7,321 matches
-
reale, de a răspunde noilor riscuri și amenințări de pe plan global și regional. Sunt români care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, anonimi și modești, dând sens cuvintelor „Onoare și Patrie!”. Pe osemintele lor crește iarba acestei țări. Prin jertfa eroilor ne-am clădit visurile, am suportat privațiunile tranziției și șocurile schimbărilor. Astăzi, ca și atunci, Armata a rămas un factor de stabilitate important, respectat în societate. Misiunea ei este aceeași: apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale, a unității și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92953_a_94245]
-
baghetă lui Mircea Eliade, de exemplu), coordonând grupul de cercetare academică de la Cluj, predând etnologie la Köln ori făcând serioase investigații de teren în Banat, numele lui Ion Taloș va rămâne în istoria etnologiei românești legat cu precădere de tema jertfei zidirii, pe care a consacrat-o prin studiile referențiale din 1970 (Jertfă zidirii în obiceiurile și legendele europene) și 1973/1979 (Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european, vol.I-II), alături de studiul asupra alegoriei morții din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
Cluj, predând etnologie la Köln ori făcând serioase investigații de teren în Banat, numele lui Ion Taloș va rămâne în istoria etnologiei românești legat cu precădere de tema jertfei zidirii, pe care a consacrat-o prin studiile referențiale din 1970 (Jertfă zidirii în obiceiurile și legendele europene) și 1973/1979 (Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european, vol.I-II), alături de studiul asupra alegoriei morții din balada populară ,,Miorița” (Miorița și vechile rituri funerare la români, 1983). Temele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
interior. Această dăruire necondiționată se rezumă perfect în crezul lui Al-Gazali, exprimat succint prin următoarele cuvinte: ” Fericirea picăturii este acea de a muri în râu.”. E un crez care poate fi înțeles ca atare, dar poate fi interpretat și ca jertfă supremă, așa cum, din păcate, e interpretat de unii extremiști sinucigași, care renunță complet la propria individualitate, convinși că dizolvarea lor în neant ar fi conformă cu înțelesurile adânci ale acestei cărți ferecate, din păcate cu mult prea multe lacăte. Cum
Islam: cinci stâlpi și ultima înfățișare [Corola-blog/BlogPost/93079_a_94371]
-
întru Noi una să fie” (Ioan17,21). Acestea sunt cuvintele Mântuitorului, pe care Melchisedec Teologul și Patriotul le-a luat ca model al unității fraților din provinciile românești, de același neam și aceeași limbă. În această perioadă va semna lucrarea ”Jertfă pentru Unirea Principatelor”. ”Creștinătatea românilor, mai veche decât existența Constantinopolului” Imediat, după ce s-a dat Legea organică de constituire, în 1872, a Sfântului Sinod al BOR, Episcopul Dunării de Jos este ales, la 1 mai 1873, membru în Comisia pentru
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
cenușa fostei Mitropolii a Proilaviei. Într-una din lucrările sale, însuși Vlădica afirmă că Episcopia Dunării de Jos este continuatoarea vechii Mitropolii a Proilaviei. Pusă sub semnul continuității, slujirea sa la Dunărea de Jos a fost un nou altar de jertfă, pe care Ierarhul l-a onorat cu toată dragostea unui Bun Păstor. La Gurile Dunării, a trebuit să o ia de la început în două rânduri... Într-o primă etapă, pe când Eparhia Dunării de Jos avea sediul la Ismail, cu jurisdicție
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
alt spațiu geografic, cu o altă configurație eparhială și în alte condiții istorice. Din toamna lui 1878, Eparhia noastră avea în componență Dobrogea, scoasă de sub turci, cu județele Tulcea și Constanța, plus, Covurluiul (actualul Galați) și Brăila. Ca peste tot, jertfa a fost mare, doar de Dumnezeu știută, pentru că Dobrogea fusese ocupată veacuri la rând, de ”roiuri de popoare”, scrie Eminescu, iar Hristos Se nevoia prin peșteri și în adâncurile pădurilor. În Dobrogea unde propovăduiseră Apostolul Andrei cu nouăsprezece veacuri în
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
iar după sfârșitul său locuiește în comuniune permanentă și neîncetată cu Domnul, în viața cea cerească, cu-noscând în mod desăvârșit fericirea deplină în iubirea dumnezeiască. El va primi însutit ceea ce a lăsat aici, împărățind împreună cu Iisus Hristos în veșnicie. Pentru jertfa sa și pentru chinurile sale îngrozitoare și mai presus de fire, el s-a făcut vrednic cu adevărat de o amintire nepieritoare, după cum spune Eusebiu din Cezareea. Dar mucenicii, chiar dacă au ajuns în unire desăvârșită cu Dumnezeu, rămân totuși în
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
