62,876 matches
-
principal. În decursul carierei sale artistice, azi ajunse la punctul de a fi o colecție de roluri importante nu o spicuire de încercări, a interpretat multe roluri la radio si televiziune, a prezentat emisiunea „Șapte note fermecate”, la TVR1, a jucat rolul Illyana în „Captain Conan”, regia B. Tavernier... Cu firul acestor reflecții nu s-a făptuit o cusătură de date strict biografice, ci o croșetare a broderiei sufletești, pentru că actrița Crina Mureșan nu incită îndeosebi motivul cercetării pașilor, ci idealurilor
CRINA MUREŞAN. ÎN PRIMUL RÂND IDEALURILE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419626028.html [Corola-blog/BlogPost/357623_a_358952]
-
din ce spui că-i... mațul? luat pe nepusă masă, (că n-am mai trecut pe-acasă) și lămurindu-mă pe loc că-i o doamnă spilcuită, care, sigur, stă la bloc, eu, desigur, meșter faur, admirând superbu-i coc și jucându-mă intruna cu o cheie din breloc, i-am spus fără echivoc: în niciun caz nu e de porc, garantat, mațu-i de... taur! Referință Bibliografică: fără echivoc / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1088, Anul III, 23 decembrie
FĂRĂ ECHIVOC de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Fara_echivoc_george_safir_1387803254.html [Corola-blog/BlogPost/363554_a_364883]
-
aminte, prin anii 70-80, cum erau pe atunci iernile. Ningea mereu cu fluturi albi, prinși în vârtejuri amețitoare, din înălțimea cerului ca de sticlă, zile întregi. Se așternea peste tot zăpadă albă, pufoasă, caldă parcă. Zăpadă cu care, ori de câte ori te jucai, nu-ți înghețau nici mâinile, nici frigul nu te cuprindea. Au fost ierni minunate, când, la florăria casei noastre scunde, cu ferestre mici, de la ger - care nu era niciodată atât de aspru, decât la Bobotează - se strângeau țurțuri ce ajungeau
NINGE... E ALB, E IARNĂ, DUMNEZEU E MILOSTIV CU NOI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1453122779.html [Corola-blog/BlogPost/380509_a_381838]
-
tată la săraci, așa cum spunea bunica Maria, mama mamei mele. Astăzi, din păcate, bucuria acelor vremuri a dispărut. E ca un fum, cu care ne mai tămâiem, din când în când, amintirea. Copiii de astăzi nu mai știu să se joace cu zăpada, nu mai știu să se rostogolească prin neaua proaspăt căzută, ei nu mai recunosc frumusețea iernii, ca pe ”ceva” de sus, ca pe un dar divin. Era minunat atunci! Mai exista - din fericire, pentru atunci - spirit civic. Fiecare
NINGE... E ALB, E IARNĂ, DUMNEZEU E MILOSTIV CU NOI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1453122779.html [Corola-blog/BlogPost/380509_a_381838]
-
pentru o clipa. Mă va-ngrozi și mă va împietri chiar, pentru o zi. Dar în tot restul zilelor, minutelor, secundelor, urletul tău, ce face sângele să înghețe, este înecat de zgomotul vântului, al valurilor mării, al copiilor ce se joacă șotron, al lingurilor, furculițelor și paharelor ciocnite, de ropoteala balamucului de zi cu zi, de acest stacatto al lucrurilor așa zis minore. Înfoiala ta, fațada îngrozitoare, urletele tale, sunt toate estompate, pentru mine, de cotidian - spre exemplu atunci când îmi fac
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1479633128.html [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
începu să-și amintească de toate preocupările pe care le avusese de-a lungul timpului și la care renunțase de fiecare dată pentru altele noi: colecționase timbre alături de tatăl său care era un pasionat al filateliei, cântase în corul școlii, jucase volei, participase la antrenamente de ciclism, înot, jucase șah, făcuse o pasiune pentru matematică, apoi pentru anatomie și sfârșise prin a o înlocui cu cea pentru română și fizică... Atunci a realizat Alma pentru prima dată că are întotdeauna nevoie
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alma_cap_i_stan_virgil_1326192861.html [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
