4,354 matches
-
35. Trimiterea se referea la vizita țarului Nicolae al II-lea de la începutul lunii iunie 1914, apreciată la Berlin și Viena ca un moment în apropierea diplomatică dintre România și Rusia 36. În același timp, se acuza tăcerea instalată după izbucnirea războiului față de situația de peste Prut și, în general, lipsa informațiilor referitoare la românii de acolo. Chiar dacă unele atacuri sunt prea dure, ele pot fi înțelese prin grija pentru viitorul acestei ramuri a neamului românesc. Se afirma că soarta românilor basarabeni
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
constată că decizii de mare importanță cu urmări asupra destinului a milioane de oameni, ca acelea privind declanșarea Marelui Război din 1914-1918 sau Holocaustul, au fost luate „de o mână de oameni de stat. Nici un referendum popular n-a precedat izbucnirii războiului“. Or, remarcă el mai departe, „cei mai mulți oameni, mai ales cei a căror educație universitară i-a obișnuit cu interpretarea socio-economică a istoriei, găsesc dificil să accepte că un eveniment cu asemenea consecințe funeste a putut fi pregătit de o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
că partizanii din acest grup coborau des în satele din zonă, la oameni de încredere, întreținând sentimentele anticomuniste în vederea unei acțiuni de amploare împotriva regimului 27. Grupul „Arnota“ a mizat, după cum s-a întâmplat în cazul atâtor formațiuni anticomuniste, pe izbucnirea unui război între occidentali și sovietici, pe sosirea mântuitoare a americanilor, care • Mărturia lui Gheorghe Stănescu, în Aristide Ionescu, op. cit., p. 210-211. • Mărturia lui Gheorghe Gherbezean, supraviețuitor al grupului Arnota, în ibidem, p. 211. 26 Monica Grigore, op. cit., p. 104-105
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Principatele Române în anul 1821 (un studiu de 101 file, alcătuit din capitolele despre Eterie - extrase din lucrarea principală menționată mai sus, întregite cu date și fapte din viața lui Iordache Olimpiotul, și despre acțiunea eteriștilor în Principatele Române până la izbucnirea răscoalei din 1821); un grup de însemnări, de note, fiecare din câte 1-6 file, despre: Al. Ipsilanti, Lizagara, Mihail Șuțu, Gheorghe Cîrjalii, Gh. M. Cantacuzino, Const. Herescu - toate doar portrete scurte ale personajelor respective; Declarația l-a determinat pe I.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ciclului lor lunar, au dus la folosirea unor termeni, cum ar fi isteria (sau mai rău) pentru a caracteriza unele din cele mai extreme comportamente rezultînd din dezechilibrul hormonal lunar. Mergînd de la anxietate la depresie, de la agresivitate la stări de izbucnire În plîns, de la reactivitate crescută la amorțeală, aceste schimbări a stării de spirit sînt descrise ca parte a sindromului premenstrual (PMS). Împreună cu modificările extreme ale stării de spirit ce sînt independente de evenimente exterioare, pot apărea de asemenea modificări fiziologice
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
prilejul de a face un remarcabil portret lui B.P. Hasdeu. Relațiile, uneori tensionate, dintre Maiorescu și Eminescu sau personalitatea controversată a lui Macedonski sunt, de asemenea, tratate nuanțat, în termenii cei mai potriviți. Octogenarul lasă în urmă frământările omenești și izbucnirile pătimașe, scrisul său desfășurându-se calm, adesea luminat de înțelepciunea vârstei. SCRIERI: Meditațiile lui Gr. Alexandrescu, București, 1896; O carte de vizită, Iași, 1898; Gura lumii, Iași, 1909; Ursita, Iași, 1911; Din caietul de note și reflexii, I-III, Iași
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
basarabene”, „Curentul”, „Gazeta literară”, „Viața românescă” și încă multe din Arad, Blaj, Botoșani, Chișinău, Craiova, Dorohoi. Prima carte, Chinuiții. Nuvele și schițe din viața de port, îi apare în 1907. Urmează Răsplata (1908), Nuvele și schițe (1909) și altele, până la izbucnirea războiului. După 1920, absorbit poate de preocupările profesionale, scrie și publică tot mai rar. Vremuri cernite (1920) însumează însemnări de călătorie și impresii din Basarabia, iar în Nădejdi spulberate (1928) face o selecție din nuvele și amintiri mai vechi. A
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
însuși Iosif Vulcan. El imprimă, de altfel, contribuțiilor critice (note bibliografice și recenzii, articole polemice și cronici literare) un stil, deosebit de cel al periodicelor din România, cu o anume predilecție pentru retorism, cu o eleganță a argumentării, dar și cu izbucniri polemice. În această manieră vor scrie și Aron Densușianu, ale cărui violențe aveau să-i aducă multe inimiciții, și M. Strajanu, iar mai târziu, I.V. Barcianu, Iosif Blaga și Al. Ciura. O notă nouă, mai îndrăzneață, mai modernă, aduc Ilarie
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