așchii de stele” și cu lacrimi, „picătură cu picătură”, în vers liber, dinamic, viu. Nicolae-Horia Nicoară - strălucit reprezentant al poeziei ardelene, cu numeroase volume și colaborări la reviste și publicații, declară simplu: „Și eu sunt sămânță aici pe pământ / fără jertfa ei nimic nu învie” (Bucuria semănătorului). Tot în acest spirit, poetul spune că fiecare poem e un bob de grâu „Ce moare / Fericit-înfrățit / În țărâna / Din voi” (Bobul de grâu). Iuliana Paloda-Popescu - artist plastic și poetă cultivă o poezie modernă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
înstăpânească pe bogățiile lor moștenite din cele mai vechi timpuri. Și-a așezat prin aprigii săi lănceri oțeliți în legiunea Auraria Gemina a Crăișorului Munților, aura de blazon nobiliar pe frunțile luptătorilor săi pentru libertate națională și socială, oferind ofranda jertfelor Patriei, s-a împărtășit cu duhul istoriei noastre cu binecuvântare divină și creștinească smerenie. Pentru istoria noastră - durată din lupte fără răgaz împotriva asupritorilor, din munca nepregetată pentru valorificarea bogățiilor pământului, s-au dăruit cu aurul din adâncimi, pentru rodirea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
Tănase, Monahul Filotheu, apoi domnii Demostene Andronescu, Erast Călinescu, Lucian Popescu. Așadar, această carte - ce are câte un citat scripturistic drept motto la începutul fiecărei părți - ne oferă nouă, celor obișnuiți cu o viață comodă, prilejul de a medita la jertfă, la suferință și la cruce. Și asta pentru că nimic nu se poate realiza fără efort, fără jertfă. Tendința, tentația și ispita omului contemporan, spune Sfântul Paisie Aghioritul, este de a dobândi totul fără jertfă, așa încât și noi creștinii, am dori
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
un citat scripturistic drept motto la începutul fiecărei părți - ne oferă nouă, celor obișnuiți cu o viață comodă, prilejul de a medita la jertfă, la suferință și la cruce. Și asta pentru că nimic nu se poate realiza fără efort, fără jertfă. Tendința, tentația și ispita omului contemporan, spune Sfântul Paisie Aghioritul, este de a dobândi totul fără jertfă, așa încât și noi creștinii, am dori să ne mântuim fără să ne nevoim, ceea ce este, de fapt, imposibil. Așa stând lucrurile, cartea de
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
comodă, prilejul de a medita la jertfă, la suferință și la cruce. Și asta pentru că nimic nu se poate realiza fără efort, fără jertfă. Tendința, tentația și ispita omului contemporan, spune Sfântul Paisie Aghioritul, este de a dobândi totul fără jertfă, așa încât și noi creștinii, am dori să ne mântuim fără să ne nevoim, ceea ce este, de fapt, imposibil. Așa stând lucrurile, cartea de față este un memento, o aducere aminte a vremurilor extraordinare și teribile în care cei ce au
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
Hristos cea mai presus de cunoaștere și să se umple de toată plinătatea lui Dumnezeu (Cf.3, 18-19).” Afirmațiile Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa făcute în alte împrejurări, se potrivesc foarte bine și aici, căci, „dacă ai îndoieli asupra mântuirii, asupra jertfei sau asupra biruirii vrășmașului văzut și nevăzut prin puterea credinței și a rugăciunii, dacă te îndoiești de iubirea lui Iisus Hristos și de eficiența pocăinței” acest volum, acest document duhovnicesc, te va convinge, deoarece protagonistul lucrării acesteia și toți eroii
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
și toți eroii închisorilor comuniste și politice în general, au căutat în primul rând, să-și pună în ordine propriile vieți, să înțeleagă și să trăiască experiența comunitară din Biserica primară, să-și șlefuiască încet dar sigur, caracterul pentru iubire, jertfă, bunătate și trăirea dragostei comunitare și asta pentru că toți acești mucenici contemporani ai veacului al XX - lea „locuind în aceeași celulă (ori la propriu, ori la figurat), au încercat să facă din spațiul ei o biserică a lui Iisus Hristos
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
slava lor pământească, ci ca oamenii din zilele noastre înnegurate de atâtea rătăciri, urmări ale îndepărtării de Dumnezeu, să știe că au existat în veacul al XX - lea asemenea aleși care s-au ridicat la puterea de credință și de jertfă a primilor martiri creștini”. Știind, din propria-mi experiență, că fiecare întâlnire cu Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa a fost un prilej de mare înălțare sufletească și de sărbătoare, asemeni întâlnirilor învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
Petre Pandrea, cu o metaforă plină de tâlcuri, ,,omul feeric’’. Ovidiu Ghidirmic glosează, finalmente: Acest concept nou îl introduce Petre Pandrea în filosofia morală. Ceea ce caracterizează ,,omul feeric’’ este bunătatea, magnanimitatea, farmecul (ce provine dintr-un excedent de vitalitate), munca, jertfa și politețea’’. ,,Omul feeric’’ este chiar Ovidiu Ghidirmic, din această carte și din toate celelalte 16, omul puternic: idealul moral la care Petre Pandrea ne invită să medităm. Disecând opera celor mai importanți creatori și, totodată, auto-modelându-se în perpetua confruntare