care le avusese de-a lungul timpului și la care renunțase de fiecare dată pentru altele noi: colecționase timbre alături de tatăl său care era un pasionat al filateliei, cântase în corul școlii, jucase volei, participase la antrenamente de ciclism, înot, jucase șah, făcuse o pasiune pentru matematică, apoi pentru anatomie și sfârșise prin a o înlocui cu cea pentru română și fizică... Atunci a realizat Alma pentru prima dată că are întotdeauna nevoie de senzații noi și de o motivare permanentă
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alma_cap_i_stan_virgil_1326192861.html [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
spre stânga, când spre dreapta, lovindu-le alternativ, pentru a scoate acel sunet dezagreabil, dar atât de necesar aducerii posesorilor săi la realitatea deloc comodă a vieții de zi cu zi. Nu!... Nu mai sună!... De ceva vreme, relicva aceea joacă rol de bibelou, pedepsit de Ralița să stea ne-ntors pe geamul de la bucătărie. Și asta nu din cauză că mecanismul său n-ar mai fi în stare să-și îndeplinească „atribuțiile” pentru care a fost creat, ci pentru că, pur și simplu, importanța
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
ăsta numele din acte. Îl chema Drăgan, Radu Drăgan, dar tot satul îi numea așa după bunicu-său, care fusese într-adevăr ursar în tinerețe, adică din aceea care își câștigau existența mergând cu ursul prin sate și făcându-l să joace după cum îi bătea el într-o tobă. Pe Ursari - adică pe Radu și pe nevastă-sa Nina - îi tocmise Neculai de acum trei zile să meargă la el la prașilă, iar aseară îi anunțase din nou să fie pregătiți pentru
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
cadouri și bucate, Dar glasul inimii ascult Și-aleg un semn de bunătate. Cadou de la copii mei, Mănuși, căciulă și fular, Primesc în zvon de clopoței Și ei primiți acum în dar. Văd fiecărui bucuria Pe față și în ochi jucând, Când își găsește jucăria Ce-o aștepta de dor arzând. Cu sufletele împlinite De bucurii și daruri multe, Întoarcem Tatălui smerite Rugi care vrem să le asculte. Să-i mulțumim că peste toate De lângă brad sau de pe masă, Ne-a
ÎN DIMINEAŢA DE CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1419494102.html [Corola-blog/BlogPost/367898_a_369227]
-
și se întind la soare O gărgărița se dezmorțește alene pe o floare, E vremea și-anotimpul când totul prinde viață... Câmpiile, acum de flori sunt toate pline De ghiocei, zambile, narcise, toporași Se-aude-un susur lin de-izvoare cristaline Se joacă prin poiana și niște iepurași... După o iarnă lungă, natura iar renaște Zăpezile au început de mult să se topească Copacii înverzesc și-au prins să-nmugurească Iisus, Blândul Pastor, invie-n zi de Paste... Grădinile sunt verzi și via
PRIMĂVARA. de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/cristian_gabriel_groman_1488388515.html [Corola-blog/BlogPost/355942_a_357271]
-
o tipsie de cântec mereu îți aduc maci din lună ca dintr-o grădină secretă îți cresc universuri în gând să mă citești ca pe-o rună în liniștea de după furtună scutur iar fața de masă pe care zeii au jucat zaruri cu viața în apa insomniei cât o noapte polară lebedele își spală veșmintele de doliu și fața a câta oară valuri ochii dospesc a mirare cum de mă găsești diamant abia după ce pulbere mă faci apoi iar sărbătoare taci
ULTIMA ŞANSĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 by http://confluente.ro/violeta_deminescu_1430485123.html [Corola-blog/BlogPost/352545_a_353874]
-
Bond din istorie. După 50 de ani de experiență, se pare că producătorii au găsit rețeta perfectă: o punere în scenă memorabilă, un erou negativ genial interpretat de Javier Bardem și un James Bond autoritar, așa cum știe perfect să-l joace Daniel Craig. ### DISTRIBUȚIE "007: Coordonata Skyfall", al 23-lea film din seria „James Bond”, regizat de Sam Mendes, marchează revenirea actorului Daniel Craig în rolul agentului 007 - pentru a treia oară, după prestațiile din „Casino Royale” (2006) și „Quantum of
