1,683 matches
-
intrăm pe drumul pietruit care duce la fermă. Hector a auzit scrâșnetul Volvo-ului pe pietriș și a ieșit să ne Întâmpine la fel de călduros și viguros ca de obicei. E tipul clasic de fermier parazit: Îndesat, rubicond, păr alb și barbă, jachetă de tweed, catifea reiată și ghete. — Bună Bruce. — Hector. Ochii i se măresc ca două farfurioare. — Și cum să mă adresez tinerei doamne fermecătoare? — Claire, spune ea. Se aprinde și mai tare la față. — Îmi face o deosebită plăcere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
la bar. Îl recunosc, e polițai, Drylaw, cred. Îmi termin repede halba și ies din bodegă, mă urc În mașină și conduc În viteză Înapoi spre Collie. Mă gândesc tot drumul numai la cardurile care sunt În buzunarul interior al jachetei de pe scaunul din camera din față. Foarte demoralizat, noi, eu, noi (acum suntem cu toții aici) ginim o mașină parcată lângă casa noastră. Pare vag familiară. Ne gândim să ne Întoarcem În oraș, dar avem nevoie de cardurile noastre și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
chestii ca lumea. Asta. Asta. Asta. — Serg... Domnule Robertson... aud o voce lângă mine. Ea pare... are un zâmbet larg pe față. Are păr frumos și dinții ei sunt atât de albi. Poartă blugi și o helancă bej sub o jachetă de piele cu căptușeala maro. Are ochii plini de tristețe. Cine e? Sunt amețit și prostit din cauza lipsei de somn și toate vocile alea din capul meu zbiară să le dau atenție... să le recunosc... Tot ce pot spune e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
fracul negru purtat cu vestă și papion alb din pichet. Cămașa, întotdeauna albă, are gulerul și manșetele apretate sau chiar din celuloid, ca de altfel și plastronul cămășii. Ținuta de zi (ținuta de oraș) era reprezentată de redingotă și de jachetă, ultima purtată cu pantaloni reiați*****. Pantalonii, destul de strîmți, sînt cilindrici (tip burlan) și nu se calcă la dungă. Ciorapii de mătase neagră se asortează cu ghetele închise cu nasturi (bumbi) sau elastic (atunci se numea gumilastic). Pe cap se poartă
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
gen drapaj. Uneori se poartă chiar două fuste: cea de dedesubt este lungă și bine mulată pe corp, cea de deasupra este amplă și mai scurtă. Apare și rochia-sac, lungă pînă la pămînt și cu decolteuri mari. La taior (deux-piecès) jacheta este croită strîns pe corp (pentru a pune în evidență silueta), iar fusta coboară pînă la căputa pantofilor. Silueta iese și mai mult în evidență dacă stofa are dungi subțiri verticale (iluzie optică). Costumul bărbătesc de zi are haina încheiată
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
sau la doi nasturi), iar pantalonii sînt tubulari și strîmți. Pardesiile și demiurile sînt lungi, acoperind bine glezna și chiar jumătatea superioară a gambei. Reverele sînt scurte, iar gulerele adeseori de catifea. Apare și aici buzunarul exterior (ca acela de la jachetă) care adăpostește batista albă fină. Cămășile sînt din mătase, dejalenă sau poplin. Fracul (purtat cu papilon alb) și smochingul (purtat cu papilon negru), cămașa albă din pichet scrobit și pantofii negri de lac constituie ținuta obligatore de seară, chiar atunci
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
nelipsiții pantofi de tenis (pe care britanicii le numesc tennis shoes sau plimsolls, iar americanii sneakers). Pentru golf se poartă, natural, pantalonii-golf (bell-bottoms) și pantofi cu talpă groasă (brogues), asociate cu o șapcă cu calota mare și moale. La canotaj, jacheta în dungi verticale alb-bleumarin, alb-roșu sau alb-galben (sau alte combinații coloristice), precum și canotierele de pai de orez sînt, cum ar zice francezul, de rigueur. Pentru șofat pe drumurile de țară nepavate, pasagerii mașinilor deschise (cu capotă amovibilă) poartă caschete, halate
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
aruncate peste umăr) blănurile de vulpe europeană sau polară, cu ochi de sticlă. Gulerul și mînecile demiurilor sînt și ele din blană naturală. Iarna doamnele poartă manșon din blană sau stofă asortat la pardesiu sau demiu§§§§§. Costumul bărbătesc are haina (jacheta) strîmtă și scurtă, uneori cu revere late (mai ales la haina la două rînduri) și pantalonii destul de largi, cu manșetă** Cravatele erau de lățime medie. După cel de-al Doilea Război Mondial, mai ales în timpul de austeritate prelungită din primii
