3,582 matches
-
lor, cei care proiectează și realizează anchete și sondaje (la noi, dar nu numai) ar fi indicat să-și pună cu mai mare gravitate întrebări în legătură cu fidelitatea și validitatea chestionarelor utilizate. Fidelitatea, în cazul anchetei, înseamnă cât de bine un item, un set de itemi, un chestionar sau alt instrument analog (inventar, scală de atitudini) explorează, surprinde realitatea, în sensul stabilității rezultatelor, al acurateței acestora și al predictibilității stărilor de fapt. Statistic, aceasta înseamnă cât de reproductibile sunt datele oferite de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și realizează anchete și sondaje (la noi, dar nu numai) ar fi indicat să-și pună cu mai mare gravitate întrebări în legătură cu fidelitatea și validitatea chestionarelor utilizate. Fidelitatea, în cazul anchetei, înseamnă cât de bine un item, un set de itemi, un chestionar sau alt instrument analog (inventar, scală de atitudini) explorează, surprinde realitatea, în sensul stabilității rezultatelor, al acurateței acestora și al predictibilității stărilor de fapt. Statistic, aceasta înseamnă cât de reproductibile sunt datele oferite de instrument și se poate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și cele la a doua aplicare indică o fidelitate mare. Deoarece administrarea instrumentului se face în cele două momente de către același cercetător (observator), acest gen de fidelitate se mai numește șiintraobservațională. În evaluarea fidelității test-retest intervine efectul familiarizării subiecților cu itemii chestionarului, fiind posibil deci ca stabilitatea în răspunsuri să se datoreze mai degrabă memoriei acestora decât calităților instrumentului. Dar marea problemă aici este că, de la un moment la altul al aplicării, se pot schimba (și efectiv se schimbă) caracteristicile, ideile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
date inițial trebuie lăsat să treacă timp; însă odată cu trecerea timpului crește probabilitatea apariției schimbărilor. De aceea, valoarea fidelității depinde mult de natura populației și a temei puse în discuție. b. Fidelitatea prin forme alternative presupune că același conținut al itemilor este prezentat subiecților în diferite forme. Forme diferite înseamnă alte cuvinte sau altă ordine a întrebărilor (sau, firește, și una, și alta). Schimbarea ordinii este ușor de realizat, dar a crea itemi alternativi, care să vizeze exact același atribut și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prin forme alternative presupune că același conținut al itemilor este prezentat subiecților în diferite forme. Forme diferite înseamnă alte cuvinte sau altă ordine a întrebărilor (sau, firește, și una, și alta). Schimbarea ordinii este ușor de realizat, dar a crea itemi alternativi, care să vizeze exact același atribut și să se găsească la același nivel al limbajului (ca dificultate), nu este o sarcină ușoară. Formele alternative sunt prezentate fie în cadrul aceluiași instrument (itemi diferiți ca formă „împrăștiați” în chestionar), fie la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ordinii este ușor de realizat, dar a crea itemi alternativi, care să vizeze exact același atribut și să se găsească la același nivel al limbajului (ca dificultate), nu este o sarcină ușoară. Formele alternative sunt prezentate fie în cadrul aceluiași instrument (itemi diferiți ca formă „împrăștiați” în chestionar), fie la intervale de timp diferite, fie în același timp, dar pe eșantioane diferite. Se compară (statistic) datele obținute prin forme alternative și se consideră, din nou, că o valoare ridicată a coeficientului de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și, în anumite situații, chiar și de poziția unei întrebări în cadrul chestionarului. c. Fidelitatea măsurată prin consistența internă a unui instrument se referă la faptul că aproape întotdeauna, referitor la o problemă importantă de investigat, se construiește o mulțime de itemi, vizând fiecare un aspect relativ distinct, dar nu total independent al problemei în cauză. Atunci se ridică întrebarea cât de „legați” sunt acești itemi între ei, adică ce congruență există la nivelul fiecărui subiect în răspunsurile sale față de chestiunea cercetată
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
faptul că aproape întotdeauna, referitor la o problemă importantă de investigat, se construiește o mulțime de itemi, vizând fiecare un aspect relativ distinct, dar nu total independent al problemei în cauză. Atunci se ridică întrebarea cât de „legați” sunt acești itemi între ei, adică ce congruență există la nivelul fiecărui subiect în răspunsurile sale față de chestiunea cercetată. S-au construit mai mulți indicatori de măsurare a consistenței interne, printre care mai comuni sunt coeficientul alfa al lui Cronbach și cel al
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