James Bond se întoarce by http://www.zilesinopti.ro/articole/3789/james-bond-se-intoarce [Corola-blog/BlogPost/97455_a_98747]
-
nostru, la vreo douăzeci de metri, un bărbat trecut de prima tinerețe, încruntat , cu fața ciupită de vărsat și cu ochii îngustați, aflat mereu în umbra vreunui copac, ne urmărea cu pași de felină. Acest om, foarte curând, avea să joace un rol extrem de important în viața mea, răsturnându-mi toate valorile cu care am fost obișnuit și învățat până în clipa de față ... * * * ( va urma ) Referință Bibliografică: IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ / Liviu Pirtac : Confluențe Literare
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1430843781.html [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
minunați; / Muști de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul, / În acea nemărginire ne-nvârtim uitând cu totul / Cum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată, / Că-ndărătu-i și-nainte întuneric se arată. / Precum pulberea se joacă în imperiul unei raze, / Mii de fire viorie ce cu raza încetează, / Astfel, într-a veciniciei noapte pururea adâncă, / Avem clipa, avem raza, care tot mai ține încă... Timpul mort și-ntinde trupul și devine vecinicie, / Căci nimic nu se
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1494060691.html [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
Consiliului Fiscal. O schimbare de mentalitate și de atitudine la nivelul ANAF, astfel încât relația contribuabil - ANAF să fie una de cooperare ar putea fi o altă prioritate pentru noul șef al Fiscului, în opinia lui Ionuț Dumitru. „ANAF trebuie să joace un rol mult mai important în îndrumarea contribuabilului, nu numai în stabilirea unor amenzi și penalități. Rolul de îndrumare a contribuabilului a fost neglijat complet, de mult timp”, este de părere șeful Consiliului Fiscal. Pe de altă parte, Dumitru spune
Cine este noul șef al ANAF, de unde preia și unde trebuie să ducă Fiscul. „Există sentimentul că unii sunt mai șmecheri” by https://republica.ro/cine-este-noul-sef-al-anaf-de-unde-preia-si-unde-trebuie-sa-duca-fiscul-zexista-sentimentul-ca-unii-sunt [Corola-blog/BlogPost/338594_a_339923]
-
uităm unul de celălalt și să ne lăsăm să ne absoarbă peisajul. Ne-am îndepărtat de unii și ne-am apropiat de alții. A început instrucția: Lecția Nr.1. Ori de câte ori voi apăsa pe un beculeț galben, dvs aveți sarcina să jucați rolul unui fenomen din natură, care are culoarea galbenă, un fel de pantomimă ... producțiile cele mai potrivite vor fi cotate cel mai bine ... nu vi se comunică rezultatele decât la sfârșitul probelor. Mă uitam în jur, vedeam că una se
PASTILA NU TREBUIE ÎNGHIŢITĂ! de SUZANA DEAC în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pastila_nu_trebuie_inghitita_.html [Corola-blog/BlogPost/357246_a_358575]
-
de Aude! În urmă cu vreo câteva minisecunde cosmice, măsurate cam în decenii pe Pământ, l-am însoțit per tata într-o deplasare prin planetele cu viață. Știați că și copiii extratereștri sunt neascultători? Părinții m-au lăsat să mă joc pe lângă rachetă, spunându-mi că dacă vreau să fac pași, să-mi iau costumul de protecție. Afară era frumos, cald, mi s-a spus că acest anotimp se numește aici primăvară. Eram lângă o câtime de apă, numită lac, auzeam
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Paradoxul_modernitatii_in_context_rural.html [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
MOD DE ÎNTREBUINȚARE • Nu da cu piciorul în stupul de albine și nici cu palma în urs. • Măcar dacă melcul ar înainta drept, dar el mai face și ocoluri... • Mare e grădina... și mulți dau în gropile din ea. Când joci cinstit riști să pierzi chiar dacă ești mai bun. • Oamenilor le este mai ușor să creadă, decât să cerceteze ei însăși (Seneca). • Vidanjorul nu trebuie să pună nimic în loc... O fac alții! • Nu e nevoie să apărăm ce nu-i atacat
