1,745 matches
-
care beau apă după prea multă mâncare sau după ce consumau ouă. Dar în majoritatea răspunsurilor la chestionarul din 1884, holerei nu îi este atribuită o etiologie naturală. De precizat că aceia care invocau factori mitico-magici și religioși pentru a explica ivirea bolii aveau totuși în vedere nu simplele indigestii sau afecțiunile diareice curente, ci epidemiile grave, care loveau "din senin" contingente însemnate ale populației. Desigur că nu totdeauna era vorba atunci de holera epidemică, întrucît era inevitabilă, în epoca de dinainte de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
o tânără umblând prin lume cu o mătură mare de holeră (plantă cu spini), pentru a-i mătura pe oameni. Holera își alege satul pe care urmează să-l bântuie, iar când vine asupra lui "dă semne". Ca și la ivirea ciumei, vitele mugesc simțindu-i apropierea; o văd și o latră câinii, care se dovedesc deosebit de sensibili în această privință. Cei care asmut câinii asupra sa se îmbolnăvesc și mor, iar cei care o apără de ei nu mai pat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Pamfile menționează și alte credințe despre holeră. Aceasta își începe treaba nimicitoare "mai ales după războaie, când se ivesc pe cer semnele obișnuite ale cumpenelor mari, precum sunt întunecimile de soare și de lună, cutremurele de pământ, prelingerea stelelor sau ivirea stelelor cu coadă". Într-un cântec bătrânesc cunoscut și dintr-o variantă reținută de V. Alecsandri, holera apare pe malul Prutului ca "O clonțată ce rîdea,/ O clonțată-nveninată,/ Cu pielea pe trup uscată/ Și cu părul despletit, / Tot cu șerpi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
1917, a focarelor holerice reziduale a contribuit și metoda imunizării cu o singură doză masivă de vaccin ("vaccinarea de urgență"), metodă promovată de Alexandru Slătineanu 585. O notație de la 6 martie 1917 din jurnalul lui I. Cantacuzino ne încunoștințează despre ivirea în stația de triaj de la Vaslui a unui foarte activ focar de holeră. Germenul fusese adus de la Bârlad de niște vagabonzi purtători de vibrioni. S-a produs atunci în stație îmbolnăvirea a 60 de persoane. Era vorba deci de "o
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sau din râuri au fost izolați și vibrioni aparținând biotipului amintit. Epidemiologii erau însă atunci de părere că biotipul eltor are numai o patogenitate ocazională, drept care nu s-a crezut necesară extinderea măsurilor profilactice prevăzute pentru holera "clasică" și la ivirea "paraholerei eltor". Dar iată că, în cursul epidemiei declanșate în 1960-1961 în Indonezia și extinse apoi rapid în Asia de Sud-Est, Hong-Kong, Coreea de Sud, Filipine etc., se semnalează tot mai frecvent prezența tulpinilor eltor. Timp de câțiva ani, biotipul eltor a înlocuit biotipul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
arătîndu-se gata să dezlănțuie de aici atacuri împotriva altor zone, aflate câteodată la mare depărtare. Pretutindeni unde igiena individuală și colectivă rămâne deficitară, unde condițiile desfășurării activităților social-economice nu corespund cerințelor vieții moderne, unde nivelul educației sanitare este coborât, pericolul ivirii neobservate și al extinderii grăbite a infecției holerice pare inevitabil. Cercetări din ultima perioadă tind să demonstreze că intestinul uman nu este "unica gazdă" a germenilor holerei, cum s-a crezut multă vreme de către epidemiologi. S-a constatat că vibrionul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
om este un soi de "incident biologic", neobligatoriu pentru derularea ciclului vital al vibrionului. Cu alte cuvinte, omul ar constitui doar "un rezervor secundar temporar" al agentului etiologic al holerei. Pe de altă parte, s-a pus în evidență eventualitatea ivirii unui "stadiu de hibernare" în dezvoltarea vibrionului, care, în condiții vitrege de existență, își reduce dimensiunile de 15-30 de ori, transformîndu-se într-un "coc" minuscul, cu metabolismul redus la maximum. Când ambianța redevine favorabilă, vibrionul recuperează forma, dimensiunile și procesele
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
chiar atunci aude zăvorul și sufletul i se aprinde într-o scânteiere de bucurie. Ilona încremeni două minute lângă ușă... În tindă se auziră alți pași, grei, târâți... Bologa și Ilona se cutremurară, ca și când, fiecare în parte ar fi așteptat ivirea unui vrăjmaș pedepsitor... În curând zgomotul din tindă se potoli... "A fost Petre", se gândi Apostol ușurat, auzind îndată foșnet de fustă apropiindu-se... Fata se opri lângă pat, mereu nehotărâtă și îngrozită. Inima în piept i se zvârcolea atât
