2,990 matches
-
italiani nella Moldavia nei secoli XVII-XVIII (G. Călinescu), I Paesi Romeni in una serie di „Avvisi” della fin del Cinquecento (N. Buta), La contesa tra Gabrielle Báthori e Radu Șerban vista dalla Corte di Vienna (Ion Moga), Una relazione manoscritta italiana sulla rivoluzione di Tudor Vladimirescu (D. Găzdaru) etc. Mai colaborează Virginia Vasiliu, Claudio Isopesco, Constantin Radu, Anton Mesrobeanu, M. Berza, Aurel Decei, G. Vinulescu, Francisc Pall. M.Pp.
DIPLOMATARIUM ITALICUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286792_a_288121]
-
a Editurii dell’Orso din Alessandria. A colaborat la revistele „Îl Dramma”, „Sipario”, „L’Europa letteraria e artistică”, „România Orientale”, precum și la „Secolul 20”, „Viața românească”, „Apostrof”, „Vatra” ș.a. Debutează că traducător de literatură română în 1972, cu transpunerea în italiană a optzeci de poezii de Marin Sorescu, autor al carui admirator și exeget va rămâne. O antologie din opera poetica a lui Tudor Arghezi, publicată tot în 1972, la prestigioasa editură Einaudi din Torino, si pentru care va fi distins
CUGNO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
Bologna, 1994; Lucian Blaga, Lo spazio mioritico, Alessandria, 1994 (în colaborare cu R. Bussetto); Adrian Marino, Teoria della letteratura, Bologna, 1994; La poesia romena del novecento (da Bacovia alla generazione ’80), Alessandria, 1996. Repere bibliografice: Rodica Locusteanu, Marin Sorescu în italiană, SXX, 1973, 1; Nicolae Manolescu, O culegere a poeziei române de avangardă, SXX, 1976, 7-8. C.Pp.
CUGNO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
râs prostește, fără voia mea, urmată în același an de alte câteva povestiri. În 1967 optează pentru continuarea studiilor la Universitatea din București, înscriindu-se inițial la Facultatea de Limba și Literatura Română; ulterior, se va transfera la secția de italiană a Facultății de Limbi Romanice, Clasice și Orientale. Aici se orientează spre studiul Renașterii italiene, căreia îi dedică lucrarea de licență (Marsilio Ficino e il platonismo nel Rinascimento italiano), sub conducerea profesoarei Nina Façon, o primă formă a ceea ce avea
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
Limba și Literatura Română; ulterior, se va transfera la secția de italiană a Facultății de Limbi Romanice, Clasice și Orientale. Aici se orientează spre studiul Renașterii italiene, căreia îi dedică lucrarea de licență (Marsilio Ficino e il platonismo nel Rinascimento italiano), sub conducerea profesoarei Nina Façon, o primă formă a ceea ce avea să devină Eros et magic à la Renaissance. 1484 (1984). Din 1970, probabil ca urmare a refuzului de a colabora cu Securitatea, articolele literare nu-i mai sunt publicate
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
anume sens, subscria și care îi hrănea și îi justifica furia rece. Între ultimele lui scrieri se numără o serie de povestiri fantastice, redactate în cea mai mare parte în franceză (manuscrisul romanului-mozaic Le Rouleau diaphane datează din 1986), în italiană sau, în colaborare cu logodnica sa, Hilary Wiesner, în engleză, publicate între 1988 și 1991, fie în reviste, fie în volumul La collezione di smeraldi (1989). Remarcabile nu doar prin calitatea lor literară, textele sunt concepute în sensul încifrării poetice
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
când își susține examenul de licență, era deja posesorul unei „diplome de abilitare” în urma studiilor făcute la Universitatea din Perugia, iar mai târziu va obține și doctoratul, probabil la Roma. Din 1927 și până la sfârșitul carierei va fi profesor de italiană și latină, mai întâi suplinitor, la Câmpina (1927-1928), București (Liceul „Gh. Șincai”, 1928-1929) și Galați (1931-1932) și, după concursul cuvenit, titular, la Sibiu, unde, din 1932, funcționează la Liceul Comercial, iar, din 1937, la Liceul „Gh. Lazăr”. Între anii 1941
CONSTANTINESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286377_a_287706]
-
cronicar și traducător. Al doilea dintre fiii cronicarului Miron Costin, C. a învățat la Școala iezuită și, probabil, la Școala Domnească din Iași, apoi la Lemberg. Cunoștea perfect limbile latină, slavonă și polonă, mai puțin greaca și, poate, franceza și italiana. Implicat, ca și Velicico Costin, unchiul său, în complotul din 1691 împotriva domnitorului Constantin Cantemir, este închis împreună cu frații săi, Ioniță și Pătrașcu. Eliberat pe chezășia unor boieri de frunte, cărturarul moldovean se refugiază în Țara Românească, la Curtea lui
COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
-