MOD DE ÎNTREBUINŢARE & NEGATIV de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1438832254.html [Corola-blog/BlogPost/380214_a_381543]
-
2011 Toate Articolele Autorului Iarna cu potcoave argintii de gheață Plânge după colțuri cant de despărțire, Șuieră-n tăișuri vântul alb subțire Soarele-și ascunde razele în ceață. Lacrimi plumburii varsă un nor sarcastic Păsări să-nfioare din grăbite triluri, Care joacă farse iernii-n vodeviluri Cu orchestra prinsă-n peisajul rustic. Fluturii îndrăzneți ce sfidează timpul Caută flori întredeschise-n pripă, Le pudrează visul sub a lor aripă Bucuria urcă-n pas cu anotimpul. Stele-n cerul nopții își asmut irișii
GÂNDURI DE PRIMĂVARĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ganduri_de_primavara_.html [Corola-blog/BlogPost/351410_a_352739]
-
simțit că este la limita suportabilității, băiatul i-a eliberat-o. Gilă a băgat mâna, aproape paralizată, în buzunar, în schimb privirea i-a rămas țintită în ochii mari și căprui ai lui Tică. În sinea lui știa că poate juca o carte necâștigătoare, dar nu avea de ales, dacă își arăta slăbiciunea era un copil mort. Cunoștea bine mersul lucrurilor, învățase de la Piticu*, prietenul lui, multe despre modul în care se putea supraviețui printre micii rechini. Tică privea atent la
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1488304727.html [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
de la Piticu*, prietenul lui, multe despre modul în care se putea supraviețui printre micii rechini. Tică privea atent la băiețandrul din fața sa, știa că dacă voia îl putea face una cu pământul, îl oprea doar privirea curată, netemătoare a băiatului. Juca tare, chiar dacă putea fi bătut își asuma riscul. A fost ca o înfruntare între doi cocoși, s-au măsurat, s-au rotit unul pe lângă altul întinzându-și fiecare aripa, cel mai bătrân dintre cocoși a privit cu îngăduință spre cocoșul
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1488304727.html [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
un accident de circulație făcut de unul din clienții lui, ploaia îl pătrunsese până-n măduva oaselor, simțea căldura cum îl toropește, era ca iubirea unei unei femei dezlănțuite, care-l încălzește cu trupul ei. Privind la limbile focului care se jucau ca Ielele în noaptea de Sânziene, gândul s-a dus cu ani în urmă. Venise dimineața de la un bal, prevăzătoare mamă-sa făcuse focul, s-a așezat pe scăunel la gura sobei cu picioarele pe vatră, simțea cum îl înmoaie
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1488304727.html [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
mea nativă. El se uită mirat la mine. Credea că româna e de origine ... slavă”. Turismul înseamnă și amintire, reamintire. Vizitarea unui muzeu în Nicaragua întoarce gândul în trecut: „Printre armele vechi ale băștinașilor am văzut și ... prăștii! Cum ne jucam noi copiii la Bălcești, și trăgeam cu ele în ciori, sau ne hârțoiam de-a războiul între noi”. Am zice că se poate pleca de acasă pentru a călători spre sine. Călătoria aduce elemente de cunoaștere ținând de istorie, geografie
FLORENTIN SMARANDACHE: Lumea unui paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-lumea-unui-paradoxist-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339638_a_340967]
-
Lege ce m-ar iubi nebună eu aș voi în lume America să fiu [2] Și primul gest pe care l-aș face-n dimineața nașterii mele stranii ar fi să mă dezbrac pe scena nesfârșită-a Oceanului Atlantic eu aș juca-n picioare sublimul nostru veac [3] Când aș cădea pe țărmuri de-atâta oboseală aș mai voi în lume să-mi fie-o sile-adâncă de cărnurile mele vărsate peste țărmuri la care viermii lumii se-ndeasă și mănâncă [4] Și mi-
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]