fost cauzat, în parte, de acest fenomen; serviciile israeliene de informații nu și-au imaginat că arabii vor declanșa un război pe care, după toate probabilitățile, l-ar fi pierdut 67. De exemplu, cu mai puțin de două luni înainte de izbucnirea războiului, Moshe Dayan* a afirmat în fața Statului-Major al forțelor israeliene de apărare că „raportul de forțe ne este atât de favorabil, încât anulează considerentele arabilor pentru o reluare imediată a ostilităților”68. Privind însă retrospectiv, se pare că președintele Egiptului
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
atât în rândul comunității de informații a Statelor Unite, cât și în lumea academică. Prezentul capitol ia în discuție această nouă viziune și face o comparație între ea și viziunea „tradițională”. Istoricul viziunii americanetc "Istoricul viziunii americane" Climatul instabil instaurat după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial și după intrarea Statelor Unite în război a dus la o sporire semnificativă a resurselor alocate de SUA activității de informații. De asemenea, a condus la înființarea unui serviciu central de informații (denumit inițial Biroul
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
pe capacitatea sa de a „descifra” secretele armatei sovietice, guvernul american știa că nu mai exista nici o „diferență în ceea ce privește rachetele” și că deține arme mai mult decât suficiente pentru a declanșa a doua ofensivă devastatoare împotriva Uniunii Sovietice, în eventualitatea izbucnirii războiului. Vezi Prados, The Soviet Estimate, p. 172. 74. US Senate, Select Committee on Intelligence, Subcommittee on Collection, Production and Quality, The National Intelligence Estimates A-B Team Episode Concerning Soviet Strategic Capability and Objectives, Congresul al 95-lea, ședința
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
saeculo, Le scribe égyptien, Le Caire 1947. Despre Chiril în general: J. Mahé, Cyrille (Saint), patriarche d’Alexandrie, DThC III, 1911, col. 2476-2527. b) Opere exegetice Vechiul Testament Activitatea exegetică a lui Chiril se desfășoară în cea mai mare parte înainte de izbucnirea controversei nestoriene. Din rațiuni pe care le vom discuta mai târziu, despre Vechiul Testament a scris nu doar comentarii întinse, organizate pe cărți sau grupuri de cărți, ci și tratate de exegeză a unor fragmente alese, fie aranjate în mod sistematic
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
școalei ș.a., publică studii, articole și note în „Tribuna poporului”, „Românul”, „Transilvania”, „Viața românească” și tipărește volume printre care se numără Despre educație (1911), Cercetări privitoare la situația învățământului nostru primar și la educația populară (1911), Anuar pedagogic (1913). La izbucnirea războiului mondial, pentru a nu fi mobilizat, G. trece Carpații și, stabilit la București, militează, îndeosebi în „Tribuna”, pe care o scoate cu alți ardeleni, ori în „Gazeta ostașilor”, pentru ieșirea României din neutralitate. Același scop era servit și de
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
întârzie. Alte elemente de infrastructură, precum educația și sănătatea, se dezvoltă mai greu, întârziate în cea mai mare măsură de veniturile extrem de reduse ale celei mai mari părți a populației. Tranziția perioadei postbelice, care a început chiar mai devreme de izbucnirea primului război mondial, a fost și ea orientată spre occidentalizarea țării, dar de data asta s-a concentrat asupra unui alt mijloc presupus a asigura prosperitatea, și anume industria și capitalul autohton. Chiar dacă infrastructura de căi ferate, șosele și porturi
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
1816, Brăila - 29.XI.1873, București), autor dramatic. Învață mai întâi în orașul natal, apoi la București. Iuncher timp de câțiva ani, va ocupa în continuare diferite funcții, în 1864 fiind numit, prin concurs, profesor. Vrăjmaș al revoluției, a cărei izbucnire o socotea funestă, avea să rămână, după mișcarea de la 1848, cu trista faimă de delator. Actor nici rău, nici foarte bun, puțin cabotin, H., neobosit în inițiative de tot felul, a fost un merituos animator teatral. După ce, la Iași, joacă
HALEPLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
fiul Mariei (n. Gherasimatos) și al lui Costache Hotnog, învățător. Învață la Gimnaziul „Ștefan cel Mare” și la Liceul Național din Iași. Urmează tot aici Facultatea de Litere (1909-1913), înscriindu-se în 1915 la doctorat, sub conducerea lui A. Philippide. Izbucnirea primului război mondial îl împiedică să-și termine teza. Combatant activ, cade prizonier și e deținut într-un lagăr german (1916-1918). După război a fost custode la Biblioteca Centrală din Iași, apoi profesor la Tighina, Chișinău și Iași. A ocupat
HOTNOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287457_a_288786]
-
întinderea și adâncimea stratului său subteran. MARIN PREDA Poezia lui Labiș nu se constituie din teme tratate, deși vremurile i-o cereau, iar el nu le refuza; indiferent de cele cerute și chiar de cele autopropuse, poezia este la el izbucnire și curgere, o emoție fundamentală, care de la sine se face vers. Tot ce spune, superficial sau adânc, naiv sau rafinat, prozaic sau eterat sau toate aceste laolaltă, cum e mai curând drept să spunem, inspiră încredere, un „om” vorbește și
