3,012 matches
-
ani, Marie avea doar 11 ani și încă mai locuia în casa părintească din Austria. Cel mai probabil, aceste cuvinte au fost răspândite de propagandiștii revoluționari, pentru a ilustra cât de departe de oameni sunt cei care-i conduc. Marele jaf al trenului NU a fost primul film artistic de lung metraj Filmul a fost făcut în 1903, dar nu a fost primul lung-metraj. Acesta dura doar 10 minute. Primul film artistic de lung metraj a fost filmul australian de 100
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+15 !): MITURI FĂRĂ FUNDAMENT de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345953_a_347282]
-
astăzi”), prioritate “acordată creației artiștice românești”, “crearea unei cinematografii naționale”, “construcția masivă de locuințe cu toate neajunsurile sale”, a unei societăți care “nu lăsa loc exhibițiilor sexual deșănțate, trivialității, huliganismului, pornografiei, satanismului, ... ”, etc. Ca să vorbească în final de demolare și jaf, menționând “valorile incomensurabile” pierdute în anii postdecembriști, și “cu siguranță, nu întâmplător”. În discursul “Despre schimbarea regimului în România. Demitizări și consecințe imediate” autorul precizează, printre altele: “ ... revoluția decembristă a suferit aceeași boală a eroismului parțial, s-a autoimprovizat pe
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
astăzi”), prioritate “acordată creației artiștice românești”, “crearea unei cinematografii naționale”, “construcția masivă de locuințe cu toate neajunsurile sale”, a unei societăți care “nu lăsa loc exhibițiilor sexual deșănțate, trivialității, huliganismului, pornografiei, satanismului, ... ”, etc. Ca să vorbească în final de demolare și jaf, menționând “valorile incomensurabile” pierdute în anii postdecembriști, și “cu siguranță, nu întâmplător”. În discursul “Despre schimbarea regimului în România. Demitizări și consecințe imediate” autorul precizează, printre altele: “ ... revoluția decembristă a suferit aceeași boală a eroismului parțial, s-a autoimprovizat pe
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
-și averile furate în marile bănci străine, Trecându-se pe liste între mai marii capitaliști din Vest. Schimbarea violentă a sistemului ei au numit-o „revoluție”, Nu cum a fost de fapt - o lovitură de stat. Au urmat alții la jaf. Au apărut patronii și s-au înmulțit nefecundați Ca ciuprcile pe bălegar, iar peste jumătate din populație A ajuns ca niște sculpturi în crengi de abanos, stâlcite și bolnave, Cheltuindu-și bănuții din nodul de batistă pe pilule de diabet
O LOVITURĂ DE STAT de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347480_a_348809]
-
Generală din localitatea natală Tătăraști de Sus și ulterior Cleopatra Rodinciuc la liceul din Pitești) mă purtau în Mesopotamia și Persia, vedeam cu ochii minții aproape aievea canalele de irigații ale unei agriculturi bine organizate, dar și războaiele necruțătoare de jaf și cotropire purtate de diferite popoare - apoi războiul troian, campaniile lui Cezar, dialogurile aristocratice ale lui Seneca, auzeam prelegerile strălucite ale oratorul roman Catus. Apoi despre politica de expansiune a lui Alexandru Macedon ori comploturile puse la cale de gruparea
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
pe hârtii Vor blestema blestemul de gheață-n ghețării... Cum Dumnezeu poți fi un Dumnezeu de sloiuri? Ne ningi cu închisori din ziduri de la poluri, Ne congelezi de vii femeile și pruncii, Blestemul preoțesc l-arunci pe semnul crucii... Iar jaful de moșie, cu acte-n tribunal Sub ochii orbi ai legii ce vinde munte, deal, Pădure, lacuri, râuri, fabrici, zăcăminte, Vor îngheța în ghețuri de ochi și oseminte... Cum Dumnezeu, ne-ngropi bătrânii la lopată În case de pitici sub