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
de mormậnt și interiorul devenise înfiorător. Se lăsase întunericul și în sat se mai auzea doar lătratul cậinilor. Yon căzuse frậnt, bolnav parcă incurabil și interiorul devenise înfiorător, iar bărbații plecaseră fiecare pe la casele lor.Odihnească-se în pace! Înainte de ivirea zorilor, drumurile erau bătătorite de oameni cu coase-n spinare, mergậnd către cậmp. Femeile vorbeau despre moarte, făcậndu-și smerit semnul crucii, iar țințirimul pustiu le îngrozea. - Dumnezeu să o ierte, spuse o bătrậnă sprijinită într-o sapă, ajungậnd în dreptul casei
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
noaptea, corpu-i nalt e mlădiet, Aurul pletelor strecoară prin mînuțele-i de ceară Și prin haine argintoase străbat membrele-i ușoare, Abia podul îl atinge mici picioarele-i de-omăt. Trece râul și ușoară nalte scări de stânci ea suie; La ivirea-i zi se face în spelunci de cetățuie, Ca o zi ea intră mândră în palatul ei de stânci; Luna e plină de raze - sub căldura-i - argintoase, Orice stea e-o piatră scumpă - iară florile focoase Giuvaeruri umezite cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de-aș putea s-amestec a lumii lucruri toate, După a mea voință un ceas să te încînt, Cu susu-n jos ar merge a firii legi bogate, Pustiu ar fi în ceriuri și ceriul pe pământ. "Și la a ta ivire părere-ar ziua noapte, Astfel de strălucită ai trece-n lanuri verzi, Încît numai pîrae ți-ar povesti cu șoapte, Că în a ta privire eu mințile îmi pierz. 125" Cînd ai muri, iubito, căci contra morții n-are "Nici
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
la tine, dona Sol. De ce doresc singurătate Și glasul tainic de isvor, De ce când codrul frunza-și bate Adorm pe verdele-i covor? Ca prin lumina cea rărită Prin umbra moale de [pristol] Să mi s-arate liniștită A ta ivire, dona Sol, Să văz cum mâna ta îndoaie În arc o ramură de fag Și ca Diana cea bălaie Îți faci în codru mândru prag; Săgeți de aur pe-al tău umăr, Gonești vânatul tău în stol, Dar peste frunze
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
afli într-adevăr în una. Timpul a dispărut și eternitatea cu fața ei cea serioasă te privește din fiece lucru. Se pare că te-ai trezit într-o lume încremenită cu toate frumusețile ei și cumcă trecere și naștere, cumcă ivirea și pieirea ta înșile sunt numai o părere. Și inima nu mai e în stare a te transpune // în această stare. Ea se cutremură încet din sus în jos, asemenea unei arfe eoliane, ea este singura ce se mișcă în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
arătăm, atunci când nu le sîntem de-a dreptul ostili. De două sute de ani oamenii minunați ai științei și literelor românești au apărut nu spre mândria, ci în pofida tuturor, sfîrșind-o "în cerc barbar și fără sentiment". Nimeni nu dorește la noi ivirea unui nou mare poet, unui nou mare romancier, unui nou mare critic. Două mituri naționale, ambele la fel de cornute străjuiesc, ca două animale heraldice, stema vrajbei noastre: capra vecinului și diavolul care șomează lângă cazanul românilor. Nu ne lipsește Adrian Leverkiihn
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
nisip și cu apă, până când lespedea se netezea ca oglinda. Străinii se uitau cu milă la acești nefericiți. Vrând să-i vadă mai bine, opriră luntrea în aer, coborînd-o aproape de pământ. Robii erau prea istoviți ca să mai bage în seamă ivirea acelei păsări ciudate care tremura șuierând în mijlocul văzduhului. Atunci lui Auta îi veni în minte ceea ce de mult căuta să găsească și nu știa cum. Ceru pâlnia fermecată care întărea glasurile omenești și strigă în ea printr-o fereastră deschisă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Pentru această zi s-a stabilit deplasarea la barajul “Cuibul Vulturilor” din apropierea localităților Pogana, Perieni și Ciocani din jud. Vaslui. Orele patru dimineața. O vreme superbă, caldă, senină. Pe cer încă mai sclipeau stelele, care, una câte una, dispăreau odată cu ivirea zorilor. Eu locuiam la circa o sută de metri de Virgil, m-am deplasat la el gata echipat pentru o noua zi de pescuit. Vecinul mă aștepta cu motorul pornit, am pus undița și sculele în portbagaj și am demarat
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
norme igienice de colectare și standarde de prezentare la vînzare. Urzicile sînt pentru noi un kigo reprezentativ de primăvară și, dincolo de gustul inconfundabil al urzicilor pregătite cu usturoi, știm bine că sezonul lor este extrem de scurt și că, tocmai pentru ivirea lor precoce În primăvară șiau cîștigat un prestigios renume, acela de Împrospăta și subția sîngele Îngreunat după alimentația greoaie de iarnă. Poemul, care are elemente de recuzită urbană, piața și donatorii, ar putea fi și un sneryu. Kireji-ul și kigo-ul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