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
D. D. Racoviță, G. I. Ionnescu- Gion), prezentări și note bibliografice. În compensație, scrisul polemic al lui Hasdeu, exprimând fără reticență idiosincrasii de tot felul, dă o viață agitată publicației. Într-o rubrică deschisă în 1893, numită Zacherlina, el are izbucniri neelegante față de Al. Vlahuță, C. Dobrogeanu-Gherea, Traian Demetrescu, Anton Bacalbașa ș.a. Aici, dar și cu orice alt prilej, lovește în vechii lui adversari, Titu Maiorescu și scriitorii de la „Convorbiri literare”. Valoarea operei lui I. L. Caragiale este pusă la îndoială, versurile
REVISTA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289243_a_290572]
-
din fruntașii luptei pentru regenerarea învățământului și culturii naționale, fiind ales secretar al societății Școala Română din Câmpulung. Contribuie la realizarea câtorva obiective importante: înființarea unei școli românești, a unei biblioteci publice, a unei tipografii și librării. În 1914, la izbucnirea războiului, este silit să se refugieze la București, apoi la Iași. În 1919 va fi numit profesor la Școala Normală din Cernăuți, dar este acaparat tot mai mult de politică, fiind, după 1920, deputat și senator liberal. A avut un
ROTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289390_a_290719]
-
gesturi și vorbe sensibil sufletul mulțimii, punând stăpânire pe indivizi, ca o stihie, aglutinându-le reprezentările și voințele, contopind reacțiile personale, făurind din ele o furie comună, dezlănțuită cu violența elementelor naturale. Romanul excelează în crearea tensiunii insuportabile care precedă izbucnirea răscoalei și în a da apoi senzația de precipitare amețitoare a faptelor. Impresia e - scrie Eugen Ionescu - „de furtună, de vuiet asurzitor, urmat de o liniște mortuară”. Mulțimea e aici personajul principal. Dar și figurile care o alcătuiesc, inclusiv flăcăul
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
fundalul dezastrului social sfârșește și căsnicia nefericită a moșierului Grigore Iuga, ca și proiectele lui reformiste. Înzestrarea specială de romancier a lui R. iese la iveală și în arta de a dirija și comprima, după nevoile compoziției, timpul. Momente din preajma izbucnirii mâniei țărănești acoperă porțiuni întinse de narațiune, ca și cum ar fi filmate cu încetinitorul. În schimb, perioade mult mai lungi de timp se derulează rapid când răscoala pornește. Ion se petrecea în Ardeal. Centrul geografic al Răscoalei îl furnizează Muntenia. Autorul
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
sufletești, tratând un caz de conștiință, nu numai individual, ci și colectiv ori ca proiecție a general umanului. Protagonistul cărții e Apostol Bologa, fiu de memorandist, intelectual cu studii filosofice și înclinații mistice din cauza educației religioase primite în copilărie. La izbucnirea războiului, ca singur fecior al familiei, rămâne acasă. Se angajează voluntar dintr-o reacție de orgoliu masculin, vrând să-și demonstreze curajul în ochii logodnicei sale, care admira uniformele ulanilor. Pe front se comportă exemplar, capătă decorații, e omul „datoriei
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
companii de apă - una a cărei apă era curată, cealaltă a cărei apă era contaminată cu apă menajeră. El a presupus ca există o legătura Între apa murdară și holeră. Studiul producea deja date care sprijineau teza sa În momentul izbucnirii epidemiei de holeră. O investigație rapidă a arătat că toți cei optzeci și trei de oameni care au murit În zona Golden Square Între 31 august și 5 septembrie băuseră apă contaminată de la pompa din Broad Street și nu de la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
expoziție pariziană prefațată de André Breton, pictorul Victor Brauner se manifestă ca mesager al mișcării din Franța. L. și Gellu Naum, discipolii cei mai fervenți ai lui Victor Brauner, îl urmează la Paris în 1938, unde frecventează cercurile suprarealiste. La izbucnirea războiului, în iunie 1940, când Brauner, ca de altfel toți ceilalți suprarealiști francezi, se refugiază în sudul Franței, L. se întoarce acasă împreună cu Gellu Naum. Pe drum, în tren, dincolo de Triest, se naște ideea unui suprarealism românesc, după cum afirmă Gellu
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
va da cu o teză de filosofie, Apriorismul pragmatic, cu care și debutează editorial în 1912. Profesor de liceu în capitală, e și redactor la „Sărbătoarea eroilor” (aprilie 1913 - aprilie 1914), apoi pleacă la Berlin să își continue studiile, dar izbucnirea războiului îl silește să se întoarcă în țară, unde își reia preocupările didactice. După 1916 îndeplinește câteva funcții pasagere în diferite localități, până ce, în 1921, este numit conferențiar de filosofia dreptului la Academia de Drept din Oradea, unde va deține
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]