1,000 matches
-
pe cuprinsul proaspătului județ Vaslui, chivernisit de Ceaușescu și cu aproape Întregile teritorii ale fostelor județe Fălciu și Tutova. Iată descrierea „jidanilor” de la „Turca” din Pușcași: „Din grupa <urîților> alături de șătrari și cioban (În alte cazuri moșneag), erau consemnați și <jidanii>. Astfel, <<Jidanii>> (numărul lor variind Între 3-4) au măști cu coarne. Se Îmbracă cu <hlaibure> (halate sau capoate uzate pe care sunt prinse fîșii de zdrențe). Au gheb. Poartă ițari și opinci. Se Încing cu un brîu de care atîrnă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
proaspătului județ Vaslui, chivernisit de Ceaușescu și cu aproape Întregile teritorii ale fostelor județe Fălciu și Tutova. Iată descrierea „jidanilor” de la „Turca” din Pușcași: „Din grupa <urîților> alături de șătrari și cioban (În alte cazuri moșneag), erau consemnați și <jidanii>. Astfel, <<Jidanii>> (numărul lor variind Între 3-4) au măști cu coarne. Se Îmbracă cu <hlaibure> (halate sau capoate uzate pe care sunt prinse fîșii de zdrențe). Au gheb. Poartă ițari și opinci. Se Încing cu un brîu de care atîrnă clopote mari
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tăiat Întreg textul de mai sus, năstrușnicul tov. Ion Andrei l-a Înlocuit cu savanta compoziție: „Evreii În număr de 3-4. Poartă măști (caracteristice spectacolelor tradiționale). Se Încing cu un brîu și În mîini au cîrje”. Și cu asta, basta! „Jidanul” „Vălăretului” de la Bogdănița, fusese descris astfel: „Poartă un trenci sau un raglan lung pînă la genunchi, rufos și zdrențăros. Pe cap are o pălărie Înaltă. Pe față Își trage o mască cu coarne de drac, vopsită În negru, cu nas
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cîrjă și un coș rotund În care are o cioară moartă și ouă clocite”. Neavând timp și răbdare pentru text Înlocuitor, Andrei a ras totul dintr-o trăsătură de condei. La Tomeștii de Puiești, fuseseră incluși În rolul „Vălăretului” și „Jidanul I și Jidanul II” care, „Poartă pelerine lungi, rupte, destul de uzate. Pe față au măști cu Înfățișare de farisei. În mîini duc coșuri sparte”. Celor de la „Vălăretul” Ianei li se reproșase Înfățișarea aceluiași „jidan” care, pe lângă faptul generalizat pe județ
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
coș rotund În care are o cioară moartă și ouă clocite”. Neavând timp și răbdare pentru text Înlocuitor, Andrei a ras totul dintr-o trăsătură de condei. La Tomeștii de Puiești, fuseseră incluși În rolul „Vălăretului” și „Jidanul I și Jidanul II” care, „Poartă pelerine lungi, rupte, destul de uzate. Pe față au măști cu Înfățișare de farisei. În mîini duc coșuri sparte”. Celor de la „Vălăretul” Ianei li se reproșase Înfățișarea aceluiași „jidan” care, pe lângă faptul generalizat pe județ că „...poartă un
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fuseseră incluși În rolul „Vălăretului” și „Jidanul I și Jidanul II” care, „Poartă pelerine lungi, rupte, destul de uzate. Pe față au măști cu Înfățișare de farisei. În mîini duc coșuri sparte”. Celor de la „Vălăretul” Ianei li se reproșase Înfățișarea aceluiași „jidan” care, pe lângă faptul generalizat pe județ că „...poartă un pardesiu vechi, rupt și murdar”, nu-i lipsește nici „...șiragul de ciori moarte din jurul gîtului, pe care vrea să le vîndă”. Pentru ca imaginea personajului să fi și mai hazlie, meșterii populari
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
salvat onoarea tuturor minoritarilor, cenzorul Andrei, i-a desființat pe cei doi țigani de la Iana deoarece „...urs și ursar se fac numai țiganii, care sînt nelipsiți din vălăret și din sat” ceea ce contravenea dispozițiilor inimosului partid egalitarist. Cât despre halatul „jidanului” de la Rafaila, Adăscăliție scrisese (și Andrei tăiase cu neasemuit sârg) următoarele „...este o pelerină ruptă și murdară, cu slin pe ea și are șapcă”. c.n. Băi, tov. Ceaușescu nu greșește niciodată! Vai de capul și de salariul trunchiat al
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
limba romani pentru a desemna etnia. În limba română, grafica corectă este “rom” (conform D. Ex. Limbii Române ediția ‘98). În ceea ce privește termenul “țigan”, acesta este doar o formă de heteroidentificare cu sens negativ, asemănându-se cu termeni ca “bozgor” sau “jidani”. Termenul își are rădăcina în grecescul “athinganos”, care desemnează apartenența etnică a unui grup considerat eretic de către structurile bisericii din acele timpuri. În Comunitatea Filadelfia sunt foarte puțini care sunt deranjati când li se spune “țigan” de către unii români care
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