care ziceau că învierea se și săvârșise (II Tim. 2, 18), cum mărturisiseră de la ei înșiși valentinienii”. (Tertulian, Despre prescripția contra ereticilor, XXXII, 1-8, XXXIII, 1-7, în PSB, vol. 3, p. 161-162) „... Toate ereziile să-și aleagă un timp al ivirii lor, care cum au apărut; de altfel, nu ne privește prea mult când au fost ele, odată ce nu vin din adevăr; căci fără îndoială că acelea care n-au existat sub Apostoli nu pot să vină din adevăr. Dacă ar
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
olandezi și ai hughenoților francezi. Ulterior se vor numi Afrikaaneri. ****** Numele a fost ales prin asociere cu generalul roman Fabius Maximus, supranumit Cunctator ("Zăbavă", sec. III î.Hr.), cunoscut pentru obiceiul său de a amîna o decizie militară tactică pînă la ivirea momentului favorabil. La Jubileul de Aur au participat Christian IX, regele Danemarcei, George I, regele Greciei, Leopold II, regele Belgiei, Kronprinz-ul Germaniei, Albert, regele Saxoniei, Ludwig IV, Marele Duce de Hessa și multe alte capete încoronate și șefi de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
procopsis, ke is tin Vlahia megalos plațintaris“ („Mai mare să te văd, să te ajungi, să devii mare plăcintar în Valahia“) este o dovadă în acest sens. Din această cauză afirmă Dimitrie Papazoglu, în Istoria fondărei orașului București, că „la ivirea grecilor s-au ivit plăcintele“, dar acest lucru nu este valabil decât pentru bucătăria târgoveață, nu și pentru cea țărănească. Este la fel de adevărat că și ei, grecii, fac în Ellada preparate similare alor noastre (dacă nu chiar identice, și aici
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și captivant, că uneori ți se tăia răsuflarea. În liniștea serii glasul lui se auzea ca un cântec duios... un greier de sub o tufă de liliac, începu concertul de seară... Se îngemăna ziua cu noaptea, reluă el povestirea, când, înainte de ivirea zorilor, în dimineața zilei de Sânt Ilie, se porni din nou ploaia, o ploaie care credeam că ne îneacă... norocul nostru, că n-a ținut mult și s-a oprit așa cum a pornit. Întunericul s-a mai destrămat, și dimineața
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Îi era deschis pieptul cu un cuțit de obsidian și smulsă inima. În locul ei era pus un vas de turcoază, conținând o bucată de lemn cu care era aprins noul foc, de la care toți își aprindeau torțele. Focul regenerator... La ivirea zorilor, aztecii respirau ușurați. Încă o dată, își imaginau ei, au plătit prin sânge verdictul cerului. Cel mai simplu e să vorbim despre cruzime, despre "maniaci ai sîngelui", mai ales că există destule argumente pentru asta. Zeilor azteci, bestiali și enigmatici
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
psihică în care se află bolnavul, un psihiatru ca Jung, Și eu tresar puternic auzind acest nume în gura părintelui Ioan, a înțeles că incongruența, inconsistența și chiar lipsa unei atitudini religioase la bolnavii săi avea un rol precumpănitor în ivirea și agravarea unei maladii de ordin psihic, Eu tac, îl las pe părinte să vorbească din colțul odăii și sutana lui neagră întunecă pereții și fâșia slabă a luminii de la becul din pridvor se lasă ștearsă între noi către mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
roman i-a fost luat glasul. În Saepta Julia, locul unde se vota, se țin acum spectacole“. Din nefericire, lăsase să-i scape acel comentariu acid în preajma unui ascultător în care nu putea avea încredere. Intraseră în casa lui înainte de ivirea zorilor și îl luaseră. Nero, fratele mai mare, reacționă nesăbuit. — E o acuzație ridicolă. Îl vor achita. Gajus însă fu cuprins de panică, pentru că arestatul era bun prieten cu Nero, plin de viață și imprudent ca și acesta. Agrippina, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cu trista lui clarviziune, Cremutius Cordo - și glasul lui lăsa să se înțeleagă că ideea îl înspăimânta. Dar cred că nimeni n-a înțeles încă asta. Sfârșitul lui Cremutius Cordo și al lui Caius Silius — N-aș fi crezut că ivirea zorilor poate provoca teamă, spuse Drusus. Orice glas care răsuna mai tare în liniștea grădinii îi făcea să tresară; zorii erau momentul arestărilor neșteptate, iar soarele aducea noutățile polițienești de peste noapte. Abia se luminase de ziuă, când își făcu apariția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]