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Mary Quant (un nume de referință), Helen Rose și John Bates. Apar desuurile (ciorapii-chilot, hot pants) de diverse culori atractive, cu sau fără modele. Ele se poartă în combinație cu minijupele și elimină portjartierele. Costumele bărbătești din anii '60 au jachetele scurte și sînt croite strîns pe corp (stilul slim-fit) și cambrate pe talie, punînd în evidență siluetele atletice sau subțiri. Buzunarele cu clape ale jachetelor au șlițurile tăiate oblic pe talie; deasupra buzunarului drept apare acum un buzunar mic, și
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
se poartă în combinație cu minijupele și elimină portjartierele. Costumele bărbătești din anii '60 au jachetele scurte și sînt croite strîns pe corp (stilul slim-fit) și cambrate pe talie, punînd în evidență siluetele atletice sau subțiri. Buzunarele cu clape ale jachetelor au șlițurile tăiate oblic pe talie; deasupra buzunarului drept apare acum un buzunar mic, și el cu clapă, pentru monede. Reverele sînt foarte înguste și scurte. Cravatele sînt și ele foarte înguste și ceva mai scurte. Moda tinerească a deceniului
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
sau demiu foarte lung (maxi-coat) care, atunci cînd este descheiat, creează prin contrast un veritabil șoc bărbaților sensibili la eternul feminin, ca și cum acesta ar revela brusc desuurile doamnelor. Fustele sînt și ele foarte lungi, mai ales la rochiile de seară. Jachetele bărbătești, ceva mai lungi decît înainte, au revere foarte largi, acoperind bine piepții, pantalonii sînt puternic evazați (gen marinăresc), iar cravatele devin foarte late. Se răspîndesc și blezerele (blazers) la un rînd sau la două rînduri, cu nasturi din metal
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
La orele 19.00 s-a servit cina de gală pentru întreaga suită, compusă din 28 de persoane oficiale; printre ei, ministrul Marii Britanii în România, Sir Frank Lascelles, generalii Wilson și Keith-Trager, precum și atașatul britanic Brown. Prințul de Wales purta jachetă, iar pe cămașa scrobită de un alb imaculat strălucea un rubin în chip de buton. Meniul a fost fin, iar vinurile excelente. Se pare că în prealabil regele se interesase prin canalele diplomatice de gusturile prințului în materie de vinuri
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Ion Petrovici, la vremea aceea ministrul Culturii, povestea într-un cerc de prieteni intimi cum, în tinerețe, participînd la Balul Operei din Viena (și azi unul din evenimentele mondene ale anului cultural vienez), a constatat că era singurul care purta jachetă în loc de frac, devenind din această cauză centrul atenției generale. ** Joben este un cuvînt românesc și derivă de la numele unui pălărier francez din București, Jobin. Churchill a purtat joben pînă către anii '30, iar Chamberlain pînă la moarte. *** Cuvîntul este contribuția
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
ai să mori mâncat de lup!“, înmărmurindu-l. ... Un pâlc de căldărari au răsărit ca din pământ, la crâșmă, să se bucure și ei de sărbatoarea zilei. Bărbați pletoși, bărboși, cu ciubotele cu tureatca tare și înaltă, cu pantaloni și jachete de catifea, cu vipușcă la pantaloni lată de două degete, cu pană de păun la căciulă... pășesc mândri ca niște voievozi coborâți din legendă... Femei oacheșe cu trupuri zvelte și unduitoare în fuste largi și lungi până în pământ, viu colorate
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de rahat, spuse Anna încheindu-și nasturii de sus ai hainei. Cu toată încălzirea asta globală, mă calcă pe nervi faptul că nu pare să se încălzească deloc! Știu. Darcey, căreia îi era întotdeauna frig, își înfundă mâinile în buzunarele jachetei. — Într-o zi am să emigrez spre un climat mai cald, jur c-așa am să fac. Ce părere ai de Elveția? o întrebă Anna. La urma urmei, ai rude acolo. E al naibii de frig iarna, zise Darcey. — Totuși nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Anna. Așa am să fac. Și... la mulți ani. Da, sigur. Însă Darcey zâmbea în timp ce traversa peronul. Era aproape ora opt când Darcey ajunse înapoi în apartamentul ei, iar temperatura serii de primăvară scăzuse și mai mult. Tremura ușor în jacheta ei de lână, apăsând butoanele interfonului ca să deschidă ușa blocului; intră lăsând în urma ei vântul de est. Deschise cutia poștală și scoase scrisorile. Erau șapte. Cele patru la care se așteptase - recunoscu scrisul mamei ei, înclinat și continental; caligrafia îngrijită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