publicit)ții? Cum au putut acest gen de oameni s) Învețe vreodat) asemenea lucruri? Citind noaptea trecut) Zgomotul și furia, am descoperit În gândirea lui Quentin Compson cuvinte care aparțineau lui E.E. Cummings și anilor ’30, nu anului 1910. „Țară jidanilor, casa broscarilor”, Își spune Compson când cump)r) o chifl) de la o fetit) italianc). În Chicago aș fi citit așa ceva f)r) s) m) Înfior, dar la Ierusalim m-am cutremurat și am pus cartea deoparte. Reîntorcându-m) la ea
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
s) m) Înfior, dar la Ierusalim m-am cutremurat și am pus cartea deoparte. Reîntorcându-m) la ea a doua zi, nu l-am mai g)sit pe Faulkner vinovat de nici o ofens). Probabil, la Începutul secolului, oamenii spuneau „țară jidanilor”, iar Faulkner nu a Împrumutat expresia de la Cummings. Îi spuneam lui Shahar, pe când ne plimbăm prin Gai-Hinnom, c) nu mi-a pl)cut faptul c) David Ben-Gurion, atunci când a vizitat Statele Unite, le-a cerut evreilor americani s) nu-și mai
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
au umplut și vinul s-a urcat la cap au început să șușotească pe la spate, unii dintre ei scoțând sunete amintind de lătratul câinilor excitați. S-ar putea spune că încercau să-mi muște mâna. I-am auzit spunând că „jidanul” îmi trimisese bani ca să fug la el. Am plătit și am ieșit în stradă, ei au venit după mine, jignindu-mă cu glume gregare. Unul dintre ei, pe care-l voi numi aici, cu un cuvânt împrumutat de la Robert Musil
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
pe care-l voi numi aici, cu un cuvânt împrumutat de la Robert Musil (Omul fără însușiri), „Mortadella”, după salamul italian, „în parte porc, în parte măgar”, înveselit de supărarea mea, a dus glumele și mai departe, făcând aluzie la „sexualitatea jidanilor”. Dar Nemesis Divina care exista deja în gândurile mele a apărut brusc chiar pe strada în care insolența amenința să mă deprime total. „Mortadella” își cumpărase o geantă de piele în care își ținea lucrurile de valoare, în plus și
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ieșeni, o parte din ei fiind membrii ai Fracțiunii libere și independente, prezentată Adunării În mai 1866, În care se solicita să fie Înlăturată posibilitatea acordării Împământenirii, chiar și individuale, pentru „toți cei ce nu profesează morala creștină”, stoparea „năvălirii jidanilor vagabonzi”, interdicția pentru evrei de a cumpăra imobile În orașe, de a lua moșii În arendă, de a deține cârciumi și mori, de a comercializa produse alimentare și alcoolice. În același timp, bucureștenii au inițiat și ei o manifestație protestatară
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
se afla țara, considerând ca era mai degrabă o problema de organizare a statului: „o țară care pe lângă o Constituțiune liberală, ca a noastră, nu are o organizare socială conservatoare, acea țară este pierdută de mai Înainte cu sau fără jidani”, remarcând că nu era vina evreilor că erau stăpâni În sate declarând că „atunci a venit legea rurală, bazându-se pe un principiu de egalitate, care a declarat că cârciumile nu mai sunt un monopol”, s-a Întâmplat ca „În loc de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
la o parte expresiile și cuvintele accentuate de autor, am decis ca toate expresiile și titlurile în limbi străine să fie redate cu italice. Deși am intenționat publicarea întocmai a manuscrisului, în conformitate cu voința autorului, la dorința fiicei sale, termenul de „jidan” (și derivatele) a fost înlocuit cu cel de „evreu”. Numărul filelor ce compun manuscrisul este indicat între paranteze drepte; atunci când filele au căpătat din greșeală același număr, acesta a fost păstrat, adăugându-se însă mențiunea „bis”. Pentru notele explicative referitoare
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
să vă arăt purul adevăr”. Atacurile la adresa unui mitropolit sunt un exemplu rău, mai ales atunci când sunt făcute în „zi de târg”, așa cum senatorul Sbiera i-a adus acele „gratuite atacuri”. Cum nu va înjura pe Însuși Iisus Hristos un jidan sau un „tânăr rătăcit” când văd că un profesor universitar batjocorește pe stradă pe mitropolit și Biserica? Auzind acestea, patriarhul Miron Cristea, prezent și el la ședință, a exclamat că unul ca acesta trebuie excomunicat, Nectarie prezentând în continuare scrisoarea
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Zelea Codreanu a luat legământul lui Ion Moța și celorlalți. Acest legământ a constat din cinci întrebări și răspunsuri, anume: 1. Înțelegi că pentru dreptatea patriei primejduite să înfrângi toate dorințele și interesele personale? Răspunsul: Da! 2. Recunoscând că stăpânirea jidanilor asupra noastră ne aduce pieirea sufletească și națională, te legi frate cu noi și să lupți pentru apărarea, curățirea și dezrobirea pământului strămoșesc? Răspuns: Da! 3. În această luptă te vei supune Legiunii Arhanghelului Mihail? Răspuns: Da! 4. Vei purta
