1,912 matches
-
care s-a statornicit, o clipă, în ograda conacului, Tudor a strâns frâul calului și-a poruncit aspru: Legați-I și puneți-l cu mutra-n fum de ardei! Într-o clipă, pandurii au pus pe boier cu gâtul în jugul de unde dezlegaseră țăranii. Fetițo, a surâs Vladimirescu, ațâță focul, să afle și dumnealui baș-boierul ce dulce-i fumul de ardei... Tinca a împlinit porunca. După ce și-a legat umărul sângerat de glonț a mers cu pandurii lui Tudor, așa cum au
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
baș-boierul ce dulce-i fumul de ardei... Tinca a împlinit porunca. După ce și-a legat umărul sângerat de glonț a mers cu pandurii lui Tudor, așa cum au mers toți țăranii din satele Olteniei. Pe boier l-au lăsat acolo, în jug, să urle de usturime. Cântecul revoluționarilor În vara aceea fierbinte, din anul 1848, toate inimile clocoteau de entuziasm revoluționar. În fiecare sat și oraș oamenii se adunau, se sfătuiau, se organizau pentru luptă. Așa, într-o seară, în casa familiei
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
exact poziția socială, ci îi îndeamnă pe toți cei suprimați pe nedrept în societate să ia o poziție fermă, prin exprimarea directă a voinței și a dorințelor. și în Povestirea răzeșului surprindem dorința femeilor de a fi libere: „Femeile duc jugul anevoie/ și nu se vor robite nimănui/ Cât despre noi bărbații, nu mai spui...”95. Se intră astfel în opoziție cu ceea ce surprinsese economul în istorisirea sa, subliniindu-se ideea că cele două sexe au aspirații comune, sunt asemănătoare din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
masculine, părerea ei nu contează, mariajul devine pentru tânără, de la început, un supliciu, fiind nevoită să-și părăsească țara, părinții, pe toți cei apropiați. Constanța își cunoaște foarte bine statutul, dovadă definiția feminității pe care o oferă: „Femeia-i pentru jug și chin croită/ și spre a fi de soțul ei strunită.” 753. Singura salvare o găsește numai în religie. Remarcabilă este forța cu care reușește să se controleze, să își accepte soarta ingrată: „Ea cată suferința să-și supună/ și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
firesc să fie o etapă a înțelepciunii și a echilibrului. Descrierea mariajului, perceput ca o stare de grație în comparație cu celibatul, prin prisma opiniilor personale ale lui Ianuarie, devine de-a dreptul hilară: „Pe câtă vreme omul însurat/ Acasă huzurește cumpătat/ Încovoiat sub jugul căsniciei;/ și plin, pe drept cuvânt, de bucurie-i...”880 Imaginea idilică a rolului femeii nu este lipsită de nota ironică a naratorului care ridiculizează din interior și minează cu sarcasm tot ceea ce Ianuarie încearcă să impună ca fiind perfect
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Philadelphia, SUA), 1987, 1; D.Z. [Dinu Zamfirescu], Mihail Fărcășanu, „Dialog” (Dietzenbach), 1987, 77-78; Ierunca, Subiect, 72-78; Negoițescu, Scriitori contemporani, 461-464; Emil Manu, Propunere pentru o reeditare: „Frunzele nu mai sunt aceleași”, ALA, 1995, 251; Reuben H. Markham, România sub jugul sovietic, București, 1996, 331-335; Alexandru George, Revenirea lui Mihail Villara, LCF, 1997, 10; Z. Ornea, Un roman al „generației pierdute”, RL, 1997, 28; Dan C. Mihăilescu, Dandysmul încercănat, „22”, 1997, 43; Dan A. Lăzărescu, Confesiuni. Dialoguri realizate de Radu Țoancă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
să mă căsătoresc. Motivele nu le voi dezvălui. M-am rugat adesea lui Dumnezeu ca să îmi dea înțelepciunea necesară să fac acest lucru, însă nu am fost în stare să o dobândesc[...]. Temperamentul meu este un dușman mortal pentru acest jug, pe care nu am să îl accept, nici dacă drept răsplată pentru acest lucru aș ajunge stăpâna lumii. Ce crimă au comis femeile pentru a fi condamnate la această aspră obligație, care constă fie în a fi întemnițate întreaga lor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
încrâncenarea cu care a urmat sfaturile lui Richelieu. A urmat un drum"drept" fără să se abată de la traseul politic impus de cardinal. Însă contemporanii săi ne transmit, pe calea memoriilor oficiale și apocrife că regele s-a plecat sub jugul cardinalului, față de care nutrea sentimente contradictorii. Din sursele memorialistice aflăm că Ludovic al XIII-lea l-a invidiat și s-a temut de cardinal. Prima care are curajul să afirme acest lucru este doamna de Motteville care punctează această aversiune
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