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
piatră și-n cuvânt. Cuvântul românesc, rostit În slujbe de altar sfințit Prin nobili ctitori, mari bărbați, Eroii noștri legendari, Semeți, viteji, cu brațe tari, Încununați Cu creste de Carpați ! Spre Basarabia zburați Și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, În pustă și în orice loc Aceeași limbă ei vorbind Până la aromâni, în Pind... Și să rămânem veșnic frați Bând apa vie din Carpați, Aici, la Sfinxul din
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
parastasul de pomenire al Eroilor Neamului ce s-au întors acasă doar prin numele de familie, dăltuite în piatra memoriei și înscrise cu sânge pe crucea simbolică din această parte a localității ce le înveșnicește neuitarea. „O mică rugăciune pentru jertfa cea mare pe Altarul Neamului tuturor Eroilor căzuți în numele Patriei-mamă”, după cum a mărturisit, a înălțat la ceruri părintele Ioan Bivolaru, parohul bisericii din Colincăuți, pentru acei „care au făcut să dăinuie CREDINȚA, LIMBA ȘI NEAMUL, osemintele cărora zac în morminte
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
diplomatul român, consulul Edmond Neagoe, care a avut un cuvânt de prețuire și elogiere și din partea Excelenței Sale, dnei Eleonora Moldovan, și din partea întreg corpului diplomatic al Consulatului General al României din inima Bucovinei: „Să nu uităm, mai ales, generația tânără, jertfa martirilor neamului, care au murit pentru Libertate, Dreptate și Credință. Și datoria noastră astăzi e să le facem dreptate, pentru a nu fi uitați. Însăși existența acestui monument simbolic de la Buda-Mahala e dovadă că eroii, care au sfârșit în suferință
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
noastră astăzi e să le facem dreptate, pentru a nu fi uitați. Însăși existența acestui monument simbolic de la Buda-Mahala e dovadă că eroii, care au sfârșit în suferință, trăiesc în amintirea și sufletele consătenilor care le cinstesc memoria, le prețuiesc jertfa”. AU AVUT O SINGURĂ DORINȚĂ - SĂ TRĂIASCĂ PE PĂMÂNTUL LOR ROMÂNESC La amintirea rudelor deportate și pierdute în iadul stalinist, eroilor crucificați, nu-și poate stăpâni lacrimile ce-i umple cu amar izvorul durerilor, nici patriotul român, gospodarul de frunte
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
pădurii. Doar ea știe cum și de ce înaintașii ei au plecat să apere glia moldavă în eternitate, păstrând slovele Măritului Ștefan în catafalcul durerii: ,,Moldova nu e a mea ci a urmașilor urmașilor noștri...”, a lor, celor plecați demn prin jertfa de sine. Mariana Gurza este lacrima durerii coborâtă din nord de Moldovă Ștefaniană pe câmpiile bănățene spre mereu aducere aminte, strângând boabele de lacrimi ale ... Citește mai mult Interlocutoarea mea este poeta Mariana Gurza, o bucovineancă adevărată, dintr-o familie
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
pădurii. Doar ea știe cum și de ce înaintașii ei au plecat să apere glia moldavă în eternitate, păstrând slovele Măritului Ștefan în catafalcul durerii: ,,Moldova nu e a mea ci a urmașilor urmașilor noștri...”, a lor, celor plecați demn prin jertfa de sine. Mariana Gurza este lacrima durerii coborâtă din nord de Moldovă Ștefaniană pe câmpiile bănățene spre mereu aducere aminte, strângând boabele de lacrimi ale ... X. AZI... PENTRU MÂINE - CONVORBIRI: PETRUȘ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC, de
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVIII - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: « Jertfa Sfinților Martiri Brâncoveni - între asumarea responsabilă a libertății umane și realitatea autentică a muceniciei creștine... » 13 Mai 2014, am participat în municipiul Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură și spiritualitate », ediția a VII-a, organizat de către Episcopia
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
23 Septembrie 2014, în cadrul manifestărilor religioase și culturale dedicate celei de -a XVI - a prăznuiri a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul - Ocrotitorul Spiritual al Râmnicului, am participat la Centrul Cultural Spiritual « Sfântul Antim Ivireanul » din municipiul Râmnicu Vâlcea, cu referatul intitulat: « Jertfa Sfinților Martiri Brâncoveni - între asumarea responsabilă a libertății umane și realitatea autentică a muceniciei creștine... » 26 Septembrie 2014, am participat în municipiul Pitești, județul Argeș, la al XIV - lea Simpozion « PERT » - « Experimentul Pitești - Reeducarea prin tortură », unde am susținut studiul
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]