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de străini, toți copiii pământului românesc trebuie să alerge cu sufletul și cu brațul lor. 3. Legiunea se îndreaptă către tot cel ce se simte soldat, chemându-l sub drapelul ei întru apărarea pământului strămoșesc. 4. România a românilor. Pentru jidani, Palestina. Dreptate românului și moarte trădătorului. Trăiască în noi inima de soldat! Trăiască, înflorească, România Nouă! Astfel s-a încheiat ziua de Sf. Arhanghel Mihail și Gavriil. Fie ca purtând fiecare la inima nostră ca talisman sfânta țărână a pământului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sărut mâna, coane Fănică. Tipătescu: Lasă, Ghiță, cu steagurile de alaltăieri ți-a ieșit bine; ai tras frumușel condeiul. Pristanda: (uitându-se pe sine și râzând) Curat condei! (luându-și numaidecât seama, naiv.) Adicăte, cum condei, coane Fănică?... Tipătescu: Contul jidanului s-a plătit la Comitet pe patruzeci și patru de steaguri. Pristanda: (naiv) Da. Tipătescu: Ei?... s-a pus patruzeci și patru de steaguri? Pristanda: (cu tărie) S-a pus, coane Fănică, s-a pus... Poate unul-două să le fi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
le președinte, să întrerupă... nu mă tem de întreruperi!... În Iași, de exemplu, permiteți-mi această digresiune, este tristă, dar adevărată! în Iași n avem nici un negustor român, nici unul!... Grupul: (mișcat) A! Cațavencu: Și cu toate aceste toți faliții sunt jidani! Explicațivă acest fenomen, acest mister, dacă mă pot exprima astfel! Grupul: Bravo! (aplauze.) Cațavencu: Ei bine! Ce zice soțietatea noastră? Ce zicem noi?... Iată ce zicem: această stare de lucruri este intolerabilă! (aprobări în grup. Cu tărie.) Până când să n-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ați fost transferat de la Gherla? Bravo, domnia ta! Nota zece pentru Întrebare! Ne-a băgat la bou-vagon. Bun. Acolo a pus butoi de apă și butoi de murdărie, de dus afară. Bun. Ne-a dat pâine, șuncă, deși sărată, ca la jidani, când i-a trecut de i-a omorât acolo... Ce să faci tu acolo?! Stăteam toți În bou-vagon, așa, cum stăm noi, n-aveai bănci, n-aveai scaun, n-aveai nimic, nimic, nimic. Și ne-a dus. Și la vagoanele
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
era contrasemnată de „șeful diviziei“, Merișescu. al Fracțiunii liberale din Moldova, interpelează pe ministru de Interne. Dar interpelarea era făcută nu atât contra ministrului, pe cât împotriva Alianței israelite.70 În răspunsul său ministrul spune: Vă asigur că nu a făcut jidanilor din România nimeni mai mult rău decât Alianța israelită; și în câtă vreme se vor adresa la streini, ei vor fi un popol care - cum a zis d. Codrescu - se ține la pândă ca să ne lovească în momentul cel mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
începeau să se infiltreze la sate. În parlament fierberea era foarte mare. Mulți deputați cereau ca evreii să fie goniți din țară și trimiși înapoi de unde au venit. Kogălniceanu a răspuns că, în adevăr, sunt acum în România 400 000 jidani 73; însă nu-i poate scoate din țară fiindcă nici Turcia, nici Rusia, nici Austria, nimenea nu-i vrea să-i primească. Deși evreii făceau să răsune Europa cu doleanțele lor, deși Alianța israelită mijlocea la toate cabinetele Marilor Puteri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În ședința Consiliului de Coordonare din 19 noiembrie 1941, Ion Antonescu, plecând de la constatarea că munca obligatorie nu este eficientă, a cerut să fie înlocuită cu plata unei taxe. „La noi munca de folos obștesc n-a dat rezultate pentru că jidanii s-au învârtit și tâlharii noștri s-au pretat. Au fost puși jidanii la o muncă necalificată, la o muncă ce nu era în raport cu puterile și prepregătirea lor. Nu vreau să mai stăm în această situație. Eu vreau să îi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
constatarea că munca obligatorie nu este eficientă, a cerut să fie înlocuită cu plata unei taxe. „La noi munca de folos obștesc n-a dat rezultate pentru că jidanii s-au învârtit și tâlharii noștri s-au pretat. Au fost puși jidanii la o muncă necalificată, la o muncă ce nu era în raport cu puterile și prepregătirea lor. Nu vreau să mai stăm în această situație. Eu vreau să îi pun la contribuție față de neamul românesc. Evreii sânge nu varsă pentru neamul acesta
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]