d’Autriche et să cour, Paris Charpentier, Paris, 1855, p. 83"îl ne pouvait vivre ni avec lui, ni sans lui" footnote>. Un alt contemporan, François al VI-lea, duce de La Rochefoucauld, prinț de Marcillac, susținea că regele"a dus jugul cu greu"",l-a urât pe Richelieu" și că"niciodată nu a încetat să se supună voinței cardinalului".<footnote Mémoires de duc de La Rochefoucauld, Paris, 1804, passim footnote> Marchizul de Montglat dă dovadă de superficialitate și părtinire atunci când susține în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
pâinea, hrană sacră, indică preferința pentru ceea ce este esențial, pentru a nu-și pierde energia sau timpul în activități ori scopuri superflue. Frânghie În funcție de scenariul oniric, frânghia evocă: - solidaritatea și legătura socială (frânghia ce îi leagă pe alpiniști); - atașamentul, dependența, jugul și întemnițarea; - pedeapsa și sancțiunea, în imaginea spânzurătorii. În inconștient, este asociat cu legătura originară și dătătoare de hrană: cordonul ombilical, care beneficiază de o semnificație afectivă și spirituală. Ea apare, din această perspectivă interpretativă, ca o tentativă de a
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
își termină povestirea printr-un monolog interior care pare să tragă învățătura locului închis al grădinilor de dragoste și al caselor de plăcere: Fără viitor! Dacă ai mai multă minte decât un gândac- de-trandarifi, Léon, prietene, nu te băgă în jugul geometriei cu două sau trei dimensiuni, nu te duce Cascadă, nici peste câteva zile, nici mai târziu..." "Sub glugă el tace, știind că va merge". Fiindcă, dacă are mai multă minte decât un gândac-de-trandafiri, coleopteră ferventă amatoare de roze, el
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
casă, culcă-te în el și rămâi acolo tot restul vieții și fii fericit"293. Rousseau refuză categoric o astfel de fericire: "Orice societate nu este decât amăgire și minciună, m-am retras în sinea mea"294. Scuturându-se de jugul gazdelor tiranice, eliberat de legături prea strânse, de lanțurile protectorilor săi, Jean-Jacques nu-și dorește altceva decât "legături de simplă bunăvoință", să guste din dulceața libertății fără a-i suferi dependența, lucru pe care crede că îl va găsi în
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fast dar îmbelșugată. În timp ce stătea la masă cu oaspeții și fata lui logodită cu un tânăr de prin partea locului și le mai trecea osteneala la această masă oferită cu dragă inimă, oamenii din oraș, copii ai lui Belial, fără jug, fără frâu, fără stăpânire și sfidând cerul precum ciclopii de pe muntele Etna veniră de înconjurară casa bătând de să spargă ușa și strigând bătrânului pe un ton amenințător: Să ne dai degrabă pe tânărul străin pe care l-ai primit
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dia cu lui, urmărind cu atenție dacă toate cele promise sunt trecute cu exactitate, dacă ca li ta tea și cantitatea sunt notate cu grijă. Nu-i mare lucru ceea ce-i oferă tatăl socru, dar pentru el „2 boi de jug, 1 vacă cu vițelul după ia, 11 oi cu miei după ele, 1 porc și doa scro<a>fe“ și 22 stân jeni și jumătate de moșie înseamnă foarte mult. Alteori, socrul i se adre sea ză direct și numele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
taleri și patru parale, să-și cumpere singur, în locul ligheanului și al ibricului „mi-au dat 6 tipsii de aramă și le am făcut lighean și ibric“, din șase iepe una i se pare prea tânără, cei doi bivoli de jug sunt de fapt tauri. Scurte notițe de acest gen se re găsesc pe parcursul întregului manuscris, iar neînțelegerile dintre cei doi au fost de multe ori aduse în fața justiției. Documente de acest fel ne arată dificultățile punerii în practică a actului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
uliță, călare pe măgar, cu strigarea faptei. Impactul vizual și auditiv este foarte puternic, iar caracterul dezonorant devansează durerea fizică, el pune în lumină fapta reprobabilă pe care o prohibește. Din aceeași categorie de pedepse face parte și „punerea în jug“. Înființată de Alexandru vodă Ipsilanti, îndeosebi pentru cei care nu merg la biserică și nu respectă sărbătorile religioase, ajunge să fie aplicată, cu precădere, bărbaților violenți, bețivi și risipitori. Ju gul este am plasat în fața Bisericii și există unul la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pentru cei care nu merg la biserică și nu respectă sărbătorile religioase, ajunge să fie aplicată, cu precădere, bărbaților violenți, bețivi și risipitori. Ju gul este am plasat în fața Bisericii și există unul la Mitropolie. Persoana vinovată este imobilizată în jug duminica și în zilele de sărbătoare, pentru a fi văzută de câți mai mulți enoriași. De pildă, la 19 noiembrie 1781, Calin din mahalaua Dichiului „a fost canonisit cu băgarea în jug“, întrucât apucându-se de băutură și de „curvăsărie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