un obicei mai vechi al ei, și i se întâmpla mai ales când dormea; de fapt, poate că încă îl mai avea, cu toate că de mult nu îi mai spusese nimeni nimic. Trase fermoarul la geantă, închise monitorul și își îmbrăcă jacheta. Apoi ieși din birou, sperând că nu avea să îl mai vadă pe Neil Lomond pe ziua aceea. Ceea ce se și întâmplă. Singurul om care o văzu coborând fu paznicul, care îi ură noapte bună. Îi făcu un semn din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
cameră. Nu era un început foarte reușit, se gândi ea. Însă lucrurile nu puteau să evolueze decât în bine. De fapt, lucrurile chiar aveau să meargă mai bine, și asta cât de curând! Punând piciorul pe prima scară, trecu pe lângă jacheta lui Aidan. Șovăi. Exista vreo șansă ca inelul să fie în buzunarul gecii? Ar îndrăzni să verifice? Rămase pe treaptă nehotărâtă. Dacă s-ar fi uitat, ar fi stricat surpriza. Și dacă inelul nu era acolo - păi, asta probabil că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
-ți pierzi liniștea pentru un bărbat. Își chemă propriul taxi să o ducă la aeroport și de îndată ce-și luă tichetul de îmbarcare, se îndreptă spre punctul de control al bagajelor, cu silueta ei impresionantă, toată în negru, cu jachetă de piele peste un pulover de cașmir, cu pantaloni special făcuți la croitor și părul blond prins strâns într-un coc micuț la spate. Geanta de laptop pe care o purta pe umăr era de un roșu aprins. —Darcey! Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
că avea niște bijuterii, dar nu pot să zic că-mi amintesc să o fi văzut-o purtându-le, numai că eu mergeam acolo doar În timpul zilei. Pe de altă parte, s-a Întâmplat ca odată, când am luat o jachetă de-a lui, să cadă niște cercei pe jos, iar ăia să nu fie genul de cercei pe care ea i-ar fi purtat. — Cum adică? — Erau cercei cu tortițe, or Frau Pfarr purta numai clipsuri, așa că am tras eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
iar eu am inspirat adânc; nu pentru că-mi plăcea mirosul țigărilor americane - deși Îmi place -, ci pentru că venea direct din pieptul ei și orice avea legătură cu acest piept era bun din punctul meu de vedere. Din mișcările zărite sub jacheta ei, ajunsesem deja la concluzia că sânii ei erau generoși și că nu purta sutien. — Ei, și de ce voiați să mă vedeți? am Întrebat-o și, spre surprinderea mea, mă atinse Încetișor pe genunchi. — Relaxați-vă, Îmi zâmbi. Nu vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
vreau să mi-o tragi. Am auzit fiecare cuvânt În fermoarul pantalonilor. Ne-am ridicat În tăcere și, luându-mă de mână, mă conduse În dormitor. — Trebuie să merg mai Întâi până la baie, i-am spus În timp ce ea Își scotea jacheta de la pijama, dând-o peste cap, cu sânii mișcându-i-se ușor: erau cu adevărat demni de o vedetă de cinema și, pentru un moment, nu mi-am putut lua ochii de la ei. Fiecare sfârc maroniu era precum casca unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
că nu-mi place să mi se invadeze intimitatea. Uite ce e, cred că mai bine ai lua-o din loc. Și cu asta, Îmi Întoarse spatele. — Chiar acum plec. Mi-am prins bretelele de la pantaloni și mi-am pus jacheta. În ușa dormitorului, am făcut o ultimă Încercare de a ajunge la ea: — Pentru ultima oară Îți spun, n-am fost angajat să te verific pe tine. — M-ai făcut să mă dau În spectacol, să par o proastă. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
am prea mult timp la dispoziție. Vedeți dumneavoastră, mai am Încă foarte multe lucruri de făcut În vederea Înmormântării de mâine. Sunt convins că mă Înțelegeți. M-am așezat și mi-am aprins o țigară. Haupthändler Își Încrucișă brațele, pielea de la jacheta lui sport de culoarea cojii de nucă scârțâind peste umerii lui lați, și se sprijini de biroul stăpânului său. — Spuneți-mi acum - despre ce e vorba? — De fapt, chiar despre Înmormântare e vorba, i-am răspuns improvizând pe ce tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
am luat apoi rufele de la curățătorie și am urcat la mine În birou. Nu eram nici la jumătatea drumului până la ușă, când În fața mea a fost fluturată o legitimație de la Sipo. În aceeași clipă, l-am zărit pe Walther În jacheta descheiată din flanel gri. — Tu trebuie să fii ăla care adulmecă urmele, mi-a spus. Te așteptam ca să stăm puțin de vorbă. Părul lui era de culoarea muștarului, aranjat parcă de un tunzător de oi care participă la concursuri, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]