BLESTEM DE SIBERII (MANIFEST, ROMEO TARHON) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346755_a_348084]
-
Pătlăgea Montană, Gaze, șest, cutremuroale, Șpagă barosană, Vase, plase, jos cu Base, Ponta, Crin, baloane, Arde țara ... ioc, bengoase, Babe, silicoane, Goană, luptă, bani, avere, Vile, mercedesuri, Șpiț, popo, în cot durere, FMI ... succesuri, Nașpa curți, judecătoare, Euroi cu sacul, Jaf în codru, drumul mare, La bulău, ți-ai dracu'! Hoți, tâlhari, corupți, mișei, Parlament, senat ... . Mama lor de derbedei, Cu cin' v-a votat! ... Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Furat ... de gânduri / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1061
FURAT ... DE GÂNDURI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346933_a_348262]
-
Peste trupul gol, ucis De o lume hoață, lașă Furând hălci de paradis... Suntem pânze între rame Neuscate-n mirul muncii, Din icoanele cu mame Smulgem aurul și pruncii... Suntem pânze de cearceafuri În desfrâul desfrânării După crime dulci și jafuri Și-n incestul nepăsării... Suntem pânze reci, discrete Care prind să-și devoreze Semenii, lumi de insecte Ucigând ca să dureze... Suntem pânze pe sicriul Cu cadavrul nostru, toate Pânze-s după noi, pustiul Unei pânze nepictate... Referință Bibliografică: Suntem pânze
SUNTEM PÂNZE... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 663 din 24 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346531_a_347860]
-
artă de către floarea cea vestită a pungașilor planetari, dar întotdeauna cu socoteală, răbdare și acte în regulă, până la definitiva sluțire a chipului său de țară ospitalieră și până la expatrierea multora dintre demnii ei fii, îngroziți de această demențială sarabandă a jafului și corupției ridicate la rangul de politică de stat. Străinii cunosc prea bine rolul vital al pădurilor în crearea și menținerea echilibrului ecologic, un echilibru fără de care nici măcar nu poate fi imaginată complicata funcționare a actualelor societăți hiperindustrializate și atât
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]
-
se situează la coada țărilor din Uniunea Europeană. Drujbele și gaterele lucrează pe rupte zi și noapte, căci cei plătiți să apere pădurile, ori sunt neputincioși în fața agresiunii tâlharilor mari și mici (îndeosebi în fața celor mari, cu ramificații ale nelegiuirii și jafului până la grangurii în mâna cărora este pâinea și cuțitul din această țară), ori cel mai adesea se pun la dispoziția răufăcătorilor, astfel rotunjindu-și simțitor veniturile și scăpând de răzbunările rețelelor mafiote. Colac peste pupăză, deși toată lumea taie, foarte puțini
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]
-
unde și cât. Se aprobă orice și oricâte defrișări iar sute de trenuri încărcate cu lemne aprovizionează chiar și în exces întreaga Europă cu această materie primă de care se apreciază că românii nu mai au nevoie. Și urmările acestui jaf criminal devin din ce în ce mai vizibile. Datorită dispariției pădurilor, în afara consecințelor amintite, s-au redus din ce în ce mai mult numărul animalelor sălbatice care le populau din plin și datorită cărora Țara noastră era un adevărat Rai al vânătorilor și încet, încet multe din aceste
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
ținut. Acest popor ugro finic, de neam turcic, înrudit și cu tătarii, înrudit îndeaproape cu chazarii și sioniștii de neam iudaic, venit din pustele asiatice, deosebit de sângeros, născut pe crupa calului, ce a trăit chiar de la începutul său doar din jafuri, prădând triburile cu care au ajuns în contact, a cărei retrospectivă ajunge până în sec. al VI-lea, când intră pe la gurile Dunării de Jos, ținând partea estică, până în Câmpia Panonică, ce a aparținut străbunilor noștri geto-daci, este astăzi, foarte aproape de
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