unul la Mitropolie. Persoana vinovată este imobilizată în jug duminica și în zilele de sărbătoare, pentru a fi văzută de câți mai mulți enoriași. De pildă, la 19 noiembrie 1781, Calin din mahalaua Dichiului „a fost canonisit cu băgarea în jug“, întrucât apucându-se de băutură și de „curvăsărie“ își necinstește părinții și trăiește rău cu soția. Reclamația vine din partea tatălui. Sau Dra gul din mahalaua Precupeții Vechi este „băgat de gât în jug“ ca să-și „vină în simțire“, deoarece amenință
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Dichiului „a fost canonisit cu băgarea în jug“, întrucât apucându-se de băutură și de „curvăsărie“ își necinstește părinții și trăiește rău cu soția. Reclamația vine din partea tatălui. Sau Dra gul din mahalaua Precupeții Vechi este „băgat de gât în jug“ ca să-și „vină în simțire“, deoarece amenință că își va încuia nevasta în casă și îi va da foc. In sta lat la poarta Bisericii parohiale, jugul poate fi văzut ca un stâlp al infamiei. Bătaia, darea prin târg și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tatălui. Sau Dra gul din mahalaua Precupeții Vechi este „băgat de gât în jug“ ca să-și „vină în simțire“, deoarece amenință că își va încuia nevasta în casă și îi va da foc. In sta lat la poarta Bisericii parohiale, jugul poate fi văzut ca un stâlp al infamiei. Bătaia, darea prin târg și punerea în jug, iată o introducere în scenă a pedepsei publice astfel încât ea să devină „ceremonia recodificării nemijlocite“. „Cine face ca mine, ca mine să pățească“ par
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vină în simțire“, deoarece amenință că își va încuia nevasta în casă și îi va da foc. In sta lat la poarta Bisericii parohiale, jugul poate fi văzut ca un stâlp al infamiei. Bătaia, darea prin târg și punerea în jug, iată o introducere în scenă a pedepsei publice astfel încât ea să devină „ceremonia recodificării nemijlocite“. „Cine face ca mine, ca mine să pățească“ par să spună trupurile sfârtecate de bici la scara Mitropoliei sau capetele atârnând în jug la uși
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
punerea în jug, iată o introducere în scenă a pedepsei publice astfel încât ea să devină „ceremonia recodificării nemijlocite“. „Cine face ca mine, ca mine să pățească“ par să spună trupurile sfârtecate de bici la scara Mitropoliei sau capetele atârnând în jug la uși le bisericilor. A pedepsi devine un spectacol care nu atinge „măreția“ celui din Franța, dar rămâne totuși un spectacol în care ochii și urechile sunt intens solicitate. Publicitatea pedepsei face parte din sistemul represiv al puterii, iar utilita
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
treapta a doua și mazilii se mulțumesc să compară în fața clericilor, membri ai tribunalului ecleziastic. Apoi limbajul și formule le de adresare sunt altele decât cele pentru poporul de rând. Scutiți de bătaie, de dare prin târg sau depunere în jug, boierii privesc totuși sfa turi și li se propun compromisuri; cum numai are și mijloacele co er citive necesare pentru a le impune, mitropolitul se vede obligat să fie ceva mai tran șant și să opereze mai repede afacerea începută
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care mersul la biserică se face destul de rar, iar spo ve da nia și îm păr tă șania și mai rar. O serie de pitace domnești încearcă să-i aducă pe enoriași la sluj bă pentru care Alexandru Ipsilanti înființează jugul din fața Bisericii, iar Nicolae Mavrogheni merge și mai departe amenințându-i pe absenteiști cu bătaie fără milă și porunceș te ispravnicilor să-i strângă la biserică, obligându-i „să se ispovidească și să se grijească, parte bărbătească și parte femeiască
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în drepturile sale: reglementează circulația norilor, aducînd ploaie, deci face să dispară seceta: Sora Vîntului Iea așa zicea Că ea e mai mare, Că-i frate-so Boare. Că de n-ar bori Oamenii-ar muri. Oamenii la plug, Vitele la jug. Textul se putea opri aici, întrucît delimitează un conflict între două forțe naturale personificate. Funcția cîntecului, astfel fragmentat, este strict didactică, încercîndu-se să se răspundă la întrebarea: cine e mai mare. I s-a adăugat o parte finală, stil orație
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]