interne, printre care mai comuni sunt coeficientul alfa al lui Cronbach și cel al lui Kuder-Richardson (vezi, de exemplu, Radu et al., 1993). Logica acestor măsurări este aceea că se compară rezultatele interitemi și item-instrument total. Focalizarea cu mai mulți itemi pe o aceeași problemă foarte specifică (trăsătură de personalitate, aptitudine etc.) reprezintă apanajul testelor propriu-zise, al inventarelor și scalelor de atitudine. În cazul chestionarelor folosite în anchetă și sondaje, calcularea consistenței interne îmbracă forme mai puțin riguroase. d. Fidelitatea interobservatori
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
expune succint principalele forme de validitate utilizate și utilizabile în domeniul științelor socioumane, să revenim la a accentua că între validitate și fidelitate există o puternică asimetrie, prima incluzând-o, așa cum am mai menționat, pe cea de a doua. Un item sau un chestionar, referitor la aceeași stare reală, poate să dea aceleași rezultate, în momente diferite sau pentru operatori diferiți, fără a avea însă validitate. La o întrebare de genul: ξ Aveți prejudecăți rasiale? e posibil să obținem, cu mare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
La o întrebare de genul: ξ Aveți prejudecăți rasiale? e posibil să obținem, cu mare constanță în timp și în funcție de operatori, răspunsul „Nu” cu o frecvență foarte ridicată, de peste 90%, deci cu o constanță remarcabilă. Asta nu garantează deloc că itemul în cauză a și reușit să deceleze corect între cei care au asemenea prejudecăți și cei care nu au. Uniformizarea răspunsurilor spre nivelul superior al frecvențelor se datorează, evident, puternicei acțiuni a dezirabilității sociale. 1. Validitatea de conținut este o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prejudecăți și cei care nu au. Uniformizarea răspunsurilor spre nivelul superior al frecvențelor se datorează, evident, puternicei acțiuni a dezirabilității sociale. 1. Validitatea de conținut este o evaluare subiectivă - realizată de către unul sau mai mulți cercetători - asupra măsurii în care itemii (întrebările) din chestionar reflectă conținutul problemei abordate. Sau, altfel spus, asupra gradului în care conținutul chestionarului este reprezentativ pentru conținutul problemei studiate, adică în ce măsură s-au ales întrebările care meritau să fie alese și s-au lăsat de o parte
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este oarecum analogă cu cea de la eșantionarea unităților de cercetat, căci, teoretic vorbind, pentru orice temă de investigare avem o „populație” mare de întrebări ce ar putea fi incluse în chestionar. Din numeroase motive, practic nu putem prelua toți acești itemi și, în fapt, lucrul nici nu este necesar, fiind suficient să selectăm un bun „eșantion” de întrebări. Spre deosebire însă de eșantionarea propriu-zisă, aici nu putem aplica formule matematice și nici nu putem opera cu o selecție aleatoare. Alegerea itemilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
itemi și, în fapt, lucrul nici nu este necesar, fiind suficient să selectăm un bun „eșantion” de întrebări. Spre deosebire însă de eșantionarea propriu-zisă, aici nu putem aplica formule matematice și nici nu putem opera cu o selecție aleatoare. Alegerea itemilor este o chestiune de cunoaștere și de experiență, dar și de artă și fler. Am menționat că este o evaluare subiectivă, fapt ce poate stârni unele nedumeriri.Însă aprecierea este corectă, de vreme ce se emite un fel de judecată de valoare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
1990), care urmărește să exploreze (măsoare) variabila „conflictul și suportul (cooperarea) în relațiile dintre părinții divorțați”, se utilizează ca interviu semistructurat, dar poate fi adaptat și ca scală de tip Likert, cu 5 gradații, mergând de la „totdeauna” la „niciodată”, cu itemi de genul: ξ Când aveți nevoie de ajutor privind copiii, apelați la fostul(a) soț (soție)? În al treilea rând, cum îndreptățit s-a observat (Touliatos et al., 1990), și cei care întrebuințează scale și inventare pot cădea ușor în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
chestionarul. (ii) Retraducere multiplă în limba de origine. Traducătorii pot fi din populația-țintă sau dintre vorbitorii limbii de origine, dar ei trebuie să fie diferiți de cei care au făcut prima traducere. (iii) Un comitet de redactare pentru a alege itemii potriviți (din mai multe variante traduse), chemat pentru a face comparația cu originalul și a da forma finală. Din comitetul menționat mai sus vor face parte mai mulți specialiști, preferabil din mai multe discipline și, cel puțin unii dintre ei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