-
de rafinării în străinătate (Siria) cu participații la producția de produse petroliere. Așa a căpătat notorietate mondială industria românească de utilaj petrolier și prelucrarea petrolului. Cam asta era situația rezervelor noastre de petrol și gaze, în continuă epuizare, după un jaf îndelungat, de la începutul secolului trecut, până la naționalizarea din iunie 1948. În schimb, cu o puternică industrie de prelucrare, intrată în topul mondial, prin colaborări și concesionări de perimetre petrolifere bogate, dar și cu perspectiva rezervelor din adâncul platoului continental al
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]
-
ani de „Tranziție Măreață” spre capitalismul mult visat, guvernele României, dar, absolut toate guvernele, indiferent de coloratura politică, au luat măsuri de transfer oneros al bogățiilor țării în mâinile vechilor jefuitori. Printr-o proastă administrare, prin practici frauduloase, corupție și jaf, multe rafinării și alte societăți din domeniul industriei extractive și prelucrarea petrolului și gazelor au fost aduse într-o stare precară, în situația de a fi închise, încât nu puteau să fie privatizate în condiții normale. A contribuit la starea
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]
-
așa ziselor dividende în procente ridicole de 3-4% din...ce? Câtă vreme statul nu are controlul asupra producției și a costurilor realizării acesteia, „dividendele” reprezintă doar niște firimituri aruncate de societățile care îi explorează și exploatează bogățiile, în condiții de jaf, fapt ce a rezervat României statutul de colonie. Firul încâlcit al H.G.-urilor date de guvernele tranziției, începând cu anul1990 și până la sfârșitul anului 2008, este năucitor. Mi-ar lua câteva pagini să le prezint pe toate, cu explicațiile stufoase
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > NOI NU CEREM AMNISTII Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1332 din 24 august 2014 Toate Articolele Autorului DOAMNE DUMNEZEUL nostru, noi nu cerem amnistii Pentru jafuri populare, nici pentru-alte murdării ! Nu cerem nici imunitate la viitoarele hoții Noi cerem lucruri serioase, nu Să ne scoți din măgării... Totuși, vrem o amnistie, nu pentru vre-un fapt penal, Ci pentru gândul ne-iertării Jafului Național ! Noi nu
NOI NU CEREM AMNISTII de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376416_a_377745]
-
cerem amnistii Pentru jafuri populare, nici pentru-alte murdării ! Nu cerem nici imunitate la viitoarele hoții Noi cerem lucruri serioase, nu Să ne scoți din măgării... Totuși, vrem o amnistie, nu pentru vre-un fapt penal, Ci pentru gândul ne-iertării Jafului Național ! Noi nu furăm că e păcat! (dar nici nu am avea de unde) Că Baronul județean, ce vede, prinde și ascunde ! Nu am crezut că vom iubi pe bravii noștri Procurori Pe Polițiștii ce-și fac treaba, alături de Judecători ! La
NOI NU CEREM AMNISTII de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376416_a_377745]
-
se știe de ce, Nelu, avea însă ambiții mult mai mari. Prin urmare, se alătură entuziast unor tineri întreprinzători din cartier și începu pregătirile pentru viața adevărată. Mai întâi ca spărgător de case, fiind el subțirel și abil, apoi trecu la jafuri, tâlhării, omoruri și sechestrări de persoane. În scurt timp, dând dovada unor calități de excepție, luă comanda unor grupuri și începu să controleze ferm comerțul cu carne vie, rețelele de prostituție și de droguri, jocurile ilegale de noroc, traficul cu
EROAREA JUDICIARĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376672_a_378001]
-