iar „Eu voi da seama de ale mele, câte scriu” este formula responsabilității. Și tot aici se află antologica frază de elogiu al „cetitului cărților”. Descrierea spațiului italic („raiul pământului”) e nostalgică și poetică (Ramiro Ortiz a tradus-o în italiană), scrisă în stil afectiv. E amintit fenomenul translatio studii, numind mutarea centrului vieții culturale, în perioada umanismului renascentist, din Grecia în Italia. Plecând logic de la prezentarea paralelă a împărăției romane și a Daciei, continuând cu războaiele daco-romane și cucerirea Daciei
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
Artemie (8.IX.1834, Satu Mare, j. Suceava - 15.IX.1922), publicist. După școlile urmate la Suceava și Cernăuți, B.-I. studiază, din 1858, filologia clasică în cadrul Facultății de Filosofie din Viena. Poliglot, el cunoștea limbile clasice, câteva limbi romanice (franceza, italiana) și slave (sârba, ucraineana, rusa). După hirotonire (1862), se dedică activității de îndrumător al vieții național-culturale din Bucovina. Paroh, din 1865, în comuna Ceahor, el a fost și profesor la Institutul Teologic din Cernăuți. Mai târziu, B.-I. va fi
BERARIU-IEREMIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285701_a_287030]
-
vis... Să dorm ziua cu picioarele-n soarele fierbinte... să veghez, să cânt noaptea, în aerul cel parfumat... să cânt, să scriu...... Iată fericirea ce visez... E[MMA] Și să ai o femeie... nu-i așa... [ȘTEFAN] Se-nțelege... o italiană... Brună... ochi negri... E[MMA] (cu părere de rău) Brună. Nu blondă?... [ȘTEFAN] Mie nu-mi plac blondele, Emma... Prea-s dulci, prea-s languroase...... prea-s lirice... Mie-mi place tragedia... Ochii mari... fulgerători...... Părul negru și despletit... amorul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
compunea din păstori și locuia cu puține excepții în sate. Pe grecii bizantini trebuia să-i izbească de la cea dintâi privire atât imperfecțiunea constituției statului cât și existența civilă, lipsită de legi, a românilor, apoi asemănarea limbii lor cu cea italiană, deși cea dintâi părea atât de amestecată cu elemente străine și atât de degenerată, încît rămânea neînțeleasă pentru cea din urmă. Cu toată asemănarea cu italienii, nu numai în limbă, ci și-n datine, în purtarea armelor și-n uzul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Juif : Clichés antisémites dans la culture roumaine, Éditions Non Lieu, Paris, 2013 ; Rauschgift in der rumänischen Kultur : Geschichte, Religion und Literatur, Frank & Timme Verlag, Berlin (în curs de apariție). Andrei Oișteanu a fost distins cu Ordine della Stella della Solidarietà Italiana conferit de Președintele Italiei (2005) și cu Ordinul Național Steaua României conferit de Președintele României (2006). A contribuit cu studii și eseuri la peste treizeci de volume colective publicate în țară și străinătate. Lucrările sale au fost publicate în SUA
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cenzoriale, purtând titlul inițial, având nouă (nu cinci) studii în cuprins, cu ilustrații etc. (1). Am consi- derat anume această formă ca fiind prima ediție a cărții. Ulterior au apărut și două traduceri ale volumului, în engleză (2) și în italiană (3). La propunerea Editurii Polirom, public acum o nouă ediție a cărții, revăzută și adăugită. De adăugiri mai substanțiale au beneficiat mai ales capitolele VII („Narcotice și halucinogene în spațiul carpato- dunărean”) și VIII („Graiul îngerilor”). Capitolul VII a devenit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
alte tulburări nervoase. Faptul era cunoscut și de Plinius cel Bătrân : „Când [neghina] ajunge în pâine, provoacă amețeli” (Naturalis historia, XVIII, 156) (111, p. 240). Nu întâmplător numele popular al plantei este în franceză ivraie (de la ivresse = „ebrietate”), iar în italiană capogirlo („amețeală”). Neghina e o plantă toxico-nar- cotică ce nu se dă în mâncare nici măcar animalelor domestice. Ea trebuie arsă, după cum zice evanghelistul Matei. în spațiul românesc, neghina este asociată cu agitația și cearta : „în leagăn mi-ai pus neghină
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este prezentă. Calitățile deosebite cu care era (nzestrat Teodor Diamant l-au făcut remarcat de timpuriu. A absolvit primul cursurile școlii de la Sf(ntul Sava, dovedind aptitudini aparte pentru matematică ș( cunoașterea limbilor străine. Cunoștea greaca veche ș( elina, latina, italiana, franceza ș( germana. După o perioadă de studiu la M(nchen, pleacă (n 1830 la Paris. (n scurtă vreme, este atras de idealurile socialist-utopice, devenind unul dintre adepții apropiați ai lui Fourier. (n 1833 publică o broșură intitulată "Aux amis
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
justă este traducerea termenului englezesc fair value. Însă termenul are alte semnificații în diverse limbi: just (juste) în franceză, real (reële) în olandeză, rezonabil (razonable) în spaniolă, valoare actuală atribuibilă (beizulegender zeitwert) în germană, fair value fără nicio traducere în italiană (Colasse, 2007). În limba română, traducerea termenului fair view a urmărit filiera franceză, fiind utilizat termenul de „valoare justă”. Statele Unite ale Americii sunt de foarte mulți ani campioane în utilizarea contabilității în costuri istorice (Zeff, 2007). Cu toate acestea, FASB