elabora o variantă prea academică - să aibă loc și o discuție panel cu oameni obișnuiți din rândul populației care urmează să fie intervievată. Ei nu trebuie să cunoască limba de origine; dimpotrivă, e mai bine să nu știe cum arătau itemii inițiali. (v) E necesar să se asigure și un format potrivit, în sensul că traducerea într-o altă limbă înseamnă de multe ori expresii mai lungi și atunci nu se respectă, de exemplu, regula ca întrebarea (și variantele) să fie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pornit de la constatarea că autoevaluările subiecților examinați cu un chestionar de personalitate (MMPI) corelează mult între ele și a presupus că o parte din această corelație se datorează unui factor comun- dezirabilitatea socială. Pentru a-și confirma ipoteza, mai mulți itemi ai chestionarului au fost supuși aprecierii unor evaluatori și s-a întocmit astfel o scală de dezirabilitate socială (Edward’s S.D. scale), în care fiecare item e însoțit de un indice referitor la gradul de dezirabilitate. În continuare, s-a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se datorează unui factor comun- dezirabilitatea socială. Pentru a-și confirma ipoteza, mai mulți itemi ai chestionarului au fost supuși aprecierii unor evaluatori și s-a întocmit astfel o scală de dezirabilitate socială (Edward’s S.D. scale), în care fiecare item e însoțit de un indice referitor la gradul de dezirabilitate. În continuare, s-a găsit că există o strânsă corelație - adeseori peste 0,80 - între gradul de dezirabilitate a itemilor stabilit de evaluatorii externi și gradul de aprobare din partea subiecților
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de dezirabilitate socială (Edward’s S.D. scale), în care fiecare item e însoțit de un indice referitor la gradul de dezirabilitate. În continuare, s-a găsit că există o strânsă corelație - adeseori peste 0,80 - între gradul de dezirabilitate a itemilor stabilit de evaluatorii externi și gradul de aprobare din partea subiecților. Astfel, de exemplu, propoziția: ξ Îmi place să fiu loial față de prieteni care avea un înalt indice de dezirabilitate în S.D., a fost acceptată de 94% din indivizii chestionați ca
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și valorile sociale estimate ca importante). Asta înseamnă că, în construirea scalei lui Edwards și în pretenția sa de a putea controla astfel, prin ponderări, respectiva variabilă era implicat postulatul că toți subiecții percep, în esență, același dezirabil, că fiecare item are o încărcătură specifică absolută de dezirabil. Or, așa cum bunul-simț ne sugerează și cum au arătat diferitele studii în domeniu, dezirabilul nu este atât de omogen; e necesar să avem în vedere și grupul de referință al subiectului și, nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
arătat diferitele studii în domeniu, dezirabilul nu este atât de omogen; e necesar să avem în vedere și grupul de referință al subiectului și, nu în ultimul rând, concepția personală, individuală despre dezirabil. S-a adeverit experimental că evaluările diferiților itemi referitoare la dezirabil sunt relativ altele, în funcție de instrucțiunile date subiectului: „ce e important în general”, „ce e important pentru tine”, „ce e important pentru alții”. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că răspunsurile subiecților afectate de dezirabilitatea socială
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sacrifica pentru patrie? sau ξ Îți propui să desfășori o muncă cinstită? nu aduc informații pertinente despre crezurile oamenilor și, cu atât mai puțin, despre viitoarele lor conduite. S-ar putea merge, apoi, fie pe linia atribuirii unor indici dedezirabilitate itemilor (metoda lui Edwards), fie pe aceea de a asigura itemilor o dezirabilitate sensibil egală. Tot aici putem încadra inserarea unor întrebări de control (lie item). Dacă subiectul răspunde „nu” la mai multe întrebări de genul: ξ Ai lăsat vredată pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
muncă cinstită? nu aduc informații pertinente despre crezurile oamenilor și, cu atât mai puțin, despre viitoarele lor conduite. S-ar putea merge, apoi, fie pe linia atribuirii unor indici dedezirabilitate itemilor (metoda lui Edwards), fie pe aceea de a asigura itemilor o dezirabilitate sensibil egală. Tot aici putem încadra inserarea unor întrebări de control (lie item). Dacă subiectul răspunde „nu” la mai multe întrebări de genul: ξ Ai lăsat vredată pe mâine ceea ce puteai face azi? sau ξ Ai mințit până
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
studiul valorilor și a felului în care operează ele în comportamentul efectiv să se nuanțeze strategia metodologică. Smith și Schwartz (1997) propun, de exemplu, ca în chestionarele sau inventarele clasice (ori în unele ce se vor construi) să se introducă itemi care vizează părerea respondenților despre cum își pun efectiv în practică semenii lor crezurile valorice. Pentru a crește gradul de acuratețe al declarării comportamentelor indezirabile, în literatura de specialitate se recomandă să folosim, pe cât posibil, metoda autocompletării chestionarelor, întrebări deschise
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]