzeci de ani În munte, a avut această
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
gratuite, ea fiind și astăzi, prin programele ei de asistență socială, alături de cei aflați În suferință. Cei care slujesc la patul celui suferind iau mare plată de la Dumnezeu și primesc iertarea păcatelor lor. În acest sens, Cuviosul Paisie Aghioritul ne istorisește că, „aproape de Karyes sihăstreau doi români Într‑o chilie. Odată unul dintre ei s‑a Îmbolnăvit foarte tare și celălalt, din păcate, se Îngreuia să‑l slujească. De aceea Îl ruga mereu pe Sfântul Pantelimon ori să‑l tămăduiască repede
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În slavă cu Dumnezeu și sunt nemuritori Împreună cu El, primind viața cea veșnică prin Cuvântul, tot așa, cei ce se Închină acestora (zeilor) se aseamănă deșertăciunii demonilor și vor pieri Împreună cu ei În gheenăă”159. Sfântul Ambrozie al Milanului ne istorisește și despre martiriul fiilor preotului Eleazar. Astfel, Împăratul prigoni‑ tor Antioh a poruncit să fie duși la cazne fiii preotului Eleazar, mai Întâi cel mai mare dintre frați, care a grăit râzând : „«Bine că păstrezi ordinea de vârstă. Dar cum
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
părinte Nicodim ! Boala vine pentru păca‑ tele mele. Dacă vreau să scap de boală, rămân cu păcatul. 158 Suferința și creșterea spirituală Deci, mai bine primesc cu răbdare tot ce‑mi dă Dumnezeu”192. În Patericul atonit ni se mai istorisește faptul că un preot l‑a Întrebat pe un călugăr bolnav : „— Cum e cu sănătatea, părinte ? — Bine. Acum că am În mine mai multă boală, nu voi merge la Tatăl meu cu mâinile goale”193. Mulți dintre cuvioșii Îmbunătățiți nu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ca să‑și ridice firea din păcat și din patimi, În durere mulțu‑ mește astfel lui Dumnezeu pentru că l‑a iubit și l‑a miluit prin sfânta Lui pedagogie. Mulțumirea este prin ea Însăși aducătoare de bucurie. În Pateric, ni se istorisește cum un părinte rus, pe nume Tihon, Îmbunătățit duhovnicește fiind, era convins că durerile și necazurile curăță și lustruiesc omul, și că nu e nimic mai mare decât aceasta, nici chiar rugăciunea lui Iisus. El susținea pe bună dreptate „că
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Occident de un secol, iar În Orient, Încă de mai devreme. Sfântul Grigorie nu amintește faptul că, deoarece au Îngrijit de bolnavi În mod gratuit, ei au fost numiți și cei „fără de arginți”. Din multitudinea de vindecări, ni se mai istorisește că sfinții au vindecat și o femeie pe nume Palladia. Bolnavă de foarte mult timp, Își cheltuise toată averea pe la alți medici. Pentru a le mulțumi binefăcătorilor ei, Cosma și Damian, le‑a oferit trei ouă. Aceștia au refuzat, Însă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
i‑a mulțumit vindecătorului lui, Sfântul Pantelimon, și a promis să rămână la mănăstirea doctorilor fără de arginți până la sfârșitul zilelor sale. I s‑a dat numele Filoteu. După cinci ani, fratele Filoteu a trecut la viața cea veșnică. Vom mai istorisi Încă o minune din timpul stăreției părin‑ telui Sava. Un nou călugăr s‑a alăturat obștii monahale a Sfântului Pantelimon. Numele lui era Azarie. Prin faptele sale și prin lipsa lui de zel, era instabil În decizia lui de a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În halat alb și mesageri ai vieții, cărora nu se sfiesc a le săruta mâinile prin care Dumnezeu a lucrat vindecarea. IX.7. Frământările unui medic priceput, devotat și misionar al lui Hristos În volumul Patericul secolului XX270, ni se istorisesc, printre altele, frământările unui medic pătruns de credință și de dragoste creștină, care, fiind un foarte bun specialist, medic priceput și devotat, dorea să devină, printre studenții săi, și un bun misionar al credinței creștine. Astfel, medicul la care se
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În locașurile Maicii Domnului, având pe buze cuvintele : «Dulcea mea Măicuță !ă”279. Redăm În cele ce urmează și pilduitoarea atitudine În fața bolii și a morții trupești a unui alt părinte athonit, și anume părintele Ilarion († 1864). Astfel, ni se istorisește că din vârsta copilăriei avea mare evlavie și dragoste către Sfântul Gheorghe care l‑a ocrotit În toată viața sa. A fost botezat Într‑o biserică a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și și‑a petrecut primii ani ai vieții, chiar
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