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
în trei volume, au văzut lumina tiparului nu mai puțin de treizeci și patru de ediții. Nouă sub îngrijirea Mariei de Gournay, din care câteva cu prefețe, adnotări și tăieturi care i se datorează. 1590: Montaigne află de apariția unei traduceri în italiană, ea este semnată de ambasadorul ducelui de Ferrara, Girolamo Naselli. Nu există indicii că ar fi avut vreun efect asupra literaturii epocii. Cartea omului de curte a lui Castiglion sau Principele lui Machiavelli sunt anterioare. De altfel, Montaigne îi avea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o evoluție diferită de cea care, dintr-un convenționalism adoptat imediat de disperații ce vor să considere viitorul drept moarte, se putea prevedea la nivel rațional. A se vedea reacția ziarului Osservatore romano 1 la acest slogan: cu modesta sa italiană învechită, spiritualistă și puțin îngâmfată, jurnalistul intonează un bocet câtuși de puțin biblic, pozând într-o victimă sărmană și nevinovată. Este același ton cu care au fost scrise, de exemplu, lamentațiile împotriva imoralității, ce au invadat literatura și cinematografia. Dar
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Este același ton cu care au fost scrise, de exemplu, lamentațiile împotriva imoralității, ce au invadat literatura și cinematografia. Dar în acel caz, tonul plângăcios și conservator ascunde voința amenințătoare a puterii: în timp ce ziaristul, făcând pe mielușelul, se lamentează în italiana sa corect scandată, în spatele său, puterea lucrează ca să-i suprime, să-i șteargă, să-i distrugă pe infamii care au produs suferința în cauză. Magistrații și polițiștii sunt în gardă; ascultător, aparatul de stat se pune imediat în serviciul spiritului
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de palingeneză (vechi vis burghezo-creștin al comuniștilor ne-muncitori). Așadar, toți se prefac a nu vedea (sau poate chiar nu văd) care este adevărata, noua reacțiune; și, astfel, toți luptă împotriva vechii reacțiuni, ce reprezintă numai o mască. Subiectele de italiană concepute pentru ultimele examene de bacalaureat sunt un bun exemplu al falsei dileme și al falsului conflict despre care vorbeam. Evident, din partea autorităților a existat înainte de toate o colaborare tacită: dreapta tradiționalistă a acordat câte ceva moderaților și progresiștilor, iar aceștia
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ales acel înfiorător corpus, în întregime pragmatic și formalist în același timp, în cel mai rău sens pe care l-au avut vreodată acești termeni, al Tribunalului Sacru). Chiar și acum (când ceva-ceva ar fi trebuit să se fi înțeles), italiana folosită de preoți și de creștin-democrații retrograzi este de o sărăcie culturală de-a dreptul vulgară. În sfârșit, în calitatea sa de partid care dă glas micii burghezii, Creștin-democrația nu putea decât să nutrească un dispreț profund și netratabil pentru
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
profunzime. Bocca nu s-a gândit o clipă la ceea ce se pregătea să spună; el a luat energic și la repezeală hotărârea de a spune un lucru universal recunoscut ca fiind evident. Fără îndoială, afirmația că „în Italia se vorbește italiana”, de exemplu, este un adevăr evident, comun, majoritar, consacrat și de netăgăduit. Dar dacă Bocca - cu acel aer al său că s-a hotărât să spună o dată pentru totdeauna adevărul adevărat - vine să-i spună că „în Italia se vorbește
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de exemplu, este un adevăr evident, comun, majoritar, consacrat și de netăgăduit. Dar dacă Bocca - cu acel aer al său că s-a hotărât să spună o dată pentru totdeauna adevărul adevărat - vine să-i spună că „în Italia se vorbește italiana” unuia din Alto Adige ori din Friuli 1, nu are decât să se aștepte ca acesta să-i răspundă: „Mori”. Fapt e că în Italia se vorbesc italiana și germana, italiana și friulana. Cine nu știe și nu recunoaște în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
totdeauna adevărul adevărat - vine să-i spună că „în Italia se vorbește italiana” unuia din Alto Adige ori din Friuli 1, nu are decât să se aștepte ca acesta să-i răspundă: „Mori”. Fapt e că în Italia se vorbesc italiana și germana, italiana și friulana. Cine nu știe și nu recunoaște în fiecare moment al vieții sale acest lucru nu are habar ce înseamnă un raport democratic sau un raport uman cu ceilalți. Astfel că, atunci când Bocca afirmă: „Majoritatea locuitorilor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]