dumneavoastră. Știți ce s-a întâmplat în acești ani. În Piatra. În județ. Noi, cei care am rămas în CPUN-urile locale am predat, la 31 iulie 1990, totul repus în funcțiune și fără nicio pierdere și cu multe îmbunătățiri. Jaful a urmat după aceea! Pus la cale, de sus, prin crearea premeditată a haosului! Nu, dragii mei, nu au trecut în zadar cei 25 de ani de la Revoluția Română! Moise și-a purtat „boborul” vreo 40 de ani prin deșert
TABLETA DE WEEKEND (94): O INVITAŢIE ŞI TREI RĂSPUNSURI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376695_a_378024]
-
de baltă... un stârc stingher își căuta perechea. Ne plăcea să ascultăm glasul acestor păsări, dar seara se auzeau niște țipete care ne înfiorau și ne făceau să ne simțim bizar. Apa era destul de caldă, iar când trecea câte un jaf de șalupă, antică, “veche și de demult”, cum îi spuneam noi în glumă, eram nevoiți să scoatem sculele abia aruncate în canal și să reluăm operațiunea. Din nou am reușit să agăț forfacul în sălciile de vizavi și cu intenția
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
tot mai scurte. • Dacă oamenii ar fi slobozi la gură, ar fi în lume mare tevatură. • Aproape orb, rătăcesc printre cuvinte, căutând poteca luminilor sfinnte. • Trăim cu visul cu nu vom muri niciodată. Întrebarea este: cât poate supraviețui această speranță? • Jaful e o modalitate de a- ți rotunji averea cu sacrificiul libertății sau chiar al vieții. • Jocul de societate este foarte distractiv, dar nu la cazinou. • Adorăm glumele, cu condiția să aibă un strop de umor. • Instinctul nu judecă, taie și-
GÂNDURI REBELE (9) – AFORISME (2) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372110_a_373439]
-
de baltă... un stârc stingher își căuta perechea. Ne plăcea să ascultăm glasul acestor păsări, dar seara se auzeau niște țipete care ne înfiorau și ne făceau să ne simțim bizar. Apa era destul de caldă, iar când trecea câte un jaf de șalupă, antică, “veche și de demult”, cum îi spuneam noi în glumă, eram nevoiți să scoatem sculele abia aruncate în canal și să reluăm operațiunea. Din nou am reușit să agăț forfacul în sălciile de vizavi și cu intenția
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
un apogeu extrem de dureros pentru nație. Pe măsură ce puterea i s-a revărsat în valuri peste creștet, chipurile, în mod democratic, zoon politikon a devenit miniatura unui diabolic personaj al perimetrului antic roman, destul de necunoscut contemporaneității - Sulla. Cum? Aidoma acestuia, prin jaf și dictatură personală. De ce? Pentru că inteligența nu i-a permis niciodată politicianului postmodern să-și gestioneze cu responsabilitate conceptul de putere, un concept care a căpătat în mintea lui, din nefericire pentru destinul omului de rând, dimensiuni hiperbolizante. O foarte
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
inițiată de Tudor Vladimirescu, care viza ca țintă concretă înlăturarea definitivă a valului de fanariotism și obținerea independenței Principatelor. Rezumând statistic, prin cei 36 de domni în Moldova și cei 40 în Muntenia, „Regimul fanariot a fost un regim de jaf.”, după J.C. Drăgan, un veac dominat în mod vădit de „ruperea Principatelor de Europa”, dar și de „orientalizarea lor în forma de viață și în obiceiuri”, conform celor scrise de același istoric român. Căci urmele stăpânirii Domnilor greci proveniți din
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
îngrășat, de exemplu, în condițiile existenței, de o bună bucată de vreme încoace, a unei specii degenerate de zoon politikon echivalate sinonimic, de regulă, în chip vădit cu Homo fraudens și dominate din plin de pusee continue de aroganță extremă, jaf nelimitat și dezmăț opulent, precum acelea ale fostului general roman Sulla?!... Pare că da. Nădăjduim, totuși, că lucrurile vor intra pe un culoar al ordinii veritabile cât de curând. Magdalena ALBU 30 ianuarie 2015 Sf. Trei Ierarhi Referință Bibliografică: Magdalena
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]