omul poate deveni nerăbdător din pricina slăbiciunii, așa cum remarcă marele bătrân filocalic - Sfântul Ioan295, sau obosește repede și concentrarea‑i lipsită de intensitate mai ales atunci când insul este cuprins de vreo boală letală ce‑i macină ființa. La Pateric ni se istorisește că ucenicul unui mare avvă era grav bolnav. Bătrânul Îl Îndeamnă să nu lase rugăciunea, ci să o sporească. Revenind după un timp, ucenicul se afla În proximitatea morții. Bătrânul Îl Întreabă : „Te mai poți ruga ?” „Nu mai pot”, răspunse
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la catolicism, de către „viteazul Dumitru Iacșici”, a fost sprijinită tot de „ruga lui sveatâi Nifon”). În intenția lui Neagoe Basarab, care comandase scrierea Vieții patriarhului Nifon oficializând astfel propria versiune a desfășurării evenimentelor și făcând-o credibilă, căci faptele erau istorisite de un străin, un „neutru”, destinația textului lui Gavriil Protul era mai complicată. Autorul - capabil să scrie „scenarii” și să-și pună „actorii” să le interpreteze - s-a acomodat cu ușurință, și astfel „viața” se transformă în cronică și odată cu
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
Tragodia... lui Alecu Beldiman beneficiază de o exegeză completă („Arhiva românească”, 1940). Cât privește literatura veche, povestirea versificată Poveste de jale și pre scurt asupra nedreptei morți a preacinstitului Constandin Cantacuzino, marelui postialnic al Țării Rumânești, compusă în grecește și istorisind uciderea marelui postelnic Constantin Cantacuzino, este pusă în valoare (în forma tipărită la Veneția) alături de tălmăcirea românească datorată lui Radu Greceanu (O povestire inedită în versuri despre sfârșitul postelnicului Constantin Cantacuzino, 1940). V. a editat separat și două texte ce
VIRTOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290582_a_291911]
-
pentru vie. Află că s-a născut În ziua celor ce au să trăiască trai de bordei și nu a celor care să trăiască În curțile Împărătești. De asta n-avea noroc. Se Întoarce la tatăl său și, după ce-i istorisește povestea Întâlnirii cu Dumnezeu, acesta i-a dat o treabă de făcut pe la țarcul oilor. Feciorul se căsătorește cu Tunsâlica (fata găinăresei de la curțile craiului); ea Îl Învață să spună tuturor că nu știe nimic de averea dobândită (nu știu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
al solidarității, dar și o activitate socială, sugerând, prin distribuirea dansatorilor în cerc, un ritual de consolidare și de regăsire a celorlalți. În cadrul horei de duminică, se adună tot satul, se stabilesc ierarhii, fiind un prilej pentru participanți de a istorisi întâmplările petrecute în timpul săptămânii. Hora (Someșanaă, din incipitul romanului, este plasată în ograda văduvei lui Maxim Oprea, Todosia, într-o zi de duminică. Interesant este modul în care sunt așezați participanții: în centrul adunării sunt jucătorii, lăutarii stau într o
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
lui înțeleaptă, cu dragostea lui pentru munca așezată, cu temperamentul lui de bou de plug pe care-l avea de la mama sa. Fu încântat la început, îi plăcea nespus câmpia pe care țăranii n-o vad”. Era poreclit ” Caporalul” deoarece istorisea povestiri din perioada petrecută pe frontul italian. Deși nu apare de foarte multe ori în roman, fiind surprinsă doar o singură etapă a evoluției sale, personajul are o importanță capitală, devenind imaginea țăranului de altădată, de fapt a străinului care
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
săpat în marmură nodul de care se născându-ne, ne rupem. Avea urme de praf24. Fragmentul ekphrastic din capitolul treisprezece al romanului Căderea în lume face referire la un episod secund în istoria celuilalt Babis. Vasi, fratele celuilat Babis, îi istorisește lui Babis Vătășescu, fiul lui, episodul parisian. Într-una din zilele secetei din vara anului 1922, Vasi se află la moșia familiei sale din Găvrileni. I se face dor de o ploaie "măruntă, pariziană"25 și ia intempestiv decizia de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Născută la 30 octombrie 1936 în localitatea Hănești, județul Botoșani. Studii: Școala generală de 8 clase. Debut artistic - 2006 „Lenuța Zbanț, la cei 70 de ani ai săi, a decis să iasă în spațiul public sub impulsul nevoii de a istorisi prin intermediul culorilor, a formelor plastice însuflețite de sentimentul obârșiilor, rămas intact chiar dacă buletinul indică o adresă ieșeană, parcursul unei vieți. Farmecul narativ, ingenuitatea trăirilor, plasticitatea imaginilor fac din satul botoșănean unde s-a ivit în lume un univers pământesc și
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]